3,365 matches
-
ale destinului și informații despre viitor. Acest comerț "spiritual" n-ar avea totuși un succes remarcabil dacă amfitrionii lui n-ar poseda și o înzestrare nativă specială, dublată de o fină capacitate de observare psihologică a clientului. Ipostazele comerciale și vulgare ale magiei stau și în atenția lui Jean Servier atunci când amintește de "cărțile de farmece" adresate unui public larg și dornic de senzațional. Cea mai cunoscută mostră livrescă de acest gen este celebra Cheie a lui Solomon, atribuită regelui ebraic
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
istoric, dar și de un timp al obiectelor, însoțit de cel diafan al amintirilor. Timpul sărbătorilor este exemplificat în această carte de Mirel Bănică cu filipii de iarnă. Analiza poate fi continuată și cu alte sărbători, astăzi frecvent desacralizate și vulgar mercantilizate. Secularizarea lor sparge deseori canoanele tradiționale și omoară ,,duhul sărbătorii" încă bine păstrat la invocatul Muzeu al Țăranului Român. Iată câteva exemple. În afara muzeului, trăim frenetic intervalul sacru al celor 12 zile, de la Crăciun la Bobotează. Având mai multe
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
înainte. Nouă este și specia memoriilor, jurnalelor, amintirilor (inclusiv din detenție), corespondenței inedite. Încă o categorie insolită: mari cantități de literatură esoterică, ocultistă, mai mult sau mai puțin dubioasă. Fenomen totuși inevitabil, după o perioadă de ateism militant cu totul vulgar. Succes deosebit au și unele romane sau istorii, pline de reale sau pretinse revelații despre vechiul regim, revoluție, Securitate etc. Acestea ar fi genurile din prima linie. Evident, continuă să apară și opere literare și critice, de tip să-i
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
A recunoaște, în aceeași ordine de idei, încă o dată, că ideea europeană este expresia ideologică (dar și socială și, într-un sens, chiar afectivă și ideologică) a păturilor mijlocii, urbane și în perspectivă viitoare rurale, nu înseamnă a cultiva sociologismul vulgar. păturile mijlocii sunt o incontestabilă realitate socială. Toate partidele de centru dreapta (noțiune foarte largă și până la un punct chiar simplistă) au înscrise în programele lor formarea și consolidarea acestei pături mijlocii. O zonă socială între proletariat și marea burghezie
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
văzut că formalismul duce la negarea gramaticii și În genere a limbii vii, populare, la crearea unei limbi artificiale, accesibile numai unui cerc restrâns de «inițiați». (Ă). Cel mai brutal aspect al naturalismului În limba literară este folosirea unor termeni vulgari, triviali, obsceni. (Ă). Foarte apropiată de această tendință este predilecția pentru jargoanele de clasă, profesionale etc. (Ă). Am văzut cum disprețul față de limba vie a poporului se poate manifesta pe linia formalismului și naturalismului. Disprețul acesta poate lua Însă și
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
a făcut - cu toată intenția lui de a realiza un personaj pozitiv - Marin Preda În nuvela sa Ana Roșculeț. Comunista Ierulescu este o ființă atât de brutală, complicându-se Într-o promiscuitate dezgustătoare (mănâncă din oală, se culcă Îmbrăcată, vorbește vulgar, etc), Încât Îți pui pe bună dreptate Întrebarea: ce fel de influență pozitivă mai poate avea o asemenea ființă asupra tovarășilor ei cu „nivel mai scăzut”? - dacă se poate Închipui un nivel mai scăzut decât acesta! (Ă). Trebuie să vorbim
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
clubul select” al primelor orașe asfaltate din România. În pofida acestor elemente de modernizare urbanistică, „spectacolul” străzii a continuat să fie unul specific vechiului târg. La sfârșitul anului 1937, pe străzile proaspăt asfaltate puteau fi văzuți „comercianți ce etalau în mod vulgar și inestetic toate felurile de fructe și zarzavaturi, până în mijlocul trotuarului, (...) negustori ce sparg ghiața chiar pe trotuarele din centrul orașului, aruncând cu hârdaiele în stradă apă și chiar zoaie, (...) vânzători de semințe, covrigi, mere murate, păpușoi fierți, expuse prafului
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Colegiului lectorilor regali, viitorul College de France, unde umaniști reputați au misiunea de a preda public greaca, ebraica, matematica. Paralel, publicarea în 1539 a celebrei Defense et illustration de la langue fraçaise de Joachim du Bellay este o pledoarie în favoarea limbii "vulgare" față de limba latină. Dar marii scriitori care se exprimă în franceză Rabelais (1494-1553), Calvin (1509-1564), poeții Pleiadei în jurul lui Ronsard (1524-1585), Montaigne (1533-1592) împărtășesc în egală măsură admirația umaniștilor pentru moștenirea Antichității și îi consideră pe autorii greci și latini
