4,446 matches
-
Mihai Viteazul, configurat într-o frescă amănunțită, cu personaje istorice reale ori inventate, cu dragoste și „revoluții”, diplomație și bătălii, strategii și intrigi, unde singurul dușman al protagonistului pare a fi timpul scurt în care trebuie să realizeze imposibilul. Tetralogia Vulturul este și cea mai izbutită parte a unui masiv ciclu epic. Ca autor al câtorva piese de teatru, T. eșuează uneori tocmai prin schimbarea mediului său preferat, istoric, cu acela social, concentrat asupra banalului cotidian contemporan: Nedeia inimilor (reprezentată la
THEODORU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290165_a_291494]
-
linii, București, 1968; Taina recifului, București, 1968; Vitejii, I-II, București, 1968; Aproape de zei, București, 1969; A sosit ora, București, 1969; Asediul, București, 1970; Escadrila a patra, București, 1970; Regina de abanos, București, 1970; S.O.S. ... Puhoaiele!, București, 1970; Vulturul, I-IV, București, 1971-1974; Călătorie neobișnuită, București, 1975; Mai jos de Steaua Polară, București, 1975; Țara făgăduinței, București, 1975; Călărețul roșu, București, 1976; Nopți albastre, București, 1976; ed. București, 2003; Asaltul (în colaborare cu Marin Dragu), București, 1977; Călugăreni, București, 1977
THEODORU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290165_a_291494]
-
Viața militară”, 1968, 7; Ion Sever, Mult e dulce și frumoasă..., AST, 1969, 9; C. Costin, A sosit ora, CRC, 1969, 49; Hristu Cândroveanu, Literatură și maculatură, RL, 1969, 52; Mircea Iorgulescu, Regina de abanos, RL, 1970, 27; Emil Poenaru, „Vulturul”, AST, 1972, 5; Valeriu Cristea, „Vulturul”, RL, 1972, 25; Mihai Ungheanu, „Vulturul”, LCF, 1974, 38; Emil Manu, „Vulturul”, O, 1974, 41; Martin, Pro Patria, 164-172; Ion Alex. Angheluș, „Țara făgăduinței”, CRC, 1976, 1; Cristea, Domeniul, 341-343; Emil Manu, „Misiune de
THEODORU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290165_a_291494]
-
Mult e dulce și frumoasă..., AST, 1969, 9; C. Costin, A sosit ora, CRC, 1969, 49; Hristu Cândroveanu, Literatură și maculatură, RL, 1969, 52; Mircea Iorgulescu, Regina de abanos, RL, 1970, 27; Emil Poenaru, „Vulturul”, AST, 1972, 5; Valeriu Cristea, „Vulturul”, RL, 1972, 25; Mihai Ungheanu, „Vulturul”, LCF, 1974, 38; Emil Manu, „Vulturul”, O, 1974, 41; Martin, Pro Patria, 164-172; Ion Alex. Angheluș, „Țara făgăduinței”, CRC, 1976, 1; Cristea, Domeniul, 341-343; Emil Manu, „Misiune de sacrificiu”, CRC, 1977, 36; Dumitru Micu
THEODORU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290165_a_291494]
-
1969, 9; C. Costin, A sosit ora, CRC, 1969, 49; Hristu Cândroveanu, Literatură și maculatură, RL, 1969, 52; Mircea Iorgulescu, Regina de abanos, RL, 1970, 27; Emil Poenaru, „Vulturul”, AST, 1972, 5; Valeriu Cristea, „Vulturul”, RL, 1972, 25; Mihai Ungheanu, „Vulturul”, LCF, 1974, 38; Emil Manu, „Vulturul”, O, 1974, 41; Martin, Pro Patria, 164-172; Ion Alex. Angheluș, „Țara făgăduinței”, CRC, 1976, 1; Cristea, Domeniul, 341-343; Emil Manu, „Misiune de sacrificiu”, CRC, 1977, 36; Dumitru Micu, „Cronică eroică (1877-1878)”, CNT, 1977, 43
THEODORU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290165_a_291494]
-
ora, CRC, 1969, 49; Hristu Cândroveanu, Literatură și maculatură, RL, 1969, 52; Mircea Iorgulescu, Regina de abanos, RL, 1970, 27; Emil Poenaru, „Vulturul”, AST, 1972, 5; Valeriu Cristea, „Vulturul”, RL, 1972, 25; Mihai Ungheanu, „Vulturul”, LCF, 1974, 38; Emil Manu, „Vulturul”, O, 1974, 41; Martin, Pro Patria, 164-172; Ion Alex. Angheluș, „Țara făgăduinței”, CRC, 1976, 1; Cristea, Domeniul, 341-343; Emil Manu, „Misiune de sacrificiu”, CRC, 1977, 36; Dumitru Micu, „Cronică eroică (1877-1878)”, CNT, 1977, 43; Marian Odangiu, „Cronică eroică (1877-1878)”, O
THEODORU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290165_a_291494]
-
Buddha au fost întunecați de evenimente tragice, precum ruina clanului său, Śăkya, și moartea celor doi importanți discipoli Śăriputra și Maudgalăyana. 3. Ultimele zile După căderea clanului Śăkya, Buddha va rămâne un timp la Răjagṛha, locuind pe colina numită „Piscul Vulturului”. Apoi, însoțit de un grup de călugări, va străbate localitățile Ambalatthika, Nalanda și Pataligama. În Pataligama a fost cazat de miniștrii Magadhei Sunidha și Vassakara. În continuare a traversat Gangele, a trecut prin Kotigama, Nadika și Vaiśălī. În anotimpul ploilor
