3,592 matches
-
mai bun birt de mâncări orientale, vestitul pe atunci birt Hristodor, cum am mai spus. Casa Prager era, pe atunci, o veche casă boierească, casa baronului Barbu Bellu 101. N avea prăvălii, era un mic palat particular, reședința baronului rămas vestit prin aceea că, sub domnia lui Cuza-Vodă, ucisese în duel cu pistolul pe un ofițer. Marele edificiu în care este instalat magazinul Universel 102, nu exista. Locul făcea parte din curtea caselor baronului Bellu. În locul actualului edificiu al Casei de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cele mai mari cu coane ale vremii, d-na Oteteleșanu, o mecenă, o femeie foarte primitoare și cu o foarte mare autoritate și influență în societatea bucureșteană. Recepțiile, ba lu rile și prânzurile Oteteleșencei, la cari defila „tot Bucureștiul“, erau vestite, iar otelul Oteteleșanu, mai târziu Hotel Frascati a fost renovat și înălțat cu un etaj.113 Pasagiul Român 114 era flancat de două rânduri de case, cari au fost refăcute și înălțate mai târziu; casele bisericii Crețulescu au fost refăcute
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Bacalbașa, care era prin 1879 copist la Ministerul de Instrucție Publică, avea însă un venit lunar de 88 de lei. 230. Restaurantul Günther Albert (Guenter) aflat în apropierea bisericii Sf. Ionică, azi demolată, în spatele Palatului Regal, avea și o grădină, vestită în epocă (Grădina Alcazar). la Biserica Albă231, cu firma: „La Mielul alb“. Casa a ars și în loc s-a clădit o alta. Se mânca excelent, cu porții foarte mari, pentru 80 lei pe lună. Berăria și birtul cu bucătăria germană
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
strada Câmpineanu colț cu strada Regală 232. Porții mari și mâncare bună. Dar mai ales bere vestită. Aici veneau să bea bere unii fruntași ai baroului și ai politicii precum advocatul liberal Tache Giani, mai târziu ministru al Justiției. Foarte vestite pentru cârnați și fripturi erau restaurantele și grădinile populare: „Leul și cârnatul“233, Herăstrăul 234, Zdrafcu 235, Bordeiul, mai târziu Floreasca 236. „Leul și cârnatul“ era vestit pentru cârnații cu piele, Zdrafcu pentru fleici. În adevăr, nicăieri nu mâncai o
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ai politicii precum advocatul liberal Tache Giani, mai târziu ministru al Justiției. Foarte vestite pentru cârnați și fripturi erau restaurantele și grădinile populare: „Leul și cârnatul“233, Herăstrăul 234, Zdrafcu 235, Bordeiul, mai târziu Floreasca 236. „Leul și cârnatul“ era vestit pentru cârnații cu piele, Zdrafcu pentru fleici. În adevăr, nicăieri nu mâncai o fleică mai bună, o fleică de cel puțin un kilogram, servită pe o mare farfurie de lemn. La Bordei se petrecea de Paște, la Sf. Gheorghe și
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
mâncare copioasă, fie că înotau în locuri unde se încurcau în vegetație, s-au înecat. Când am venit în București era încă recentă în memoria bucureștenilor oameni de petreceri nenorocita întâmplare a unei tinere femei de viață liberă, anume Ioana, vestită pentru frumusețea ei; Ioana, fiind în tovărășia mai multor prieteni, printre care și poetul Geanoglu, s-a dus la Tei, a petrecut, a băut, s-a scăl dat și s-a înecat. Poetul Geanoglu, amantul ei, era de față. Și
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
nedespărțite de lăutari. Lăutarii înveselesc și au înveselit din timpuri pe care nu le putem preciza, lăutarii bucureșteni erau oaspeți iubiți ai tuturor chefurilor. Cel mai bătrân lăutar pe care l-am cunoscut încă din casa părintească era Marinică. Foarte vestit pe vremuri, când l-am văzut pentru întâia oară era aproape retras din activitate. Era un bătrân cu barba albă, foarte mic de statură, dar încă vioi. S-a încercat să-mi dea câteva lecțiuni de vioară. Deși instrumentul îmi
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
gustată și ținea locul lucrului de duh. Pe la 1871 și mai târziu chiar, se citau curent numeroasele păcălituri făcute de C.A. Rosetti care, în tinerețe, fusese un păcălitor de mâna întâia. Două din păcăliturile lui C.A. Rosetti erau vestite. Odată, fiind polițai la Pitești, a plăsmuit un ordin de la Mitropolie ca toți popii din oraș să fie tunși. Apoi a adus la poliție pe toți preoții, i-a pus pe o tobă și i-a tuns la piele.317
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
