3,798 matches
-
de-a doua parte, în postcomunism. Cartea lui Aldulescu vorbește despre o lume a răului, despre singurătate și despre sfârșit. S-a spus despre Istoria eroilor unui ținut de verdeață și răcoare că este și un „roman vesel“, însă această „veselie“ nu face decât să ne trimită cu gândul la „comedia nenorocirii“ din scrierile lui Samuel Beckett. Într-un interviu, Radu Aldulescu, „ca orice romancier care se vrea profesionist, cu acte în regulă“, mărturisea că își dorește să scrie o Comedie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
Dar povestea ar trebui să înceapă, așa cum îi stă bine oricărei povești, într-o seară de mai. Vineri, mai precis, spre asfințit. Încercăm să ne petrecem cu folos timpul până la concertul Goran Bregovic, ceea ce presupune, evident, o crâșmă și ceva veselie. Ajung cu Anca mai târziu, Alin & Cos sunt deja acolo, vin și băieții de la redacție, „Avem timp de-o bere?“, Nicole îl sună pe Mișu, Magda face gropițe când râde, se comandă hamsii prăjite. Din spatele Palatului Culturii ar trebui să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
Plăcut, e lesne de înțeles de ce, iar instructiv, pentru că numai așa am învățat cum se face și mai ales cum nu trebuie făcut un roman. În plus, experiența asta m-a ajutat să le pot preda studenților postmodernismul într-o veselie. Ce rol îi revine personajului A. în acest roman scris la șase mâini? Unul egal cu cel jucat de Emunu (Mircea Mihăieș) și Emdoi (Mircea Nedelciu). Adevărul e că și în roman, dar și în realitate, rolurile s-au distribuit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
nu fie chemați în fața tribunalului. Problemele urgente făceau excepție de la această dispoziție și o parte din magistrați, desemnați prin tragere la sorți, continuau să-și ocupe funcția în timpul vacanței respective. Astfel, în Imperiul Roman, culesul viilor era o perioadă de veselie și de sărbătoare pentru toți, de la senatori la magistrați și de la proprietarii la sclavii latifundiilor. Culegătorii romani, cărora li se dădea vin la discreție, își murdăreau trupurile cu must. Platon (Legile, 637 b) descrie o sărbătoare în cinstea lui Dionisos
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
înscena, într-o zi din timpul Carnavalului un "proces-caricatură". Acesta era în general despre un fapt ridicol, uneori imaginar, alteori real, dar întotdeauna fără perdea. Subiectul era prezentat de către vistiernic îndată după sărbătoarea Sfântului Martin și, în timpul acestor zile de veselie, tribunalele își suspendau lucrul. Odată ce tema era reținută, organizatorii supravegheau alegerea inculpatului și a reclamantului printre clericii cei mai spirituali sau, în general, printre cei mai buni oratori. Aceste procese-caricatură se bazau aproape întotdeauna pe o poveste despre o femeie
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
compozitor, Floridor, compozitor de romanțe și operete, M. Polizu-Micșunești, autor de romanțe în stilul popular românesc, Ștefănescu, Scărlătescu, D-ra Solacoglu, și D-na de Nouvina, cântăreață. Arta populară Însă arta populară românească se manifestă cu mai multă grație, originalitate și veselie în mica industrie rurală: țesături, dantelă, broderie, împletituri, ceramică, unelte din lemn pirogravate. Aici se înalță și surâde sufletul neamului, cu atâta strălucire, măsură și armonie încât nu-i mai recunoști pe romanii cărora Vergiliu le spunea: Excludent alii... De
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
nu-i fie auzite în vale, ridică înaltul munte Furnica, barieră de hohote, dig de lacrimi, poartă a durerii. Caraiman era un uriaș voios și bun la suflet; când cânta din cimpoi și din corn, munții și pajiștile tresăltau de veselie. Avea mulți copii, pe care-i iubea. Dar aceștia se ceartă dinainte pentru moștenire. Ca să-i împace, Caraiman face fourierism și socialism, își împarte regatul în mod egale și fiecare își primește partea. Dar, curând, totul e mai rău ca
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
stăpâni, și el, furtuna". Poezia i-a fost, în tinerețe, o "supapă de siguranță". Și a fost pentru ea de foarte devreme, rămânând pentru toată viața, o alinare. Tinerețea-i în preajma unei mame severe n-a cunoscut zâmbetul, nici razele veseliei. Copilăria i-a fost întristată de asprimile, uneori brutalitățile unor institutoare nepricepute. Așa cum margrafa de Bayreuth a avut de suferit din pricina guvernantei sale, abominabila Letti, și prințesa de Wied a fost umilită și maltratată de o irlandeză răutăcioasă care o
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
