3,815 matches
-
în răzbunare, pentru că știe mai bine a iubi”. Lui Pogor nu-i plăcea politica,dar nu a scăpat de ea. Spiritul lui nu se astâmpăra nici când se afla în jilțul oficial de primar. Se știe că a fost un vrednic primar al Iașilor în mai multe legislaturi. Într-una din zile, intră în audiență la primar „papa Petit”, un francez care ținea pe strada Lăpușneanu un elegant magazin de parfumuri și o secție specială de frizerie. „Domnule primar, am venit
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
Și umbra îndoielii pe orice nălucire,/ Căci ziorile cu-amurgul nu pot avea-ntâlnire (I 5). Problema vârstei poetului este reluată în dialogul cu Neera, hotărâtă să-l convingă să devină cântărețul și admiratorul ei. Horațiu o complimentează pe tânăra vrednică să-i fie muză (Tu ești inspiratoarea poeților, tu ești/ Frumseța, tinereța, puteri dumnezeiești !), dar o îndepărtează invocând senectutea lui, după ce constată că ea l-a solicitat în calitate de artist, iar nu de bărbat pe care l-ar socoti atrăgător (Și
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
oameni în cu totul altă ipostază decât cea de făpturi neajutorate. După ce au profitat de binefacerile focului dăruit de Prometeu, ei au luat pământul în stăpânire, iar Than se consideră îndreptățit să-și proclame tiranic autoritatea : Și fruntea omenească/ E vrednică să poarte coroana de despot/ În clipa asta, rege al lumii mă socot (IV, p. 103). Când titanul, eliberat de Herakles, caută adăpost la păstorii adunați în jurul focului, aceștia refuză să-l împartă cu el și îl silesc să plece
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
să privești lumea cu ochii bine deschiși, iar tu te mulțumești numai cu năluci) și îi arată cu brutalitate lipsa de ecou a actului ei în sufletul celor pentru care crede că merită să moară (Niciunul dintre ei nu e vrednic de fapta ta, pentru că niciunul nu te înțelege... Arată-mi un singur om care să fie cu adevărat îndurerat - III). Ca toți cei aflați în preajma Ifigeniei, îndrăgostitul Ahile este incapabil să discearnă motivația profundă a gestului eroic exemplar săvârșit de
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
aclamată de mulțimea cuprinsă de admirație. O dată ce și-a acceptat sfârșitul, Ifigenia lui Eliade se întristează doar pentru că sacrificiul ei rămâne neînțeles. Tânăra e recunoscătoare destinului care i-a oferit prilejul glorios de a-și mântui neamul : este un lucru vrednic de laudă să fii jertfită pentru izbăvirea celor mulți (II 2). Cei apropiați se gândesc numai la oroarea vărsării de sânge tânăr, fără a-i atribui vreo semnificație mai adâncă, și de aceea sunt atât de derutați de exaltarea victimei
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
încrezător și bun (III, 10), drept, tare și neclintit, și blând (IV, 7). Capabil de iubire, spre deosebire de soția sa, el se poartă față de Casandra ca toți adolescenții îndrăgostiți (III 8). Fără teamă de ridicol (ascultând de o mică lebădă... ești vrednic de dispreț - III 14), el o urmează în toate, chiar și când mintea și experiența lui (III, 13) îi spun că se înșeală, căci e dispus să renunțe la tot pentru fata lui Priam (sunt gata la orice ca să te
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
penal din Areopagul instituit de zeița protectoare a orașului (Dacă veți respecta cum se cuvine această rânduială sfântă, ea, pentru țara voastră, pentru cetatea voastră, va fi un zid de apărare, neîntâlnit la alte neamuri. [...] Nelacom de câștig, nestrămutat și vrednic de cinstire, așa rămână sfatul întemeiat de mine, ca să vegheze peste țară, pururi treaz, când lumea doarme). Atena lui Ștefan Zicher este un stat totalitar în care autoritățile dețin controlul absolut asupra cetățenilor (Noi știm totul. Noi trebuie să știm
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
prin prezența ei neîmblânzită (p. 80). Electra ține vie amintirea regelui prin jalea ei excesivă menită să dobândească atenție și răzbunare. Moartea nerăzbunată a tatălui, singurătatea, condiția de slujnică, îndoiala cu privire la venirea lui Oreste explică exasperarea fetei. În lipsa altcuiva mai vrednic, Electra devine un „memento mori” pentru ucigașii care au turburat echilibrul lumii (p. 85). În împrejurări potrivnice, ea întreține o credință neclintită în dreptatea care se va face, știind că dacă ar abandona cursa suferinței, sacrificiului de sine și răzbunării
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
