3,591 matches
-
regină înțelepciune Domnul să te salveze cu sora ta Sfânta și pura simplitate. Doamnă Sfântă dragoste Domnul să te salveze cu sora Sfântă ascultare. Preasfinte virtuți Domnul de la care veniți și purcedeți să vă salveze pe toate”. În poezia franciscană vibrează tonalitățile înalte ale rugăciunii afective din duioșia inimii rănite de suferințele Mântuitorului, dar și din bucuria luminoasă a Învierii Lui. „Cântecul fratelui Soare și al tuturor creaturilor”, „Simplă rugăciune”, „Laudă pentru toate orele” exprimă suav și sincer căldura contemplației mistice
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
dansez iar țiganca se trezește, întregu-mi trup se trezește iar Lauth îmi vorbește fără să mai știe ce spune". Seara, în cupeul care o duce spre casă, Catherine se simte "singură, fremătând de aceeași dorință pe care o făcuse să vibreze în inimile tuturor bărbaților aceia". Cea pe care a trebuit s-o trezească în ea însăși pentru a dansa, și care acum "nu mai vrea s-o părăsească". Tânăra e "însetată de-un sărut", de "două brațe" care s-o
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
a doua viață", spunea Gérard de Nerval. Preț de o clipă, flirtând, această femeie este altcineva și iubește un altul. O dată în plus, totul devine posibil, totul basculează. Clipa aceasta este atât de intensă, încât o face pe femeie să vibreze, să râdă de fericire. O fericire și o complicitate împărtășite, de vreme ce și ochii partenerului scapără de plăcere. Soț fără îndoială fidel, dar admirator fervent al femeilor, acest bărbat își află și el salvarea în ambiguitate, în erotica actului nedus până la
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
cum ar aluneca pe pielea, pe carnea ei... Femeia înțelege gestul, și este pe loc cuprinsă "de un val de căldură care o paralizează". Tâmplele încep să-i pulseze "îngrozitor". Își simte capul "înfierbântat" și "o neliniște, o neliniște năucitoare vibrează acum de-a lungul întregului său corp". Își trage brusc mâna. Baronul încearcă din nou să o oprească. "Mai stai", îi șoptește. "Însă ea fugise deja, cu o grabă nesigură, care îi trăda tulburarea și neliniștea. Ajunsese la gradul de
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
îi alimentează fanteziile. Legenda lui Tristan și a Isoldei, romanul La răscruce de vânturi, ca și atât de controversatul Diable au corps al lui Raymond Radiguet sau Le Blé en herbe de Colette o obsedează. Când citește aceste opere, "îi vibrează toate simțurile". Bab se simte "copleșită de iubire și cu brațele ca de plumb". Scenele săruturilor fierbinți, voluptuoase pe care le pune în prim-plan cinematografia epocii respective o exaltă în cel mai înalt grad. Emoția pe care o trezesc
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
și apoi se căsătoresc, iar Bab acceptă în sfârșit! să se dăruiască fără rezerve. Erotica violului Până atunci totuși, Bab se zbate, ca atâtea alte tinere, între propriile contradicții. Toate flirturile o trezesc, o dezvăluie sieși. La 18 ani, fata vibrează de o senzualitate explozivă. Se simte "apăsată de greutatea cărnii"152, ar "vrea să se debaraseze de sânii săi în mâinile cuiva". Însă o rețin o sumedenie de tabuuri și de inhibiții. Toate filmele și romanele din care se hrănesc
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
la Constanța. Iarnă, frig și umezeală. După o noapte de călătorie liniștită, a doua zi în zori, intrăm în Bosfor, cerul se luminează și ochii ni se desfată cu priveliști verzi și însorite de pe ambele maluri. Când și când vasul vibrează parcă ar fi scuturat de friguri la curentele contrarii de apă, ce se produc îndeosebi în timpul iernii. Se lasă ceață, navigăm încet și mereu huind sirena, apoi ca o cortină se împrăștie negura și ne apare, în toată frumusețea, Constantinopole
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
Port sub braț caietul de caligrafie al privighetorii” (,,Suflet de primăvară”). Cultiva cu precădere versul concentrat, puternic metamorfozat (de consemnat metaforele florale În cele aproape 70 de poezii din volum), preferând, nu de puține ori, forma și substanță Haiku-ului. Vibrând de un autentic lirism, hrănit la scoala marilor maeștri (,,Să citești poezii de Eminescu, Poe, Rimbaud, Elytis/Ursachi/Lavă Herculanum, Pompei/ Torent, chinuri și insomnii nemiloase”), (,,Să trăiești, să te doară”), poetul, plecat la Întâlnirea ,,cu un om cu fata