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
și deputat din Puy-de-Dôme, a prezentat Convenției proiectul unui nou calendar care stabilea "era francezilor": "ART. 1 [al decretului din 5 octombrie 1793]. Era francezilor se socotește de la fondarea Republicii, care a avut loc la 22 septembrie 1792 din era vulgară, zi în care soarele a ajuns la echinocțiul adevărat al toamnei, intrînd în semnul Balanței la orele 9h 18 mn 30s după Observatorul din Paris [...]. "ART.7. [...] Anul este împărțit în 12 luni egale de 30 de zile fiecare, după
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
prăzii, între cei doi secunzi avea loc următoarea conversație: Ă Mă întreb ce vrea să facă bătrînul cu muntele ăsta de slănină împuțită, zicea Stubb, cu oarecare scîrbă la gîndul că avea de-a face cu un leviatan atît de vulgar. Ă Ce vrea să facă? îngînă Flask, înfășurînd o bucată de saulă la prova ambarcațiunii. Păi, n-ai auzit niciodată că o corabie căreia îi atîrnă la tribord un cap de cașalot și la babord un cap de balenă normală
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
personajelor - invazia straturilor celor mai de jos în viața socială - și apoi lipsa de personalitate a acestor personaje, insignifiența lor - caracterul de turmă. Aceste personaje, ridicate spre suprafață, sunt pasta amorfă pe care formele noi lasă aceeași pecete, pocită și vulgară. Și, mai întîi, toată această turmă este lipsită de interesele adevărate ale vieții, umplîndu-și în chip mizerabil golul sufletesc, de ființe dezrădăcinate, cu tot felul de îndeletniciri fără rost. Iată familia care se zbuciumă să petreacă o zi la Sinaia
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
popor de viitor, și nu era necesar tot ceea ce putea să înăbușe unele însușiri fericite, specific naționale. Cultura străină avea să pună în valoare energiile poporului, iar nu să atrofieze cumva unele din aceste energii. Ca să întrebuințăm o comparație cam vulgară, cultura străină avea să hrănească organismul viu al poporului român, făcîndu-l robust și apt pentru munca creatoare, și nu trebuia să aibă rolul acelor substanțe care, în loc să dea vigoare organismului, îl slăbesc, îl predestinează morții, fie prin nepotrivirea cu cerințele
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
și teoria acțiunii o practică [teroristă], interzicând orice era în dezacord cu principiile sale". Cei doi continuă: Pentru a justifica această schemă dogmatică, care este una pur apriorică, marxismul contemporan (în sensul de leninism, n.m.) confiscă și se atașează materialismului vulgar. Dialectica istoriei este interpretată ca un fapt empiric printre altele, imprimându-se în minte așa cum "culorile cauzează o reacție fotochimică asupra retinei". Dialectica, așa cum am remarcat, este impusă asupra istoriei, mai degrabă decât descoperirea ei să fie atribuită unei analize
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
1978 1999 Brăila 1012 1985 2000 Cristal 1988 radiat (2003) b Diamant 1009 1984 1999 Dunărea 1001 1998 Elida 1001 2001 Oltenița 1001 1991 2001 b Polizești 28 1012 1978 1999 Speranța 1001 1994 b Zefir 1001 2003 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── ORZ - Hordeum vulgare L. ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Denumirea soiului Menținătorul Anul Anul Obser- înregistrării reînscrierii vații (radierii) ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1 2 3 4 5 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Adi 1001 1993 (8)(11), b Amilis 2058 1999 (8)(10) Annabell 2003 2002 (9)(10) Andra 1001 1994 (8)(10),b Andrei 1001
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151487_a_152816]
-
CRĂIȚE - Tagetes patula L. De Chiajna 1010 1975 1999 L Tages 1010 1996 b DEGEȚEL LÂNOS - Digitalis lanata Ehrh. Lanata 1 1010 1973 1999 Tonic 1010 2000 DEGEȚEL ROȘU - Digitalis purpurea L. De Măgurele 1010 1975 1999 L FENICUL - Foeniculum vulgare Mill. Hestia 1010 2001 Românesc 1010 1973 1999 L GALBENELE - Calendula officinalis L. Petrana 1080 1990 2000 IPCĂRIGE - Gypsophila paniculata L. De Moară Domneasca 1010 1975 1999 L ISOP - Hyssopus officinalis L. De Ciorani 1010 1975 1999 L JALEȘ - Salvia
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151487_a_152816]
-
afirmă că ceea ce se întâmplă în Cehoslovacia este o poruncă dumnezeiască, că se apropie sfârșitul lumii și că se împlinesc cei 2.000 ani. Cută C. Marin, din comuna Măldăeni, în vârsta de 62 ani, membru P.N.L., s-a exprimat vulgar la adresa poporului sovietic, deoarece din cauza lui va începe un nou război, că rușii spun că iubesc pacea și vor ca toate popoarele să fie libere, că ei nu vin să acapareze pe nimeni, dar iată ce au făcut acum în