vă mișcați, vine o ambulanță!" Ia uite, se vorbește românește pe tărâmul ăsta! Faima noastră s-o fi răspândit în toată galaxia?... Se descoperă lungit pe ceva ca o bancă, și chipuri tinere, adunate în jur, îi arată o curiozitate vrednică de o creatură venită de altundeva. Cât despre sala mare, cu pereți de marmură falsă, străbătută de curenți înghețați, ar putea să jure că e holul cel mare al Universității București. O fată, care seamănă a țărăncuță nubilă, se desprinde
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
buzunare în căutarea unei monede, zări într-un val de studenți, care se împrăștiau pe stradă, cauza durerii lui de cap. Mai măruntă decât în amintirea lui și cam rotunjoară. Pe cap cu o beretă albastră ca și ochii ei. Vrednică de un mare colorist. Îl vede și ea și, în amintirea întâlnirii lor agitate din dimineața aceea, se strânge în sine, stăpânindu-și un râs mic. Se apropie: "Era gata să mă trimiți pe lumea cealaltă, asta te amuză?" "Ba
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
Sunt născută în localitatea Vadu lui Vodă, județul Lăpușna, comună mare așezată pe malul Nistrului cu locuitori vrednici. Locul comunei și numele, nu sunt de loc întâmplătoare, fiind în strânsă legătură cu istoria Moldovei lui Ștefan cel Mare. Pe locul acela, domnul Moldovei și-a îngropat calul său de luptă, atunci când acesta a murit înecat la trecerea prin
ACOLO UNDE A POPOSIT DOMNUL “A TOATĂ MOLDOVA”. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Elisabeta Năstac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1696]
-
și plângere. Pentru ce oare? Pentru că ne-am păgubit și de niscareva lucruri lumești? Oare de bani oarecare? Oare de moșii? Ba nu nicidecum. Ci de o comoară neprețuită, de un odor ca acela, de carele toată lumea nu-i era vrednică, de luminătorul [f. 34] nostru cel strălucit și, în scurt, de preamilostivul și bunul părinte, păstorul și dupre Dumnezeu povățuitorul.” <footnote Dascălul Isaac, originar se pare chiar din părțile Neamțului, a fost un ucenic apropiat al Starețului Paisie, prieten și
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
oamenilor. Ca un ostaș creștin care a dus pe tot timpul vieții sale pământești lupta cea bună, starețul de la Neamț dorește înscrierea pe fila memoriei scrise a întâmplărilor din viața sa, ca o pildă de urmat în „aceste vremuri grele, vrednice de plâns și suspine”,<footnote Vezi Paisie Velicikovski, „Autobiografia și Viețile unui stareț”, tr. de Elena Lința, Ed. Deisis, Sibiu, 2002, p.88. footnote> ca o înbărbătare a sufletelor tinere în fața ispitelor de tot felul, pentru dobândirea înțelegerii și înțelepciunii
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
și funcția pedagogică a unui astfel de demers scriitoricesc, funcție care nu este totuși anunțată limpede, știut fiind că starețul Paisie a fost toată viața sa o pildă de modestie fără margini, lucru ce l-a împiedicat să se considere vrednic de a păstori pe alții și l-a făcut să primească și taina preoției cu întârziere. Este drept, chiar din aceste prime rânduri, starețul Paisie ne anunță despre dorința sa de a povesti totul, de la nașterea sa și până la primirea
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
Duhul Sfânt, cu asemănarea cuvenită, poate fi considerat «inima» acestuia“. Oh, dacă acest adevăr, atât de mângâietor, ar fi trăit profund de întreaga preoțime! Satana triumfă în societatea pervertită și într-o mulțime de suflete; și, în asemenea de condiții vrednice de plâns, de ce nu ne adresăm, cu plânsetul celor mai sfâșietoare rugăminți, Aceluia care singur poate «să reînnoiască fața pământului»?! Se recomandă atâtea devoțiuni, dar despre aceea, care ar fi așa de indicată, puțin, poate, se vorbește. 10. Maria în
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
zi, Cristos a ținut-o în mâinile Sale. Cu o invocație inspirată se desfășura apoi și cântul alternant, ca un dialog solemn între Apostol și cei de față: „Sus inimile! Le avem la Domnul! Să-i mulțumim Domnului Dumnezeului nostru! Vrednic și drept este!“ După aceasta, Apostolul descria întâmplarea de la Ultima Cină pe un ton maiestuos; apoi comunitatea răspundea: „Îți mulțumim Ție, Tatăl nostru... Fii preamărit în veci. După cum acest grâu care a fost împrăștiat peste munți acum este adunat, tot astfel
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
preoți au scris pagini eroice de abnegație și de caritate. Spiritul lui Cristos ne conduce la asumarea paternității adoptive a oricărei mizerii și suferințe umane. În fiecare parohie, preotul trebuie să-și revendice datoria paternă, afectuoasă, de a înfrunta cazurile vrednice de milă, de a rezolva situațiile copleșitoare chemând la colaborarea cu el a taților de familii, creând o comunitate a inimii care se îngrijește de cele mai urgente calamități, pentru a le aduce o mângâiere faptică și adecvată. Atunci când preotul
