4,489 matches
-
și-mi spunea să nu înghit ceara, ci s-o dau jos după ce sug mierea din fagure. Bătrânul avea multe buduroaie așezate în grădină sub niște pomi mari. Mi-a rămas în minte grădina aceasta cu pomăt, cu albine, cu viță de vie, cu moșul cel bun și blând, care lucra printre albine fără mască și fără să le afume. Acolo, soarele strălucitor trecea printre crengile și frunzele pomilor ca ceva edenic, asemenea unei icoane din Biblia Ilustrată. Vara, umblam desculț
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
material de construcție (în special pentru chirpici). În prezent, o asemenea exploatare mai pregnantă și sub formă de carieră de lut există pe versantul sudic al Dealului Bahluiului. O altă formă de relief antropic o constituie agroterasele pentru culturile de viță de vie și pomi fructiferi, amenajate pe versanții cu expunere solară. Sectorul mijlociu al râului Bahlui, care are aici un curs de 15,3 Km. La intrare, în aval de hotarul cu satul Hodora, șesul Bahluilui este mai îngust, lărgindu
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
acestea având diverse forme: în brazde, lenticulare, în valuri, mixte, de asemeni ele putând avea diverse stadii de dezvoltare: stabilizate, semiactive active. Alunecările stabilizate și semiactive sunt pe tot cuprinsul comunei, iar ele au o folosire dominantă pentru plantații cu viță de vie și pomi fructiferi. În acest sens putem menționa zone ca: V si N satului Jigoreni, NE satului Vălenii, N Țibănești, NE satului Jigoreni, SV satului Recea. Alunecările de teren active apar izolat, doar în SV comunei (V satului
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
falezelor, care se pot forma, iar efectele șiroirii și ale eroziunii difuze, în general, devin maxime atunci când versanții sunt dezgoliți de vegetație (E. D. Ipate, 1984). Unele din formele specifice ale reliefului antropic îl formează agroterasele pentru livezi, culturi de viță de vie, în N satului Jigoreni, în NE satului Tungujei. Rezumând cele exemplificate putem spune ca finalitatea constă în necesitatea păstrării unei stări de echilibru dinamic, prin stingerea torenților, cu ajutorul micilor baraje, plantarea de salcâm și sălcioară, în bazinul de
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
între cernisoluri și luvisoluri, cu o fertilitate ridicată. Rendzinele apar cu totul izolat pe depozitele calcaroase și de gresii calcaroase situate la suprafață, în zona localității Băiceni, la contactul cu Dealul Mare - Hârlău, în nordvestul bazinului. Sunt soluri favorabile culturii viței de vie, a pășunilor, plantațiilor pomicole, forestiere și mai puțin culturilor agricole. Luvisolurile, deși ocupă suprafețe cu mult mai restrânse, la contactul cu Dealul Mare-Hârlău spre vest și Coasta Iașului spre sud, constituie un etaj pedogeografic distinct. În aceste cazuri
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
o și mai bună înțelegere a diferenței dintre sensul cuvintelor și cel al expresiilor, iată încă două locuri din aceleași poezii. Eminescu are așa: Căci perdelele’ntr’o parte când le dai - și De pe fruntea mea cea tristă tu dai vițele’ntr-o parte. Să se observe: în Noaptea (1871) are cratimă - în Scrisoarea I (1881) are apostrof pentru într’o / într-o. Dar edițiile preiau, toate, după Maiorescu, primul apostrof larg: perdelele ’ntr’o parte, și vițele ’ntr’o parte. Așadar
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
cea tristă tu dai vițele’ntr-o parte. Să se observe: în Noaptea (1871) are cratimă - în Scrisoarea I (1881) are apostrof pentru într’o / într-o. Dar edițiile preiau, toate, după Maiorescu, primul apostrof larg: perdelele ’ntr’o parte, și vițele ’ntr’o parte. Așadar, cum e cu perdelele: le dă pe amândouă într-o (singură) parte? Dar cu vițele de păr: le dă pe toate într-o singură parte, ca și cum i-ar face o cărare marginală? Este clar că aici
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
fiind evidențiate efectele fizice utilizate. Efectul capilar a fost folosit din vechime. Un corp poros care se îmbibă cu apă se umflă, își mărește dimensiunile și apar forțe de desfacere foarte mari. Egiptenii, în antichitate, băteau pene de lemn de viță de vie în crăpăturile pietrelor, apoi udau penele. Penele se umflau și crăpau piatra. Efectul legii lui Arhimede a fost folosit, între altele, pentru argintarea vârfurilor unor ace cu gămălie. Argintarea se făcea în băi de săruri de argint. Se
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
