4,110 matches
-
a fi scris din dorința de a înfățișa fenomenul mitologiei românești în contextul unei sinteze de folclor comparat, cu aspect teoretic. Soarta își găsește loc semnificativ în construcția cărții alături de alte puncte de interes precum: Facerea lumii, Sărbători agrare, obiceiuri, vrăji, Moartea și înmormântarea, Locurile bântuite, Bolile, descântecele, Simbolismul numerelor, Nașterea, Nunta, Magia imitativă etc.Artur Gorovei a adunat în volumul Credinți și superstiții ale poporului român credințe și superstiții ce privesc destinul. De altfel, autorul a colecționat și numeroase cimilituri
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
celor din casă, spor muncii lor și "norocul pe curte", adică binele animalelor și al păsărilor gospodăriei. Unele obiecte furate aduc în casă chiar "sporul casei" de unde sunt furate. Mihail Canianu oferă o contribuție majoră asupra cercetării descântecelor, farmecelor și vrăjilor. Descântecele apar astfel clasificate după natura bolii; importante sunt definițiile date deochiului și descântecelor-rugăciune. Autorul recurge la metoda comparativă pentru a încadra în context universal descântecul românesc, lucru recunoscut de Ovidiu Bârlea în Istoria folcloristicii românești. Amalia Pavelescu, cu studiul
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
sau Crăciun); enumeră apoi farmecele de dragoste și de ursită precum și alte modalități de aflare a ursitului. Autoarea face o listă a farmecelor de atracție și de respingere, privindu-le comparativ (de exemplu, cele "de luare a dragostei" diferă de vrăjile "de aducere a ursitului"; dacă "luarea dragostei" se bazează pe furtul acesteia de la ființe precum și pe acele prin care tânărul este făcut conștient de calitățile fetei neglijate, vrăjile "de urât" îl vizau mai ales pe tânăr). Studiile Antoanetei Olteanu aduc
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
privindu-le comparativ (de exemplu, cele "de luare a dragostei" diferă de vrăjile "de aducere a ursitului"; dacă "luarea dragostei" se bazează pe furtul acesteia de la ființe precum și pe acele prin care tânărul este făcut conștient de calitățile fetei neglijate, vrăjile "de urât" îl vizau mai ales pe tânăr). Studiile Antoanetei Olteanu aduc în discuție un material documentar extrem de vast. Autoarea a cercetat lucrările de specialitate apărute în limbile română, rusă, bulgară, ucraineană și face mereu trimiteri la ele. De asemenea
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
vizau mai ales pe tânăr). Studiile Antoanetei Olteanu aduc în discuție un material documentar extrem de vast. Autoarea a cercetat lucrările de specialitate apărute în limbile română, rusă, bulgară, ucraineană și face mereu trimiteri la ele. De asemenea, căutând practici, credințe, vrăji și descântece, ea oferă exemple și din literatura de autor: I. L. Caragiale, V. Voiculescu, M. Sadoveanu. Dan Horia Mazilu scrie un studiu intitulat O istorie a blestemului, în care face mai întâi o incursiune printre mitologii (Omul a fost apăsat
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
a spus fiicei craiului de Baia-Mare în ce constă toată puterea sa, și anume, într-o încărcătură miraculoasă de pușcă, în care, între multe alte elemente, se aflau puse si trei sau nouă fire de piper." Piperul se întrebuințează la vrăji și descântece; el este simbolul "urei, certei, dezbinării, răzbunării și a nefericirii [ ... Subclasa următoare se referă la măr, un element pomenit adeseori în basme ca declanșator al nașterii, ce apare în mai multe sintagme: mărul Discordiei, atribuit lui Paris; merele
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
nu-i făcea nevasta copil, de a chema în ajutor o vrăjitoare. Aceasta îi dă un măr pentru a rămâne împărăteasa gravidă [Iuda Nevăzută, Oprișan, II]. În Povestea lui Valache [Furtună] se obțin o sută de copii, nu unul, grație vrăjilor prin care un măr este înțepat de tot atâtea ori. Împăratul din Fata născută din piatră [Oprișan, II] își dorea însă atât de mult să aibă un urmaș de sânge, încât acceptă "mărul de aur" oferit de "un cetățean", care îl
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
meștereasa îl mănîncă cu coajă" și naște un fiu mai destoinic decât al împărătesei) sau parțial (floarea, fără coajă), dar neapărat în urma acțiunii de "vrăjire" (o vrăjitoare îi dă un măr, înțeparea unui măr de o sută de ori în urma vrăjilor duce la nașterea a o sută de copii); există și mere prețioase (un "cetățean" îi dă un măr de aur, cu avertismentul să fie luat doar de către împărăteasă; această interdicție este încălcată - iapa mănâncă miezul mărului și cojile, de asemenea
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