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
ci gânduri pe care le-am gândit și pe care pagina citită, capătă o ștampilă de confirmare. Ne izbesc cuvintele altora cu rezonanță, într-o zonă mai de mult a noastră, mai de mult de noi trăită. Făcând-o să vibreze, acele cuvinte ne permit să culegem noi puncte de plecare în forul nostru interior.” C. Pavese 443. „Ce este oare o carte dacă nu un prieten bun cu care poți sta de vorbă oricând în singurătatea odăii tale?” Marin Preda
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
mărunți, tot mulțumindu-i. Iute lucrat, bine lucrat; băiatul dispăru fără a lăsa nicio urmă în valul de studenți. Dar l-a văzut iar, a doua zi, la cantina universitară. Mânca cu o singură mână în vreme ce cu cealaltă făcea să vibreze, în surdină, corzile chitarei. "E practic?" El își depărtă brațele: nu chiar, dar asta-i viața. Îi făcu loc la masa lui și se prezentă: "Arcadi Belâi." Ea se grăbi să respecte protocolul rusesc: "Prenumele tatălui, dacă vrei?" "Arcadi." Poate
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
Fantasticul nu este desprins din nu știu ce basm fermecător, ci se înalță ca un abur de vrajă din miraculoasa pădure. Toamna, codrul este un spectacol unic, colorat și hipnotic. Drumul rătăcit printre copacii imperiali persistă ca o magică amintire, aerul pădurii vibrează pleoapa deschisă a sufletului. Apoi, pe sub arcul semeț de lumină filtrată a sfârșitului de brumar, prin care frunzele tremură și se închină smerite, am trecut în starea de spirit a bisericii vechi din Dobrovăț, ctitorie a lui Ștefan cel Mare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
incitante și agresive pentru cultură și afectivitate induc, fără tăgadă, efervescența intelectuală și zona etico-filozofică ale înzestratului scriitor, căruia nu-i lipsesc nicicum imaginația, incantațiile lirice, un sarcasm în subtext și nelipsitele întrebări retorice ale celui care simte, se miră, vibrează și, mai ales, gândește (de multe ori, pentru alții!)" (Ilie Dan). Evident că aceste opinii critice au darul de a produce o anumită satisfacție, am avut însă grijă, printr-o auto-măsură, să le plasez la locul cuvenit, adică între și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
dar și iese lumina... Deschizând-o, crede că ceva se înveșnicește undeva, acolo Sus, un ceva transmisibil pe pământ, un ceva care revigorează binele, adevărul, frumosul. Dincolo de cuvinte, principii și concepte credem că sufletul ieșean, și cel moldav în general, vibrează metafizic, se umple de densitate existențială, astfel renasc iluziile, speranțele, devenirile culturale. Și mai credem că răbojul 15 (cele 15 ediții) e ca un portal de trecere spre tărâmul celei de a doua tinerețe și tot așa mai departe... Alături de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
și ineditele întâlniri culturale. Ei bine, aici au apărut și prietenii, veniți de peste granițe să vadă și să revadă Iașul ca pe un miracol, fiindcă aici există lucruri despre care răsună fiecare colț de stradă, care, dezlegându-ți limba și vibrează-n prezența lor nevăzută, amintiri ca un talisman testamentar. Aici s-a născut prietenia, îmbrățișată fiind de suflet și inimă, ca semn dăruit Iașului autumnal, livresc, religios, teatral și muzical. Primii prieteni și colegi de profesie bibliologică? Claudia Balaban și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
al crengilor intrate în doliu. Ce lecție de tristețe demnă și ce model metafizic de integrare în circuitul vieții! Sau răspunsurile poeziei pot fi atât de criptice încât parcă vin de undeva dintre tainele textului ermetic sau din sensibilitatea care vibrează în fața faptelor de viață sau poate din emoția lirică rezultată din înfiorarea cu care ea circumscrie ideile sau... Lemnul aprins devine flacără, poezia adevărată își merită destinul estetic și etic pentru că înalță sufletul. Universul liric ieșean (de la începuturi și până în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
cioplește în piatră formele cele mai neașteptate, năzuind spre o lucrare desăvârșită, profesorul Petre Popescu a știut să creeze la elevi dorința de a ști și de a deveni. Și fiecare dintre profesorii acestei școli a reușit să facă să vibreze sufletul elevilor, mai puțin sau mai mult, după cum și arcușul unui artist impresionează lemnul viorilor altfel, după cum și lemnul de rezonanță nu este identic.
