3,775 matches
-
veche civilizație aici a existat. A fost locul unde pur și simplu au izbucnit inteligenta, arta și tehnica. „Acolo a apărut scrisul și, o dată cu el, ne-au fost transmise primele mărturii ale umanității" - ni se spune. Însăși Biblia spune că vestiții patriarhi ai civilizației au trăit în Sumer, adică în sudestul actualului Irak, sud care, ne reamintim, a fost ținta atacului și invadării lui de către trupele americane, civilizatoare. Numai că, dacă receptăm informațiile acuzatoare de ultimă oră, operațiunea în cauză a
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
spectacol, îi organizau un banchet la Manzavinatos. Dar, până seara la începerea spectacolului, în trăsuri reținute din vreme de Iancu Braunștein, artiștii principali, în frunte cu Costică Tănase, plecau acasă la colonelul Emanoil Boteanu, unde coana Lenuța îi aștepta cu vestitele sărmăluțe moldovenești, pasiunea lui conu Costică, și cu delicioasele plăcințele poale-n brâu, stropite cu vin, puterea ursului, adus direct de la Dealul Mare. Aici se mai organiza și câte un pokeraș, în timp ce ofițerii cei mai frumoși ai Bârladului dansau în
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Ovidiu, la unii stoici și la câțiva părinți ai bisericii primitive, Itaca era emblema nostalgiei aspirației spirituale. Întoarcerea pune capăt aventurii și lasă loc idilei, fapt cântat de către Du Bellay 218. Ferice de drumețul vâslind ca și Ulise/ Or ca vestitul lânii din mit căutător,/ Întors, când dobândi-a înțelepciunii spor,/ Să-ncheie între neamuri ce vârsta-i prisosise.// Când am să-mi văd iar satul, de care mult mi-e dor,/ În ce-anotimp? Dar fumul din hornuri, și cum
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
din Bădeni, Hîrlău, Cotnari și Belcești, Școala Normală Mixtă Principele Mircea din Bădeni, care a funcționat până în anul 1930, dând aproape 300 de învățători. Din inițiativa foștilor elevi, în iunie 1971 s-a dezvelit un bust al eruditului director al vestitei „școli normale” din Bădeni. Ion Brăduț Covaliu (1924-1991) s-a remarcat că un pictor al peisajelor citadine și rurale. A realizat și portrete sau compoziții. Plecăm din Bădeni și ne îndreptăm spre Hîrlău pentru a ajunge, după ce trecem podul peste
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
cu altitudini de peste 100 m), în dreapta râului Bahlui. Este o așezare atestata în anul 1646, al cărei nume provine de la antroponimul Fetea. Legenda spune că acest Fetea avea o vie, frumos îngrijita, cu soiuri alese, din care s-a obținut vestită Feteasca. Un document de la Moise Movila Vodă, datat 9 iulie 1631, foarte expresiv în ceea ce privește proprietatea particulară a domnului, de care el putea dispune după bunul plac, lucru ce nu îi era îngăduit cu acele bunuri ce făceau parte din moșia
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
de piatră, aflate deasupra satului Fetești, la marginea Platoului litostructural Sângeap, loc care a însemnat, de-a lungul secolelor, posibilitatea de a câștiga bani necesari traiului zilnic. De o parte și de alta a DJ 28, care face legătura cu vestitul iarmaroc de la Lespezi, apoi cu Pașcaniul, Tudora și Dolhasca, se află cătunul Rediu, care face parte din satul Sticlăria. Satul Rediu își leagă existența de Constantin Vasilica, originar din satul Buda, comuna Lespezi, din județul Iași. Participant la primul război
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
așezat într-un loc cum puține sunt. Avem șes de pe care obținem an de an recolte bogate, dealurile sunt acoperite cu vii - să nu uităm că ne aflăm în podgoria Cotnari - livezi - de aici pleacă la fiecare început de vară vestitele cireșe Boamba de Cotnari - iar în zare, vedeți, pădurile ce înconjoară comună. Având toate acestea nu facem altceva decât să le punem în valoare.“ La Scobinți există un serviciu de dezvoltare a comunității unde se lucrează toate proiectele care schimbă
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