și aduce un purcel înnămolit în lac. Noaptea, purcelul se transforma într-un Făt-Frumos, întrucât era năzdrăvan; fusese fermecat să rămână purcel trei ani de zile. e. Prezența elementului magic Intervențiile unor sfătuitori, ale unor elemente cu puteri magice (blestemul, vrăjile și descântecele) ori chiar păcatele înfăptuite de părinți în existența lor, participă la proiectarea unui copil. În basmul Viteazul cu mâna de aur [Teodorescu] apare o situație excepțională. Craiul și crăiasa, după ani lungi de așteptare începură să-și jelească
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
o picătură de rouă, ca zorile dimineții, ca un bob de piatră scumpă, și încă mai frumoasă"). Toate vrăjitoarele împărăției s-au strâns "cioatcă", au înfierbântat frigările și-au purces să descânte de "Ducă-se pe pustiu domnița cea nouă!" Vraja s-a făcut simțită, tulburând cursul vieții fetei de împărat. Legenda pledează pentru necesitatea respectării anumitor perioade pentru conceperea copilului și chiar explică poziția de excepție a eroului (sau a eroinei) printr-o naștere întâmplător survenită sau anume provocată într-
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
apoi în obiecte (ca în povestea cânepei), respectiv a practicilor legate de această activitate în scopul aplicării ei și a rezultatului dorit." Fusul are o puternică încărcătură magică și este un instrument al torsului. "În popor, fusul se folosea în vrăji de dragoste și acte magice de fertilitate sau de apărare împotriva forțelor malefice. El e dat în stăpânirea divinităților destinului: Lachesis (trecutul), Clotho (prezentul) și Athropos (viitorul)." Un nucleu epic similar îl întâlnim și în Cele trei torcătoare [Basme năzdrăvane
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
și, sub acest cuvânt, pe nedrept disprețuit, se ascunde o întreagă estetică și o întreagă morală. Jumătate din viața sa omul subînțelege, întoarce capul ca să nu vadă și tace. Actorul este, din acest punct de vedere, un intrus, el spulberă vraja ce înlănțuie sufletul și pasiunile năvălesc, în sfârșit, pe scenă. Vorbesc în fiecare gest, trăiesc în fiecare țipăt. Astfel, actorul își compune personajele spre a le exhiba. Le desenează sau le sculptează, topindu-și propria ființă în forma lor imaginară
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
Aceste locuri pot fi atât reale, cât și create, având o semnificație aparte ce contribuie la producerea literaturii fantastice. Practicarea magiei ține și de utilizarea cuvântului. Controlarea anumitor cuvinte sau propoziții înseamnă stăpânirea unei anumite magii, începerea sau închiderea unei vrăji sau stăpânirea unei apariții cu caracteristici magice. Cuvintele pot fi atât adevărate (Dracula), cât și ficționale (Orlok), având ca scop descrierea unor personaje cu însușiri supranaturale. În mod obișnuit, personajele, obiectele sau limbajul magic se bazează pe mitologie sau folclor
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
februarie; Leonida Neamțu, Un optimist sceptic care nu poate trăi fără poezie, ST, 1985, 6; Ana Bantoș, Regăsirea omului contemporan în poezia lui Grigore Vieru, „Nistru”, 1985, 8; Mihai Cimpoi, Întoarcerea la izvoare, Chișinău, 1985; Gheorghe Mazilu, Splendoarea poeziei și vraja melodiilor, LA, 1986, 17 aprilie; Ion Coja, Ut pictura poesis, LCF, 1986, 30; Gheorghe Grigurcu, Rădăcina de foc a poeziei lui Grigore Vieru, VR, 1989, 4; Dumitru Micu, Poezia basarabeană, CC, 1990, 1; Marin Sorescu, Grigore Vieru și lirica esențelor
VIERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290559_a_291888]
-
copiază mecanic. Opera are o finalitate estetică și etică. Frumosul fiind o emanație a binelui, „puterea creatoare” în artă ar putea fi o formă a iubirii. Se simte aici și influența lui J.-M. Guyau. Până a fi cuprins de vraja liricii eminesciene, V. a făcut compuneri ușoare, în maniera lui Vasile Alecsandri, a lui Dimitrie Bolintineanu sau a poeziei populare. Zelator al lui Eminescu, al cărui cult îl păstrează cu pioșenie o viață întreagă, avea să imite ca un îndrăgostit
VLAHUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290607_a_291936]
-
poeziile sale un univers ce nu cunoștea Îngrădirile, separările și blocajele, inaugurând În fapt o poezie cu suflu sincretic. Astfel, ea a scris (Cruz, 1987, p. 9): „Ce infuzii fermecătoare de vechi vraci indieni din patria mea și-au strecurat vraja În versurile mele?” Să nu facem confuzii: infuziile În chestiune sunt pur metaforice. Și apoi, așa cum sugerează Octavio Paz, avem de-a face aici cu idiomul specific mexican, cu limbajul african, cu latina și cu biscayana pe care le utiliza
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
călătoria, descoperirea intră de-acum În etapa cercetării practice a exotismului, ale cărui variante au un caracter sexual (imaginea nudității), moral (nevoiașul din depărtări care trebuie ajutat, mitul bunului sălbatic) sau estetic (primăvara eternă a insulelor binecuvântate, puritatea sculpturii africane, vraja jazz-ului New Orleans). În calitate de cult al pitorescului care reține curiozitățile și bizareriile celorlalți, exotismul poate devia Înspre etnocentrism, atunci când este Însoțit de o atitudine devalorizantă, sau Înspre rasism, atunci când produce respingere și ostilitate. C. R. & AFFERGAN Francis (1987), Exotisme et