Schiţă de portret. In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Cristina Hordilă Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1851]
-
El este și Creatorul materiei, noi putem, în El și prin El, să dominăm materia fără a sacrifica spiritul. El nu este incompatibil cu mașinăria care zboară pe cer și cu cea care se afundă în mări și face să vibreze eterul în fața cuvântului. Problema secolului XX, înainte de a fi socio-economică, este o problemă a spiritului; înainte de a fi o problemă a materiei prime este o problemă a sufletului. Până și sufletul își cere spațiul vital. Trebuie să refacem sufletul omului
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
sfera ei. Clasa și profesorii l-au ajutat în acea perioadă: „Îl ajutam să nu se simtă singur și neînțeles; să aibă, ca personalitate în devenire, încredere în sentimentele, judecățile și reacțiunile sale; să știe că în fața lui există și vibrează o charismă în stare a-l face iubit și respectat; și, în genere, să învețe a se forma în ideea că îl aștepta un destin de luptă încărcat cu chemări și răspunderi” . 31 octombrie. Principesa Maria a Greciei îi vorbește
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
neșters în ființa mea. Pornind de la faptul că fiecare om al condeiului, cu talentul, cu munca sa contribuie la cultivarea frumosului, care e menit să dea un impuls pornirilor celor mai nobile ale sufletului, consider că ceea ce contează este să vibrezi tu însuți și să faci pe alții să vibreze. Frumosul este pretutindeni în jurul nostru; este o valoare inestimabilă. El prezintă o polivalență formativă: cultivă sensibilitatea, dezvoltă capacitățile creatoare, influențează înălțarea morală a omului. Frumosul trebuie sa devină parte integrantă a
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
om al condeiului, cu talentul, cu munca sa contribuie la cultivarea frumosului, care e menit să dea un impuls pornirilor celor mai nobile ale sufletului, consider că ceea ce contează este să vibrezi tu însuți și să faci pe alții să vibreze. Frumosul este pretutindeni în jurul nostru; este o valoare inestimabilă. El prezintă o polivalență formativă: cultivă sensibilitatea, dezvoltă capacitățile creatoare, influențează înălțarea morală a omului. Frumosul trebuie sa devină parte integrantă a existenței noastre, un adevărat mod de viață care să
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
A fost consilier în cadrul Consiliului Popular, Rădăuți Este pasionat de a-și petrece puținul timp liber de care dispune, în mijlocul naturii, la vânătoare sau la pescuit. Încă din copilărie, râul și Lunca Sucevei l-au atras, modelându-i sufletul, care vibra ori de câte ori asculta ore întregi foșnetul frunzelor de arini sau susurul valurilor... La scăldat, cu alți copii de aceeași vârstă, era fermecat de frumusețea meleagurilor noastre... Cel Atotputernic le-a binecuvântat familia cu doi copii, Adrian și Adriana, o pereche de
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
la peron era inaccesibilă. Oamenii se înghesuiau, se îmbrânceau. Nu mai era loc nici pe acoperișul vagoanelor. Și dintr-odată începe să urle sirena. Alarma aeriană! Oamenii sar din tren și aleargă cu disperare spre un loc de refugiu. Aerul vibrează din ce în ce mai tare și soarele dispare acoperit de norii bombardierelor. Peripeții, spaime! Eu mă pierd în mulțime. După ce încetează alarma, ne regăsim cu toții. În sfârșit, reușim să ajungem și noi într-un vagon, pe geam, ajutați de colegii părinților mei. Tot
POVESTEA REFUGIULUI MEU. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Elena Codreanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1674]
-
cu zgomotul și suflul năprasnic al exploziilor succesive. Capul mă durea îngrozitor, urechile îmi vâjâiau și îmi țiuiau: nu mai auzeam nimic. Mă gândeam că am rămas surd. O teamă animalică, disperată m-a cuprins și trupul a început să vibreze ca și cum ar fi fost zgâlțâit de impulsuri electrice. Îmi era rău, aveam frisoane. Tranșeea se umpluse aproape un metru de pământ. Praf și țărână aveam peste tot corpul. Cu un efort disperat am reușit să ieșim din pământul prăvălit peste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
un produs de pe altă planetă. Era frumos ca un prinț... Corpul bine legat, nu prea înalt, cu un cap expresiv încadrat de un păr blond, bogat, galben-auriu, ochi albaștri strălucitori, un nas bine proporționat cu nări atât de fine încât vibrau ca aripile unui fluture. Era, în întregul lui, un exemplar de o noblețe cuceritoare, manifestând o armonie tulburătoare, naturală și echilibrată în fiecare act banal pe care-l efectua: fie că vorbea, mergea, râdea, mânca sau cânta. Și ce voce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
taie sticla și să o fixeze cu ținte la toate cercevelele. Domnule gestionar, cât trebuie să vă plătim? a întrebat Mircea. A stat puțin până și-a introdus în toc diamantul chinezesc și ne-a spus cu o voce caldă, vibrând de o adâncă emoție: Voi, dragii mei copii, nu-mi datorați nimic. Poate, Bunul Dumnezeu să aibă grijă și de voi și de mine. E bine așa. Hai, mergeți și montați-le la locul lor. La revedere, copii! Vă mulțumim
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]