medicamente, avea un fel de medicație zisă „băbească“, cu oarecare aparență de știință medicală. Nu-i așa că este foarte interesant cazul doctorului Drasch? Acest om îndrăzneț a debarcat într o bună dimineață în București, a tras la un hotel, a vestit că este doftor și a început să profeseze medicina. bucureștiul în 1871 181 182 bucureștii de altădată Nimeni nu l-a întrebat ce este, de unde vine, dacă este ori nu este, în adevăr, doctor, dacă are diplomă. Și în scurtă
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
comedie [în 4 acte], tradusă Paiața, dramă [în 5 acte], tradusă Vrăjitoarea, dramă [în 5 acte, traducțiune] Idiotul, dramă [în 5 acte], tradusă Curierul de Lyon, dramă [în 5 acte], tradusă Lucreția Borgia, dramă [în 5 acte], tradusă Apoi anunțul vestea că reprezentațiile vor urma de 10 până la 12 ori pe lună deoarece nu era destul public pentru ca reprezentațiile să poată fi date zilnic. Prețurile serale erau: benuar, 24 lei noi; lojă de rangul I, 20 lei noi; loja de rang
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
proclamațiune către români: „Locuitori români, Prin porunca Maiestății-sale împăratul a toatei Rusii, armata sa ce, sub a mea comandă, e însărcinată a combate în contra Turciei, intră astăzi în țara voastră, care nu pentru întâiași dată întâmpină cu bucurie oștile rusești. Vestindu-vă aceasta, vă declar că venim la voi ca vechi prieteni și voitori de bine; nădăjduiesc a găsi la voi aceeași sufletească primire care au arătat străbunii voștri oștirilor noastre în trecutele rezbele ce le-am avut cu turcii. Din partea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
a ușura armatei chipul de a satisface nevoile și trebuințele sale; totdeodată am luat toate măsurile pentru ca orice s-ar da armatei, să fie plătit fără întârziere și de întregul de către casieria militară. Vă este cunoscut că armata Maiestății-sale se vestește prin puternica sa disciplină; sunt încredințat că ea își va păzi cinstea în mijlocul vostru, oștirile noastre nu vă vor turbura liniștea, ci vor respecta legile, persoanele și averile pacinicilor cetățeni. anul 1877 341 36. La 24 aprilie/6 mai 1877
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
I.C. Brătianu nu a fost prim-ministru în anii 1867-l868, ci ministru de Interne (v. nota 6, p. 61). 402 addenda Liberalii l-au acuzat întotdeauna că el a fost organizatorul și comandantul bandelor de bătăuși cari chefuiau în grădina vestită pe atunci numită „Grădina de la Șapte nuci“. În acest cuplet se mai vorbește și de Popa Tache, șef de bandă notoriu despre care voi vorbi. Iată cele câteva versuri pe cari mi le mai amintesc din întregul cuplet: ...Popa Tache
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
acceptă. Ridicîndu-mă împotriva deturnării de la ceea ce cred a fi profesiunea noastră, eu apar iarăși fără „orientare” și fără tact. În vervă, Ernest Gavrilovici mi-i evocă (eram împreună la Podu Turcului) pe cîțiva dintre conducătorii culturali ai Bacăului postbelic: Labă (vestit prin arderea bibliotecii lui G. Enescu), Gulai, Mutică. Profesiunile lor: tîmplar, frizer, cizmar. Pe primul, un mic monstru (scund, cap mare, torace bombat, picioare inegale), îl cunosc și eu din vedere. Vegetează uneori, în zilele de vară, împreună cu servitoarea (o
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
încercarea moarte n are!» și a făcut-o!” Revenit la Bacău, găsesc ceea ce-am căutat din primul moment al sosirii: manuscrisul monografiei Udeștiului de Gavril Rotaru (avocat din familia poetului G. Rotică). Acesta susține că, în sat la noi, vestite pentru vrăji erau baba Axînia și baba lui Leon al Cosmii. „La Axînia venea lume de la circa 60 kilometri depărtare”. În lucrare sînt descrise descîntecele „de deochi”, „de boală grea”, „de ursită”, „de beșică rea (buba neagră)”, „pentru a îndepărta
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
este pe la noi prin grădină 44, după plecarea mea, cred că dezastru. De multe ori mă Întreb, cum vor apare acele vitrine din Muzeu, cu 44 Livada cu pomi fructiferi bătrâni, care se Întindea până În vale În spatele casei Lovinescu, era vestită pentru aerul intim și pitoresc. Pe o bancă, sub un copac, au scris și Horia și Vasile, fratele său. Din păcate, mai târziu, pomii vârstnici, martori ai atâtor amintiri, au fost tăiați și Înlocuiți cu copaci tineri. 545 picioarele tăiate
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
valorilor. Avem Încredere multă În puterea Dvs. de muncă și pricepere. Rugăm pe D-zeu să vă dea sănătate. Vă mulțumim foarte mult pentru vestea și descrierea frumoasă a morții D lui Ciurea. D-na Vodă104, care primise telegramă, mă vestise la timp și, după Întoarcere, mi-a povestit și dumneaei cum au decurs lucrurile. Este mai trist pentru D-na Ciurea, care a rămas Încă În viață fără a... doua aripă! Am și fotografia grupului de elevi bătrâni cari l-