politică a epocii. Acuzați că comandau și protejeau bandele erau unii viitori fruntași liberali, precum Petrache Grădișteanu și d-nul Vasile Misir, fostul ministru. Petre Grădișteanu, venit de curând de la Paris, tânăr talentat cu avere, cu cultură literară, ambițios, de viță boierească și plin de temperament, s-a înscris în partidul antiliberal și candida la mâna uneia din fiicele generalului Ion Emanuel Florescu. 5. Bacalbașa se referă, probabil, la „joia Moșilor“ din 1875 (29 mai/10 iunie) când, în apropierea „cortului
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
devotatul slujitor și tovarăș, hotărăște ca asasinul să ia locul celui asasinat, ca Mircea, deci, să devină ceea ce fusese Român Gruie: „pavăza și brațul” său. Vlaicu, așadar, îl absolvă pe nesăbuit, pedepsit îndeajuns prin spasmele conștiinței și hărăzit oricum, fiind viță de Basarab, unui destin aparte. Înșirând chinurile și durerile țării urgisite, monologul din final („Chinuri?...”) e o izbucnire nestăvilită a unor trăiri îndelung comprimate. Inexistente în textul de la premieră și în acela al primei ediții, din 1902, aceste versuri de
DAVILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286707_a_288036]
-
Degeaba-i strâns din vechi memorii cumul / De valuri năvălind pe alte guri” (Pe malul Styxului, IX). Sau începutul încântătorului poem Vedeniile regelui Pepin, scris, de altfel, „În memoria lui Ion Barbu”: „Învinețea, la nuntă cu alai, / Pe frunzele de viță, mucigai, / Iar bobul vin împurpura prin vine / De strugure. Cădeau rubine. / Stricată, bocănea la vânt palancă / Sub merii povârniți în umbră francă. / Era o toamnă cu pomelnic surd / Pe vremea regelui Pepin cel scurt.” E evidentă, astfel, curioasa complementaritate a
DIMOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286783_a_288112]
-
lui H. este ocolirea rimelor banale, previzibile, căutarea unor rime elegante, rare sau măcar bogate: „Crișuri”- „pietrișuri”, „lingouri” -„nouri”, „constelații”-„pirații”, „agere”- „noli me tangere”, „tăul”-„Ceahlăul”, „n-o vei”-„Moldovei”, „Tudor”-„nu dor”, „afla-i-or” -„Părinte Maior”, „de vițe-i”- „Hobiței”. Necăutător de originalitate pur exterioară, autorul a adoptat totuși una, în volumul Podul de vamă (1986): eliminarea majusculelor. Indiferent de poziția lor (titluri, început de frază), cuvintele (dacă nu sunt nume proprii) încep cu literă mică. Cu sau
HOREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287447_a_288776]
-
În Craii de Curtea-Veche, C. oscilează între imundicitatea prezentului, concentrată în Pirgu, și elevația trecutului, simbolizată de Pașadia și Pantazi, toată afecțiunea sa îndreptându-se către aceștia din urmă. Scriitorul, care se identifică, în esență, cu cei doi eroi de viță nobilă, căutând parcă o compensație autobiografică în destinele lor, e conștient de declinul acestora, se îndurerează în fața inevitabilului sfârșit al ultimelor vlăstare aristocratice și își manifestă întreaga aversiune față de Pirgu, reprezentant plebeu al unei lumi care se ridică pe ruinele
CARAGIALE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286089_a_287418]
-
1971) și Alte cântece de-acasă (1978). Poezia lui C. este cantabilă, multe versuri devenind texte pentru cântece lirice ușor de memorat. A scris și literatură pentru copii: Vine, vine primăvara... (1981), Strugur dulce, lan de aur (1983), Despre-o viță și-o bobiță... (1986) ș.a. SCRIERI: Sărutul soarelui, Chișinău, 1965; An neobișnuit, Chișinău, 1967; Struguri în amiază. Oameni și locuri din Moldova, Chișinău, 1968; Sonetele câmpiei, Chișinău, 1970; Firul Ariadnei, Chișinău, 1970; Cântece de-acasă, Chișinău, 1971; Diminețile Patriei. Oameni
CIOCANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286249_a_287578]
-
1970; Cântece de-acasă, Chișinău, 1971; Diminețile Patriei. Oameni și locuri din Extremul Orient, Chișinău, 1976; Alte cântece de-acasă, Chișinău, 1978; Vine, vine primăvara..., Chișinău, 1981; Strugur dulce, lan de aur, Chișinău, 1983; Vârsta teiului, Chișinău, 1984; Despre-o viță și-o bobiță..., Chișinău, 1986; Spicul și steaua, Chișinău, 1990; Flori de tei deasupra noastră..., București, 1995; Cântecele mântuirii, București, 2001. Repere bibliografice: Eliza Botezatu, Substanța unei deveniri, „Nistru”, 1971, 10; Mihai Cimpoi, Alte disocieri, Chișinău, 1971, 131-137; Ion Ciocanu
CIOCANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286249_a_287578]
-
contrastează cu subordonarea față de rețelele rubedeniilor locale. Dacă opinia după care invidia este mai frecventă decât întrajutorarea rudelor nu are totuși o susținere numeroasă (11), foarte mulți dintre cei intervievați (inclusiv cei sub 40 de ani) consideră că nu atât „vița” sau renumele neamului contează, cât „faptele”, conduita personală (12). În sfârșit, un important număr dintre tilișcani socotesc că „treburile importante” nu trebuie să depindă de conlucrarea cu rudele (20). Tineretul își păstrează, totuși, o orientare (sau dependență?) parentală (11, 20