de un măgăruș, pe care-mi puneam in gând să-l trimet să-și facă o masă gustoasă din aceste ierburi uricioase, ca să fie și ele bune la ceva", încheie autoarea); copacii, izvoarele, toate sporovăiesc și-și spun cuvântul, cu veselie și bunătate. E Francisc din Assisi vorbind cu Natura. Un ciocul-berzei vorbăreț se aprinde împotriva urzicilor. "Ce frunzișoare frumoase avea, îndesate împrejurul unui puf argintiu, și ce drăguțe-i erau petalele ce se legănau în vânt!" Mușchii se amuză de ce
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
virtuozitatea formei, dar cu mai multă bogăție în invenție, mai multă profunzime în sentiment, mai multă filosofie și idei generale în ansamblu. Sensibilitatea este mai debordantă; simți că vine dintr-o inimă de femeie. Atâta tristețe nu exclude lucru uimitor veselia, o veselie fină și agreabilă, puțin malițioasă, și care seamănă cu umorul. Ea revelează constituția robustă a unui spirit pe care nimic nu-l doboară. Die Glückliche ( Fericiții) sunt la început logodiți și fac schimb de cadouri. Ea tot ronțăie
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
dar cu mai multă bogăție în invenție, mai multă profunzime în sentiment, mai multă filosofie și idei generale în ansamblu. Sensibilitatea este mai debordantă; simți că vine dintr-o inimă de femeie. Atâta tristețe nu exclude lucru uimitor veselia, o veselie fină și agreabilă, puțin malițioasă, și care seamănă cu umorul. Ea revelează constituția robustă a unui spirit pe care nimic nu-l doboară. Die Glückliche ( Fericiții) sunt la început logodiți și fac schimb de cadouri. Ea tot ronțăie bomboane. "...se
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
a fi dorit. Mă rog la Dumnezeu să-mi aducă un asemenea zâmbet în inimă pentru restul zilelor mele". Curajul acesta plin de speranță este al unui suflet niciodată doborât și care continuă să răspândească sclipiri de tinerească și solidă veselie. Acest sentiment complex se degajă din tot ce scrie ea. Uneori o anumită prețiozitate amenință și riscă să estompeze adevărul emoției: când regina bolnavă, ținută luni în șir în cameră, însuflețește florile buchetelor pe care mâini pioase i le aduc
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
mângâie sfredelul, alta o să-i dezmierde siamezele (e cazul s-o spunem), alta o să-și plimbe degetele pe suprafețele lui sensibile. Mângâieri, giugiuliri, zburdălnicii ale dragostei care nu-i decât fizică, aproape experimentală, numai senzorială. Atingeri electrizante. Sunt în culmea veseliei frumoasele astea. Câte să fie? Stai așa, să le număr; da-i tare greu, ca Henry Bataille (dacă nu te-ai prins, dă-i un telefon lui René Clément*), să numeri un cârd de pui. Iar puicuțele astea care mișună
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
și caută, totodată, să o potențeze printr-o strânsă rețea de aluzii-ghicitori. Jocurile sexuale sunt pretextul jocurilor cu limbajul. Dacă în pornografie cititorul este interpelat în calitate de subiect doritor luat individual, în poveștile deocheate este inclus, înainte de orice, ca participant la veselia colectivă. Povestirea atribuită lui San-Antonio, deși ține de o lectură individuală, se străduiește constant să aducă în scenă un al treilea complice: personaje, narator, cititor, toate se presupune că aparțin aceleiași comunități, întemeiată pe valorile hedoniste asumate la modul ostentativ
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
făpturile s-au acoperit cu pungi să se ferească de umezeală, și strigătul lor de luptă, No Rain, și fetele-ciuperci cu sutiene sau fără sutiene de baie, ba unii au rămas chiar goi-pușcă dar cu ochelarii pe nas, era o veselie a umezelii, a mersului fără pantaloni și pantofi, apoi concursurile de lunecuș în nămol, și tribul hippioților bătând darabana în cutiile de conserve și dansând în semitransă zglobie, și resturi de mâncare, și cutiile de bere ca niște țâșnitori, și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
întărește: prea multă odihnă înmoaie și slăbește. Casa curată și luminoasă este veselă și-ți face plăcere să stai în ea. Spiritul se odihnește și se ascute în petreceri, dar abuzul petrecerilor te duce la patimă și patima la vicii. Veselia te face să iubești viața și iubirea vieții este scopul sănătății. Tristețea și descurajarea grăbesc venirea bătrâneților. în prezent la circumscripția sanitară umană lucrează doi medici de familie, respectiv dr. Novac Vitalie și dr. Novac Alexandrina, patru asistente medicale generale
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