din fâșii de piele. Incașii și aztecii practicau și ei un joc foarte dinamic și vioi, asemănător cu badmintonul, care consta în lovirea unei mingi din piele, ornată cu pene de diferite culori, cu rachete ușoare. Chiar și regele aztecilor, vestitul Montezuma, juca zilnic acest joc, în sala de jocuri din Tenochtitlan — capitala imperiului aztec. Câștigătorului i se atribuia o cupă plină cu aur. Adus în Europa de către cuceritorii spanioli, sub denumirea de „Indiaco", jocul s-a răspândit foarte repede, nu
Badminton : curs pentru studenţii facultăţilor de educaţie fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/361_a_643]
-
unul dintre tinerii din primul grup de gropari. Mulți evrei au declarat că Botez „a devenit un om foarte bogat”191 În urma jefuirii cadavrelor. Iar colegul lui Botez, Tănase, „a fost un om sărac până când au fost aduși evreii În vestitele vagoane. Pe urmă a devenit bogat, șa cumpăratț haine noi, vite și cai cu căruțe”192. El a jefuit și banii tinerilor evrei aduși să sape gropile comune, și bătându-i la sânge, cu toate că nu erau „rebeli”. Arderea cadavrelor Marți
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
ori. În această epocă a marilor dezvoltări artistice și a celor mai sumbre superstiții, în această epocă într-adevăr cu două fețe, de clară lipsă de orientare pentru contemporanii mediocrii, în acest timp al spaimei de epidemii, de un nou vestit potop al lui Noe și mai ales de un sfârșit al lumii, în această determinată perioadă de neliniște și strălucire, a trăit Faust". Ștefan Augustin Doinaș în prefață la Goethe, Faust, Editura Grai și Suflet, București, 1995, p. VI. 190
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Dragomir - inspector de specialitate, Inspectoratul de stat teritorial pentru protecția muncii București 14. Remus Cvaci - inspector, Inspecția municipiului București pentru calitatea construcțiilor 15. Asadur Haciadurian - cercetător, Registrul Feroviar Român - R.A. 16. Moteta Stoian - expert în Direcția generală de dezvoltare, în- vestiții și licitații din Ministerul Transportu- rilor 17. Alexandru Szocs - director investiții, Societatea Comercială "Metroul" - Ș.A. Secretariatul comisiei: Dan Costinescu - arhitect, Societatea Comercială "Metroul" - Ș.A. Gheorghe Todoran - inginer, Societatea Comercială "Metroul" - Ș.A. -----------------
HOTĂRÎREA nr. 715 din 15 decembrie 1993 pentru modificarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 477/1992 , privind numirea Comisiei de recepţie pentru obiectivele de investiţii ale Metroului Bucureşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109709_a_111038]
-
imaginează construcții-receptacul pentru lumea elementară, pentru aer și pentru lumină, pentru apă și pentru mișcările eoliene. Pînă și chipul privitorului este ademenit să se integreze în construcțiile sale ca o componentă implacabilă. Așa cum Arcimboldo încerca să realizeze o mașinărie integratoare, vestitul său pian perspectival, în care sunetele, culorile și ritmurile să-și regăsească starea lor originară, așa cum Tzara visa să abolească granițele dintre natură și cultură,dintre artă și viață, într-o altă perspectivă, dar cu aceeași finalitate, Jacobi imaginează o
Peter Jacobi - schiță pentru un portret by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11350_a_12675]
-
figuri de prezentatori/prezentatoare cu DEX-ul pe post de capace pe cratiță, mai mult țopăind decât... prezentând emisiunea. Daaa, a început căderea frunzelor, și numărarea de către PNA a pesediștilor implicați în telenuvela stenogramelor. Pe rând-pe rând, ,toată floarea cea vestită" a PSD-ului - am vrut să spun ,toată bobocimea", dar s-ar pierde cu totul măsura - măcăie cam speriată că șuvoiul legii are tendința să măture inclusiv liniștea vocii domnului Adrian Năstase, fix în momentul când, din nu-știu-ce ungher se
Când își va vedea primarul Constanței ceafa? by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11377_a_12702]
-