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
întâmplare, obligat de onoare să-mi duc până la capăt meseria mea de detectiv particular Ăscrisesem demult Detectivul Arthur!), cu lupa agățată de bretelele pantalonilor cadrilați și cu memoria ciuruită de mărarul înmiresmat al ipotezelor, vrui să mă subtilizez, depășit de vraja rea a clipei: lasă-mă să te las în mătasea misterului! Dacă el, Lepidopterul vorace, mă depista în preajma-i irizată? Poate că-și aștepta firoscos următoarea victimă: curioși de-alde mine, slobozi prin lobodă, topiți de gratuitatea Ăde-o nebunie delicioasă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2174_a_3499]
-
în urmă cu ț ani. Împreună cu Mona, o vrăjitoare wannabe, și Stridie, prietenul ei ecologist, alcătuiesc o familie plecată-n căutarea tuturor exemplarelor rămase, pe care le distrug sistematic. La originea lor stă Cartea în care se află strânse toate vrăjile: trebuie arsă, dat fiind că reprezintă sursa primordială de putere. Fiecare idiosincrazie se poate împlini cu ajutorul ei. Helen Hoover Boyle anunță ceva special din chiar momentul în care apare: „Helen e îmbrăcată cu taior alb și pantofi asortați, dar nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
rătăciți, psihopați, creații ale lumii pe care încearcă s-o distrugă. Nu are aceeași cantitate de blood and gore precum Bântuiții Acuma, ca s-o vireze într-o ironie duioasă, jurnalistul psihopat se predă, iar Helen descoperă cartea primordială a vrăjilor, lucru ce-i permite să se transporte în trupul polițistului care-l „controlează rectal“. Moment în care naratorul realizează că s-a îndrăgostit cu adevărat de vrăjitoare (avusese dubii la un moment dat, suspectând-o că ar fi folosit pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
-i permite să se transporte în trupul polițistului care-l „controlează rectal“. Moment în care naratorul realizează că s-a îndrăgostit cu adevărat de vrăjitoare (avusese dubii la un moment dat, suspectând-o că ar fi folosit pe el o vrajă de îndrăgostire). Cei doi „copii“ adoptați, Stridie și Mona Sabbat, pornesc în lume, gata să folosească toate vrăjile din Carte, urmăriți de polițistul-tușeu-rectal-ex-Helen și de jurnalistul-psihopat: „Deci sunt îndrăgostit de Helen cu adevărat. O femeie în trup de bărbat. Nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
s-a îndrăgostit cu adevărat de vrăjitoare (avusese dubii la un moment dat, suspectând-o că ar fi folosit pe el o vrajă de îndrăgostire). Cei doi „copii“ adoptați, Stridie și Mona Sabbat, pornesc în lume, gata să folosească toate vrăjile din Carte, urmăriți de polițistul-tușeu-rectal-ex-Helen și de jurnalistul-psihopat: „Deci sunt îndrăgostit de Helen cu adevărat. O femeie în trup de bărbat. Nu mai avem parte de sex sălbatic, însă, după cum ar fi zis Nash, nu așa ajung toate relațiile după
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
de fericire, cum l-am trăit noi. http://www.supliment.polirom.ro/teo/ „jurnal ldt.“ Ă lucian dan teodorovici „Un cal și alte dobitoace“ Problema cu calul e următoarea: cam pe când mă perpeleam eu de mama focului să aflu ce vrăji au mai făcut Dan Voiculescu și partidul său conservator, zappând pe diversele știri televizate și sperând să mă scot cu un subiect strong pentru articolul meu de „Supliment“, dau brusc de cal. Pe ProTV. Apoi pe TVR, parcă. Dacă n-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]
-
nici simțul comun și nici psihologia populară (folk psychology) nu pot înlocui știința. 75 Daniel Clement (Dan Dennett III) (1942), filosof și neurobiolog cognitiv american. Prin cartea sa, publicată în 2006, Breaking the Spell: Religion as a Natural Phenomenon ("Rupând vraja: religia ca fenomen natural") dovedește că este adeptul separării religiei de stat. Împarte filsofia minții în conținut și conștiință. Cărțile sale: Content and Consciousness, Intentional Stance și Consciousness Explained dezvoltă această separare, plecând de la o axiomă și descriind nenumărate modele
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
explice pe spații largi așa-numita armonie eminesciană, determinantă în demonstrarea modernității poetului. Conceptul a fost pus în circulație se știe de Camil Petrescu, în 1936, și prin el înțelegea o stare singulară, prodigioasă, în cultura românească, sub a cărei vrajă "stăm cu toții de o jumătate de veac". Reticent față de metodele mai recente de analiză, care fie îl dezamăgesc prin monotonia fragmentării, fie îl sperie prin excesele de interpretare la care au ajuns, sub pana diverșilor eminescologi, Theodor Codreanu preferă moda
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]