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
capul lui. (10) Năravul din timp luat e ușor de vindecat. (10) Năravul din fire n-are lecuire. (11) Ruda la nevoie se cunoaște (= te ajută). (11) Ruda te pizmuiește mai mult ca străinul. (12) Omul vrednic se cunoaște după viță, ca pomul după sămânță. (12) Pomul se cunoaște după roade, iar omul după fapte (13) Fă-te frate cu dracul până treci puntea. (13) Dracului nu-i da nici un deget, că-ți ia mâna toată. (14) Dacă n-ai ciubote
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
, George (26.XI.1925, Smârdan, j. Buzău), poet și jurnalist. Este fiul Viței (n. Șerban) și al lui Constantin Alexe, țărani. A făcut studii teologice la Buzău și București. Debutează la revista „Muguri” din Buzău. Redactor al revistelor Patriarhiei Române, bibliotecar al Bibliotecii Sfântului Sinod între 1948 și 1968, A. s-a stabilit
ALEXE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285248_a_286577]
-
care se fierb în apă sărată, apoi se prăjesc în unt. MÂNCARE VÂNĂTOREASCĂ 1,5 kg carne de mânzat, fructe, zarzavat, prune uscate, o cană de miez de nucă, fâșii de slănină, un castron de usturoi, unt, ceapă, foi de viță murate și condimente Se taie carnea felii și se împănează cu usturoi și slănină, se condimentează și se învelește în frunze de viță de vie, murate și desărate. Se unge o tavă cu unt; adăugăm 2-3 cepe tăiate peștișori, un
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
o cană de miez de nucă, fâșii de slănină, un castron de usturoi, unt, ceapă, foi de viță murate și condimente Se taie carnea felii și se împănează cu usturoi și slănină, se condimentează și se învelește în frunze de viță de vie, murate și desărate. Se unge o tavă cu unt; adăugăm 2-3 cepe tăiate peștișori, un morcov tăiat rondele, iar peste zarzavat, punem carnea împănată cu usturoi, nucă și prună uscată fără sâmbure, piper, sare, nucșoară și fâșii de
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
unge o tavă cu unt; adăugăm 2-3 cepe tăiate peștișori, un morcov tăiat rondele, iar peste zarzavat, punem carnea împănată cu usturoi, nucă și prună uscată fără sâmbure, piper, sare, nucșoară și fâșii de slănină, toate învelite în frunze de viță, ca sarmalele. Peste pachetele din frunze, punem un sos făcut dintr-o cană de supă, o cană de vin alb, o lingură de bulion, sare și piper. Acoperim vasul și-l dăm la cuptor. Înainte de servire se mai toarnă deasupra
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
linguri de zahăr și 2 foi de dafin. Se fierbe timp de douăzeci de minute, apoi se lasă la răcit, se toarnă peste pătlăgele și se leagă cu celofan. ROȘII PENTRU IARNĂ În butoiul curat, printre roșii și frunze de viță de vie, se pun intercalat hrean, pătrunjel frunze și câțiva ardei coarnă. La un rând de roșii se pune o mână bună de sare și tot așa, până la cantitatea dorită. La sfârșit, turnăm deasupra apă fiartă, după ce s-a răcit
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
locului că la noi domnii au fost ajutați în ocârmuirea țării de către boieri din cele mai vechi timpuri, boierii fiind socotiți cea mai înaltă clasă socială. Însuși Bogdan, întemeietorul, la descălecare, spun documentele, era însoțit de mulți nobili, boieri de viță din Maramureș dar, firește, boieri a găsit descălecătorul și în Moldova, cu o situație materială superioară celorlalți locuitori. La începutul organizării politice ca stat, autoritatea Domnului era absolută. Șeful statului era însuflețitorul întregii vieți sociale. Domnul, chiar de la Bogdan începând
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
calde de la foc și iarăși vin ce n-avusese timp să se învechească și fac loc felului al doilea de bucate. Urmează, în coșuri deschise nuci, smochine amestecate cu curmale, prune, mere cu parfumul lor și struguri purpurii culeși de pe vițe. În mijlocul mesei un fagure alb. La toate acestea au adăugat voie bună și nu inimi chircite sau neprimitoare"160*. Pe lângă farmecul rustic și amuzant al vasului din "același argint" (pentru a spune că e, de fapt, din lut ars) și
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
formă extremă de halucinație datorată poverii amintirii: "Adeseori închidea ochii, încercând să-și regăsească în amintire tinerețea; vedea curtea unui castel, cu câini de vânătoare la scară, cu servitori în sala de arme, și sub un leagăn din ramuri de viță, un băiețandru cu păr bălai între un bătrân castelan îmbrăcat în blănuri și doamna sa cu scufă înaltă: dar în aceeași clipă i se suprapunea în minte imaginea celor două cadavre. Atunci se trântea pe pat cu fața în jos
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]