însoțită de celelalte bucătărese aducea în tonul muzicii găina pusă într-un castron și acoperită cu o farfurie care de cele mai multe ori era, o găină vie. Se aducea apoi găina special pregătită pentru masa nunilor. Adusul găinii era însoțit de veselie, de strigături și mai ales de cântecul găinii. Acest cântec era interpretat de bucătăreasa-șefă, fiind acompaniată de fanfară. în sat, la Vatra, de cele mai multe ori erau alese ca bucătărese Sâsâeac T. Elena sau Bostan T. Maria. Cântecul găinii putea
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
cele mai multe ori era umbrit cu crengi de copac. La Vatra hramul ținea de obicei trei zile. în prezent, ține doar două zile ca și în celelalte sate. După ce stăteau la masă, sătenii ieșeau cu invitații lor pe mehedean unde era veselie multă și oamenii își puteau depăna amintirile plăcute și mai ieșeau din sfera grijilor de toate zilele. Au trecut parcă prea repede acei ani frumoși. în prezent hramurile se fac și sunt cu oarecare veselie, dar parcă nu mai este
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
lor pe mehedean unde era veselie multă și oamenii își puteau depăna amintirile plăcute și mai ieșeau din sfera grijilor de toate zilele. Au trecut parcă prea repede acei ani frumoși. în prezent hramurile se fac și sunt cu oarecare veselie, dar parcă nu mai este ce a fost. Muzica cântă pe mehedean, dar nimeni nu dansează acolo. Tineretul e puțin și nu mai are curaj să se prindă în horă. Seara nu mai sunt balurile de pe timpuri. Tineretul așteaptă discoteca
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Pe ring au dansat dezlănțuit, alături de copii, tineri și vârstnici și frumoasele soliste, pe ritmurile cele mai antrenante. Se pare că bucuriile oamenilor, de toate națiile, se manifestă cam în același mod pretutindeni! La miezul nopții, într-o atmosferă de veselie și cordialitate generală, sub o ploaie de artificii și confeti, ne-am strâns mâinile, am ciocnit paharele cu șampanie și ne-am îmbrățișat amical cu oameni pe care i-am văzut atunci pentru prima și probabil ultima oară în viață
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
vîrful ierarhiei au fost, în ordinea crescătoare a rangurilor, următoarele: 1. cinste, sinceritate, dragoste de adevăr; 2. autocontrol, stăpînire de sine și disciplină; 3. curățenie exterioară, aspect îngrijit, curat; 4. dragoste; spirit afectiv, tandru, sensibilitate; 5. bună dispoziție, inimă ușoară, veselie; 6. ajutorare, colegialitate, spirit de grup. Primele trei sînt diferențiate clar din punct de vedere al mediilor (7,13; 7,93; 8,71), ulterior diferența dintre medii diminuîndu-se. Valorile instrumentale sînt un indicator al conduitei, al mijloacelor folosite pentru atingerea
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
În ciuda aspectului vetust al cartierului, construcțiile și livezile sunt bine întreținute, gardurile frumos vopsite. Una din case e mai mare decât celelalte, o casă galbenă, înaltă, cu pereți groși. De acolo s-a arătat bunicul. M-a întâmpinat cu o veselie adevărată, radioasă. Ultima dată mi-aduc bine aminte îl supărasem tare. Supărarea lui nu ținea mult. Bunica era însă mai aprigă: uita greu ceva ce nu i-a convenit. Când mă întâlnea pe stradă mă muștruluia bine. Nu știu dacă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
prezența de curând, acolo, a unei persoane. Toate astea m-au readus cu tot ce simțeam în ziua și clipa aceea. Mătușa mea m-a întâmpinat cu un zâmbet ușor, de om pe care nu-l deranjează surprizele, cu o veselie reținută. După ce m-a invitat să iau loc, m-a întrebat curioasă cum de m-am gândit să o vizitez. I-am răspuns că eram în trecere prin acel oraș de care mă legau unele amintiri (disparate acum și anoste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
timp a intrat și mama, iar eu i-am spus că de mult îmi doream să stau întins în acel pat și de aceea am venit. Ea a râs și odată cu ea am început și eu să râd. Era o veselie ușoară, fără echivoc, ce plutea deasupra noastră ca un vis. Seara a venit bunica. M-a surprins, deoarece știam bine că între ea și tata exista o veche "dispută" să nu-i spun altfel. Am salutat-o cum saluți o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
înălțându-și tulpina zveltă spre lumină și căldură. Femeia simți un fior în tot corpul și se îndepărtă de fereastră. Trebăluia prin casă gândindu-se la anii ce au trecut când casa, încăperile ei și curtea, răsunau de zarvă și veselie. Erau copiii ei ce se jucau cum numai la vârsta inocenței se joacă cineva, alergau cu dezinvoltură în curte învârtindu-se în jurul mărului ca în jurul pomului de crăciun. Se jucau de-a ascunsa prin cotloanele casei, răsturnau lucrurile, dar ea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]