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
Împotriva comunismului erau socotite fasciste. Dacă vreți, am aicea o mulțime de nume notate, că fac parte dintr-o comisie a Ministerului de Justiție... Și sunt În jur de 1 500 de organizații, cu tot felul de nume: Vlad Țepeș, Vulturii Carpaților, România liberă, România viitoare... ce știu eu cum. Deci, o mulțime de organizații... Iar În cazul că se-arestau comuniști și securiști, și-au fost și de-știa arestați foarte mulți, ei erau deviaționiști de dreapta sau de stânga
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
deținută) 44 Olteanu (deținut) 133 Olteanu Ică 340 Omescu Ion 317 Oniga Atanasie 182-183 Opran Mihai 249 Oprea Teodor 50 Opreanu Viorel 145 Oprișan (Constantin) 232 Oprița Gheorghe 132-133 Orban Petre 279-280 Orceag Ovidiu 111 Organizația „Vlad Țepeș” 213 Organizația „Vulturii Carpaților” 213 Organizația „România Liberă” 213 Organizația „România Viitoare” 213 Orha Victor (deținut) 292 P Paleologu Alexandru 23, 26, 38 Pandrea Petre (Petre Marcu Balș) 37 Pandurescu Aurel 232 Papuc 302 Partenie Sava 349 Pascu Ștefan 100 Paschia (sergent-major) 355
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
lui Ulysse de Marsillac din 1873, ghid la care am apelat de atâtea ori până acum, și anume: Fr. Bruss, pe Calea Mogoșoaiei, peste drum de biserica Sărindari, Joseph Bruss, pe strada Șerban-Vodă, Joseph Thois, pe Calea Mogoșoaiei 140, „La Vulturul de aur“; Iulius Rissdorfer, pe strada Carol I, nr. 7 („La Leul de aur); am întâlnit însă și un nume românesc, ignorat de Bacalbașa: Aurelius Ciura, pe strada Lipscani, nr. 1, Palatul Dacia, care se chema chiar Farmacia Națională. Farmacist
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
mărime. Și vrei să ții în lanțuri popoarele creștine? Și vrei, Balcane gârbov, eu să mă-nchin la tine? Dar n-auzi cum te râde și Dunărea, și Marea? Deviza ți-e sclavia ș-a mea neatârnarea!“ Cum zic, doi vulturi ageri zburând din vârf de munte Se-nalță până-n ceruri și scot țipete crunte. E unul din Balcanuri și din Carpați e altul. Mult repede li-e zborul, mult falnic li e asaltul. Căci se izbesc ca fulgeri la luptă
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ca fulgeri la luptă ucigătoare!... Întinsele lor aripi se bat lucind de soare, Ș-a lor cumplite gheare și pliscuri oțelite Își dau loviri de moarte și răni își fac cumplite. Deodată unul cade ucis pe-a noastre lanuri, E vulturul prădalnic din tristele Balcanuri. Și-n patru părți a lumii zbor smulsele lui pene, Și cântă libertatea pe maluri dunărene. Mircești, 19 mai 187784 În timpul acesta armatele turcești sunt învingătoare împotriva muntenegrenilor pe care i resping neîncetat către Cetinge. Generalul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Epurescu (restaurantul): 134, 303 fabrica de conserve D. Staicovici: 146 Facultatea: de Drept: 149, 322; de Litere și Filosofie: 168, 275, 325, 389, Medicină: 60 farmacia: Fr. Bruss, Joseph Bruss 148; Aurelius Ciura 148; „La Leul de aur“ 148; „La Vulturul de aur“ 148; Națională 148; Nierischer („La Sfinți“) 179, 181, 183; Iulius Rissdorfer 148; Joseph Thois 148 Fialkovsky (cofetăria; cafeneaua) 131, 154 Fieschi (hotelul; cafeneaua): 130, 132 Filaret: 183 Filaret (câmpia): 222 Filaretului (lunca): 183 Floreasca (lacul): 136, 140 franzelăria
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
restau rantul): 126 „La Iancu“ (cafeneaua): 132 „La Leul de aur“ (farmacia):148 „La Mielul alb“ (birtul): 136 „La Ochiul lui Dumnezeu“ (cârciuma): 120 „La Pisica neagră“ (birtul): 117 „La Podul de fier“ (cafeneaua): 118 „La Radu“ (cafeneaua): 133 „La Vulturul de aur“ (farmacia): 148 Legația Rusiei: 114 448 indice de nume de locuri lacul: Floreasca; 136, 140; Herăstrău: 136; Tei): 110, 140, 141 „Leul și cârnatul“ (grădina): 136, 139, 303, 387 librăria: Bălăceanu și Wartha 175; A. Danielopolu 149; Ig
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
A doua piesă, este un vas ornamental În porțelan colorat, cam 30/40. Se crede că aparține epocii napoleoniene - Ludovic XV. Reprezintă un vas În formă de scoică cu ornamente „În rocail” În scoică stilizată, și stă pe spinarea unui vultur (l’aigle). Vulturul e În zbor și se sprijină pe un piedestal. Culoarea e În violet - cu galben. La marginea scoicii este o dantelă În porțelan tot În stil Ludovic XV. Aceste 2 piese le-am prezentat de mult Muzeului