România, la politeța cu care m-a întâmpinat se adaugă pe chipul său o vizibilă emoție. Îmi spune că a fost de mai multe ori în România, unde a îmbinat cercetarea bibliotecilor cu traiul în mijlocul păstorilor din Bucovina sau din vestitele comune de păcurari din Mărginimea Sibiului, pentru a putea adăuga noi dovezi despre originea populației din Moravia valahă, despre felul de viață și practicile păstorești. A publicat multe studii, majoritatea în limba cehă. Îmi vorbește de nenumăratele toponime românești din
Societatea culturală „Ținutul Herța” București, România. In: Curierul „Ginta latină” by Emil Petru Rațiu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2232]
-
sădit-o Dreapta Ta și o desăvârșește pre ea!..." Măreția oficierii sfintei liturghii duminicale se desăvârșea de către corul catedralei episcopale, care, sub conducerea profesorului nostru de muică vocală, Eugen Frunză, interpreta deosebit de nuanțat cele mai cunoscute cântări liturgice compuse de vestiți compozitori basarabeni precum Muzicescu, Berezovschi sau Bortneanschi. Dr. Mihail BALTARU, Iași, aprilie 2004
Seminarist la Bălți. In: Curierul „Ginta latină” by Mihai Baltaru () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2258]
-
sunt recunoscător că găsesc în paginile revistei pe care o conduceți informații interesante și utile bineînțeles, mă interesează mai mult cele despre aromâni, dar nu numai. M-ați întrebat despre Maica Tereza. Bineînțeles, ea a fost aromâncă după tată, din vestita familie Boiagi, iar după mamă a fost albaneză catolică, din așa-zișii ladini din jurul orașului Prizren din Kosovo. Noi, aromânii, niciodată nu am negat faptul că fericea mamă a necăjiților a fost și albaneză, dar, din păcate, nu la fel
Maica Tereza, aromâncă din neamul Boiagi. In: Curierul „Ginta latină” by Kostov Pushuticlu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2344]
-
l-am întâlnit aici la Sombreffe sau «Afumații ... ÎI. ZAHARIA BONTE - IOSIF TON LA BISERICĂ ROMÂNĂ DIN BRUXELLES (1), de Zaharia Bonte, publicat în Ediția nr. 843 din 22 aprilie 2013. O săptămână de evanghelizare Ziua așteptată a sosit, săptămâna vestită a debutat, pentru toate fie Domnul lăudat. Că în fiecare duminică, mai mult de o mie de credincioși ne-am adunat în Numele Domnului la închinare și părtășie, una mai aparte, având în vedere că asemeni sărbătorii din Cană Galileii, Domnul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/349702_a_351031]
-
mare, Iosif Ton, ne-a asigurat că pe parcursul săptămânii pe care o vom petrece împreună în închinare și părtașii sfinte își va da toate silințele să ni-l ... Citește mai mult O săptămână de evanghelizare Ziua așteptată a sosit, săptămâna vestită a debutat, pentru toate fie Domnul lăudat. Că în fiecare duminică, mai mult de o mie de credincioși ne-am adunat în Numele Domnului la închinare și părtășie, una mai aparte, având în vedere că asemeni sărbătorii din Cană Galileii, Domnul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/349702_a_351031]
-
al cenaclului Sburătorul. A scris poezie, proza, dramaturgie, eseistica, publicistica, critică literară (lui, împreună cu N. Davidescu și Fundoianu, datorîndu-se impunerea lui Arghezi, înainte de debutul din 1927 cu Cuvinte potrivite, drept cel mai mare poet român după Eminescu), a luat interviuri vestite, adunate apoi în Mărturia unei generații, s-a dorit chiar estetician (vezi Micul tratat de estetică), între 1941-1944, ținînd chiar un curs de estetică la o universitate improvizată, îngăduita de autorități pentru tinerii evrei izgoniți din universitățile de stat. Dintre
Cel mai bun roman al lui Aderca? by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17628_a_18953]
-
de oale.// Pere de marmure galbine cad peste dinții/ fericiților durmitori în iarbă înaltă/ burdușiți de lăcuste - și-i satura.// Lume bucuroasă țupăita de grauri fără astîmpăr,/ viața mea stăruie pe o nesfîrșită cîmpie/ unde nu știu cine mi-a strigat numele.// Vestiți căpitani trăgînd după ei mușuroaiele/ au călărit către mari vînturîndu-si umbră/ pînă cînd printre țăruși se pierdură.// Deci nu ei mă caută. Gușterul/ care tocmai clipise privindu-mă/ pieri dintr-o întorsătură.// Fără grabă anii și-au strîns taberele/ și