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
omenească, ajunsă la culme, ar fi îndepărtat orice obstacol, pentru a da păcatului cea mai mare libertate; Isus a luat măsuri de apărare indicând în cultul Inimii Sale adorabile un respect al evlaviei noastre, dar și un element de ispășire vrednică pentru restabilirea ordinii vătămate, potolind mânia legitimă a Tatălui ceresc și dezarmând pedeapsa divină. Pe de altă parte, era urgent să se alerge în sprijinul unei omeniri păcătoase care, în gravitatea enormă a delictelor, ar fi simțit cum i se
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
cu următorul conținut: “În aceste clipe de înălțare sufletescă, când cetățenii Bacăului, împreună cu autoritățile civile și militare, sărbătoresc cimentarea marelui act de dreptate istorică pentru poporul românesc, gândul nostru, al tuturor, se îndreaptă către excelența voastră, bărbatul de stat și vrednicul patriot, care cu o perseverență demnă de admirat, a contribuit în cea mai largă măsură la înfăptuirea acestui act“. În Bucovina, Adunarea Constitutivă, reunită în luna octombrie 1918, adoptă o rezoluție prin care își exprimă intenția de unire cu România
REFUGIUL ROMÂNILOR DIN BASARABIA, BUCOVINA DE NORD ŞI ŢINUTUL HERŢA (EVOCARE ISTORICĂ). In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Seniuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1660]
-
Școala, de orice nivel ar fi ea, nu va putea da niciodată bogăție; ea poate da, însă, satisfacții de un alt ordin. Cine nu este în stare să se sacrifice pentru aceste satisfacții de ordin superior dovedește că nu este vrednic să pășească pragul școlii și este mai bine să o părăsească; și pentru el, și pentru școală. Trebuie ca oamenii politici cu putere de decizie să înțeleagă importanța școlii în viața unui stat. Trebuie, de asemenea, să fim convinși că
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
palmele bătătorite de coarnele plugului și sapă, a fost ucenic în fabrici, lucrător la diferite construcții, tăietor de lemne în pădure, plăsmuitor de glume la șezători, neobosit colindător al plaiurilor cu urme istorice și frumusețe fără seamăn, dar și ostaș vrednic care și-a început cariera de la gradul de soldat”. Cu certitudine această participare nu avea forma, durata și intensitatea participării unui străjer obișnuit, ci constituia un model propagandistic. „...Prin mărețul exemplu al Măriei Sale Marelui Voievod Mihai, Străjeria a luat un
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
ei? Bine c-au rămas în viață. Casă vom mai face! Sătenii dădeau din cap, în semn de aprobare. Toată familia a locuit luni de zile în bucătăria de vară, deși erau cam mulți la număr. Primăria a apelat la vrednicii noștri săteni, care punând mână de la mână, cu materiale, brațe de muncă și multă bunăvoință, au reușit până-n primăvară să se mute în casă nouă toți membrii familiei Olinici Dumitru. Peste ani, băieții s-au dovedit responsabili, cu mult bun
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
a surâs. Moara din sat Pe râul Suceava, cam la mijlocul Costișei, Ion Apăvăloaie, împreună cu familia sa, au ridicat o moară (o instalație special amenajată pentru măcinarea cerealelor). Fiind în floarea vârstei și dispunând de fondurile necesare, a angajat câțiva feciori vrednici, care au îmbrățișat profesia de morar. Printre ei erau Petre și Talpalaru (pe care mi-i amintesc destul de bine). Apoi s-au mai adăugat și alții, moara mărindu-și treptat capacitatea. Nu peste mult timp, moara noastră a devenit renumită
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Industrial nr. 2 din Rădăuți. Având o deosebită pasiune pentru electronică, nu s-a mulțumit cu cunoștințele dobândite pe băncile liceului ci a urmat și o școală postliceală, la Brăila. Și-a unit destinul prin căsătorie cu Maria, o fată vrednică și distinsă din comuna Horodnic de Sus. Din 1994 o încercare de privatizare, împreună cu fratele său Valentin, i-a adus multe satisfacții dar și multe probleme pe care le-a rezolvat în timp. "Munca cu omul este cea mai grea
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
a educat multe generații de elevi, a crescut doi copii, s-a îngrijit de șase nepoți și doi strănepoți. Prin dispariția învățătoarei Cleopatra, a rămas un mare gol atât în familia d-sale, cât și în literatura și cultura bucovineană. Vrednici fii ai satului Familia Laurica și Vasile Burciu se înscrie în rândul celor care, prin muncă și vrednicie au ajuns oameni demni și realizați. Vasile, deși înstărit, (părinții Maria și Arcadie posedau destul pământ) a ales alt drum în viață
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]