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
timpul Dvs. cu scrisoarea mea, dar a trecut mult timp de când nu am mai cetit rândurile scrise Într-o formă atât de plăcută, cu vești bune, cari mie Îmi fac o deosebită plăcere. Pe la Începutul lui iunie, radio ne-a vestit că la Fălticeni și Suceava s-a comemorat Împlinirea celor 100 (de) ani de la războiul independenței, din 1877. Nu s-a vorbit nimic altceva, nici măcar programul 130. Nu știu de ce reporterii vizitează rar orașul Fălticeni, care are mai multe obiective
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
trezorier pe această linie (rețin trimiterile 173 D. Mitrana - profesor din Jiblea-Călimănești, cercetător al culturii din zonă privind viața și opera unor personalități. 627 conform cărora multe materiale se află „În posesia autorului”). Bineînțeles, vă voi telefona la momentul potrivit, vestindu-vă despre descinderea la Suceava, oraș care mi-a devenit, prin dv., atât de drag... Urmăresc „cu sufletul la gură” orice informație, din cărțile trimise, despre Gheorghe Fira; parcă Dumnezeu mi v-a scos În cale și - dacă nu erați
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
nu m-am simțit exclus din comunitatea liturgică, nici din cea a iubirii. Nu mi-a fost teamă de cei ce pot ucide trupul, dar după aceia nu mai pot face nimic (Luca, capitolul 12, versetele 4 și 5); am vestit tuturor, de la anchetator și până la cel din urmă condamnat, în extrem de rarele întâlniri cu ultimii, mesajul adevărului creștin: am cerut cu tărie să mi se adreseze toți cu Părinte și de multe ori am reușit; am făcut rugăciuni și slujbe
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
în faptele lor - așa spun legendele locurilor unde sărbătorim astăzi a cincisprezecea aniversare. în această noapte străvezie, germanii cred că zeii buni coboară pe pământ, binecuvântând toate desfășurările, gata a primi binecuvântarea dumnezeiască. Este noaptea zeilor cărora flăcările focurilor le vestesc pregătirea oamenilor să primească taina. Cei ce se iubesc nu se mai despart niciodată, în ciuda tuturor obstacolelor și primejdiilor. Tuturor celor ce peregrinează în farmecul acestei nopți li se împărtășește miracolul naturii. Noaptea lui Ion este o contopire a tuturor
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
virginale, spre împlinirea misiunilor celor mai adânci, materne. Este sărbătoarea nunții naturii la care toți cei pregătiți sunt chemați. Cine poate trăi sensurile curate ale acestei nopți, i-a fost dăruită cheia celor mai adânci cunoașteri. Aceluia i s-a vestit că nimic pe lumea aceasta nu este condamnat morții integrale, căci natura nu-și are sfârșit. Toate aceste realități cosmice, integrate pe sensul lor cel mai interior și mai înalt, ne dau, în spațiul și în vatra noastră națională, perspectiva
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
curme zilele, în acest mod stupid. încă o dovadă, dacă mai era nevoie, de metodele Securității. Dacă circulația rapidă a știrii în țară, remarcată de Domnul Călvărăsan, pare neverosimilă, ce putem spune de ea în străinătate, căci în același timp vestea ajunge și în Spania, cu niște detalii noi, de care în țară nu se știa absolut nimic. Ceea ce este foarte curios și concludent pentru demonstrarea amestecului Securității, de la un capăt la altul, în moartea lui Nicolae Petrașcu, este faptul că
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
cele trei sute șaizeci și cinci existente pe Pământ. Este un animal blând și pășește cu atâta grijă, încât nu distruge nici o vietate. Nu se hrănește cu plante verzi, ci doar cu iarbă uscată. Trăiește aproximativ o mie de ani, iar apariția lui vestește nașterea unui sfânt. De exemplu, se spune că mama lui Confucius a văzut un unicorn în timp ce-l purta în pântece. După șapte ani, niște vânători au omorât un kylin de al cărui corn mama lui Confucius prinsese o panglică. În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
lui George Mărgărit și I. M. Marinescu. SCRIERI: Ei, care au scris, Iași, 2001; Abstracționism și sugestie în poezia lui Constantin Mănuță, Iași, 2003. Ediții: George Mărgărit, Vulturii amiezii, Iași, 1970 (în colaborare cu Horia Zilieru); I. M. Marinescu, Străini vestiți în luptele din Roma antică, București, 1983. Repere bibliografice: [Lucian Dumbravă], „Evenimentul”, 2001, 2881 (semnează Constantin Ciopraga, Dan N. Doboș, Grigore Ilisei, Al. Călinescu, Ioan Holban, Dan Mănucă, Valeriu Stancu). Ș.A.
DUMBRAVA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286898_a_288227]