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
poate ridica masele prin literatur? ? i �dac? exist? ceva care poate �ndeplini sarcina de a le ridică, acesta este numai na? ionalismul, dat fiind c? , �nt�mpl? tor, o na? iune are suflet; pe c�nd o gloat? internă? ional? ? i vulgar? , �poporul�, care nu face dec�ț s? trudeasc? ? i s? sufere, nu are nimic de acest fel�62. Pentru poporani? ți, faptul c? mo? ierul sau exploatatorul erau rom�ni sau apar? ineau altor grupuri etnice era irelevant. Unicul lor interes
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
pentru temperamentul s? u romantic ? i violent. Liderul populist G. Ibr? ileanu afirmă c? Iorga are �sensibilitatea unei femei�119, iar criticul literar Sanielevici �l numea �o femeie cult? �nzestrat? cu sensibilitate. � Dezbaterile publicate ale Parlamentului rom�n con? în c�teva epitete vulgare memorabile. Iorga era numit �femeia cu barb? � sau chiar mai r? u (A.�C.�Cuza vorbea despre �menopauză� lui Iorga). Iorga tr? ia �ntr? o relativ? izolare. Ironia soartei const? �n faptul c? du? manii lui cei mai �nver? una? i erau colegii
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
lui Maniu c? acesta nu c? l?torise niciodat? �n lume dec�ț că ofi? er chezaro? cr? iesc ? i c? se retr? șese la Albă Iulia a? a cum Mahomed se retr? șese la Medina. Se referea sarcastic ? i la �nasul vulgar ? i ro? u din cauza vinului� al lui Maniu. Dup? p? rerea lui Iorga, �Maniu vrea s? devin? pre? edintele unei republici solemne ? i inoperative�, cu Mihalache �n umbră gulerului budapestan, elegant ? i ? eap? n al lui Maniu 18. Atunci c�nd
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Iorga, sloganurile viitoarelor alegeri (�n iulie 1932) erau chiar ? i la V? leni de tipul: �Iorga ne? a m�ncat salariile ? i pensiile ? i ne? a luat p�inea de la gur? �. Chiar ? i doamna Catinca a fost obligat? s? suporte injuriile vulgare la adresa șo? ului ei �n timpul unei c? l?torii cu trenul: �idiotul ? stă de Iorga�. Iar C.�C.�Giurescu, fire? te c? nu f? r? mali? ie, �i scria unui prieten: �Iorga a fost cel mai ridicol prim? ministru ? i ministru al
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
felicit? ri F�hrerului). Iorga profe? ise cu mult timp �n urm?: �Dac? Viena �? i pierde contextul internă? ional, atunci ea va deveni un oră? de provincie. ?i Viena �nseamn? Austria�. Iorga vedea acum prezentul din perspectiva trecutului: �? i vor veni gloatele vulgare ? i nu vor �n? elege �nsemn? tatea mormintelor capucinilor, ceva ce ei au distrus acum pe vecie�61. Mormintele Habsburgilor din M? n?știrea Capucinilor era ultimul lucru la care se g�ndeau aceste �gloate vulgare�. C�teva sute de mii
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
trecutului: �? i vor veni gloatele vulgare ? i nu vor �n? elege �nsemn? tatea mormintelor capucinilor, ceva ce ei au distrus acum pe vecie�61. Mormintele Habsburgilor din M? n?știrea Capucinilor era ultimul lucru la care se g�ndeau aceste �gloate vulgare�. C�teva sute de mii din r�ndul acestora l? au �nt�mpinat pe Hitler �n spa? iul imens de la �Hofburg� cu un tunet de �Sieg? Heil! � Ce devenise Viena �n zilele acelea, Viena, care fusese at�ta vreme sediul puterii ? i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
t�mpinat pe Hitler �n spa? iul imens de la �Hofburg� cu un tunet de �Sieg? Heil! � Ce devenise Viena �n zilele acelea, Viena, care fusese at�ta vreme sediul puterii ? i centrul cultural al Europei Centrale! Nu este de mirare c? �gloatele vulgare� �l pre? uiau pe Hitler! El era opera lor, nu a Vienei cosmopolite, ci a celeilalte, a dormitorului din Meldeman Strasse. Furnicarul anonim al unui mare oră? al secolului al XX-lea, dominat de frustr? rile micii burghezii. Frustr? rile sterile
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
oare Rom�nia ? i lumea s? se �ndrepte �n aceast? direc? ie? 115. Iat? comentariul lui Iorga asupra volumului lui Arghezi Cuvinte potrivite : �El con? ine tot ce poate fi considerat drept cele mai obscene idei, �nso? ițe de cea mai vulgar? form? de exprimare a acestor idei�. Dar volumul lui Arghezi a fost un succes, fiind apreciat de Tudor Vianu ? i de Mihai Ralea. Comentariile lor au fost luate din scurt de c? tre Iorga: cum �ndr? zneau ei s?? l
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
publicate la Bucure? ți �n 1899 97 O via?? de om a? a cum a fost, vol.�I, pp.�302-303 98 Op. cît. , vol.�I, p.�307 99 Ibidem 100 Op. cît. , vol.�I, p.�316 1 Iorga consideră lupta ? i a lupta că ceva vulgar, ? în�nd de statutul unui gladiator. O via?? de om a? a cum a fost, vol. ÎI, pp. 106-107 2 G�nduri ? i sfaturi ale unui om că oricare altul, Bucure? ți, 1905 3 La vie intellectuelle des roumains en 1899
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]