Un basm pentru adulti by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18133_a_19458]
-
cu trei frunzulițe de culoare verde, așezate tot în bandă. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint, cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate: Vulturașii așezați în bandă reprezintă blazonul familiei De Lorena, prin prezența în zonă a vestitului general Carol De Lorena, conducătorul armatei imperiale, în timpul campaniei antiotomane din anul 1684. Ghinda verde semnifică bogăția fondului forestier ce caracterizează zona. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Anexa 1.5 Anexa
HOTĂRÂRE nr. 1.759 din 21 octombrie 2004 privind aprobarea stemelor unor comune din judeţul Caraş-Severin. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162393_a_163722]
-
un caduceu negru, tăiat de un brâu undat, de argint. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Caduceul simbolizează vocația de comercianți a locuitorilor, la intrarea în satul Făget aflându-se vestitul monument de arhitectură Hanul Roșu, datând din secolul al XVII-lea. Brâul undat reprezintă râul Teleajen care străbate localitatea. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Anexa 1.7 STEMA - comunei Jugureni, județul
HOTĂRÂRE nr. 838 din 28 iulie 2005 privind aprobarea stemelor unor comune din judeţul Prahova. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/169860_a_171189]
-
coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Crucea cu baza semicirculară - semn de meșter fierar - reprezintă biserica Alba Veche (Alba Eclesia), făcând aluzie la vechea denumire a localității, precum și la meșteșugurile tradiționale. Vârful de lance reprezintă vestitele bătălii purtate pe teritoriul localității în decursul istoriei. Vasul semnifică vestigiile importantului sit arheologic din zonă. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Anexa 1.2 Anexa 2.2 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor
HOTĂRÂRE nr. 411 din 20 aprilie 2011 privind aprobarea stemelor comunelor Albeşti, Band, Cozma, Lunca, Lunca Bradului, Sâncraiu de Mureş, Sânpetru de Câmpie, Suseni şi Zagăr, judeţul Mureş. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232012_a_233341]
-
faimoasele târguri locale de cai, pentru batalionul de cavalerie ce a avut sediul în localitate și proiectele de dezvoltare agroturistică. Turtele roșii reprezintă atât cele 3 familii întemeietoare, cât și tratamentele din plante medicinale, descrise în lucrarea Dietetica (1726) de vestitul medic dr. Kibedi Matyus Istvan, originar din localitate, căruia i se datorează și restaurarea bisericii reformate, declarată monument istoric. Fondul de argint reprezintă cromatic descoperirile arheologice din vechea cetate de pe dealul Csombord (Dealul de Cenușă). Coroana murală cu un turn
HOTĂRÂRE nr. 1.092 din 11 decembrie 2013 privind aprobarea stemelor comunelor Brâncoveneşti, Ceauşu de Câmpie, Chibed, Cucerdea şi Iclănzel, judeţul Mureş. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257828_a_259157]
-
cinci turnuri crenelate. Semnificațiile elementelor însumate Steaua este elementul preluat din vechea stemă a localității. Brâurile undate argintii reprezintă râurile Mureș și Gurghiu. Vioara amintește de renumele localității cunoscut ca oraș al viorilor, datorită fabricilor de instrumente muzicale și a vestiților lutieri de renume mondial. Bradul reprezintă bogăția silvică a zonei și industria de prelucrare a lemnului. Coroana murală cu cinci turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de municipiu. -------
HOTĂRÂRE nr. 882 din 23 noiembrie 2016 privind aprobarea stemei municipiului Reghin, judeţul Mureş. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278492_a_279821]