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
este un vas ornamental În porțelan colorat, cam 30/40. Se crede că aparține epocii napoleoniene - Ludovic XV. Reprezintă un vas În formă de scoică cu ornamente „În rocail” În scoică stilizată, și stă pe spinarea unui vultur (l’aigle). Vulturul e În zbor și se sprijină pe un piedestal. Culoarea e În violet - cu galben. La marginea scoicii este o dantelă În porțelan tot În stil Ludovic XV. Aceste 2 piese le-am prezentat de mult Muzeului principal din București
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
gând celui de sus Îi dete/ Să-l dea cu capul de-un perete,/ Tocmai acolo-n Caucaz,/ Legându-l strâns, printr-un ucaz.” Dumnezeu? Da, de vreme ce luase chipul omului, de ce n-ar fi luat și Însușirile sale? „Și-un vultur foarte rău i-a dat/ Să-l escaveze la ficat.” Foarte rău, Într-adevăr!... „Răii” nu cer iertare celor pe care Îi vânează și, ca vulturii flămânzi, nici nu iartă, la rândul lor, pe cei care se „pun În colți
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
de vreme ce luase chipul omului, de ce n-ar fi luat și Însușirile sale? „Și-un vultur foarte rău i-a dat/ Să-l escaveze la ficat.” Foarte rău, Într-adevăr!... „Răii” nu cer iertare celor pe care Îi vânează și, ca vulturii flămânzi, nici nu iartă, la rândul lor, pe cei care se „pun În colți” cu ei. În puținele vorbe din acea dimineață la Torino nu se deslușise vreo aluzie la ceea ce ar fi să facă prigonitul, cum să reacționeze la
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
fusese silit din nou și din nou să se identifice. Găseam acum În finalul poemului de adio ceea ce fusese omis atunci În scurta noastră conversație. „Dar Prometeu nici nu se plânge/ Când i se ia ficatu-n sânge/ - Neputincios ești, o, vultur,/ Nu poți să muști cât pot/ să-ndur.” New York, iunie 2001 (Familia, nr. 1/2001) Nobila inutilitate și ardoarea militantătc "Nobila inutilitate și ardoarea militantă" La finele serii literare ce Îmi fusese dedicată la Târgul de carte de la Ierusalim, În
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Mai a.c., - avem onoare a raporta următoarele: În cuprinsul plășii Focșani se află dela data de 15 Aprilie a.c., un număr de 2880 de evrei cari sunt întrebuințați la munca obligatorie pentru consolidarea malurilor râurilor Siret. În satul Vadu-Roșca, comuna Vulturul sunt 400 de evrei, în comuna Suraia 2000 de evrei, iar în comuna Ciușlea 480 de evrei, 300 în satul Străjescu și 180 în satul Ciușlea. Cantonarea evreilor s’a făcut de către Comandanții detașamentelor respective pe la casele locuitorilor și în
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
locuitorilor și în mai multe cazuri prin casele femeilor văduve sau ale căror bărbați sunt mobilizați sau concentrați. Ținem să relevăm faptul, că organele comunale nu au fost întrebate sau consultate atunci când se făcea cantonarea evreilor (cazul petrecut în com. Vulturul) în comunele Sureaua și Ciușlea, cantonarea s’a făcut în contra voinței organelor comunale neținându-se seamă de obiecțiunile și protestările ce făceau primarii și notarii împotriva cantonării evreilor la casele locuitorilor din comună. Într’un cuvânt, cantonarea s’a făcut
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
gros, mi-am dat seama imediat despre care nor vorbea Colonelul. Cuprindea toată coama de nord și în mijloc era masiv ca un munte. Semăna cu o aripă de pasăre, gata să se prăvălească din înălțimi. Era mare, ca un vultur uriaș ce prevestea o catastrofă. — Iernile ucigător de aspre sunt o dată la cincizeci sau șaizeci de ani. Ai palton, nu? mă întrebă Colonelul. — Nu, n-am. Am doar haina aceea subțire din bumbac ce mi s-a dat când am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
și de buna cunoaștere a realității scenice. În materie de creație literară, F. va confirma în foarte mică măsură așteptările. Comitetul de lectură al Teatrului Național din București reține, pentru o eventuală montare, piesa eroică în versuri în patru acte Vulturul, scrisă împreună cu N. Porsenna în 1915, deci la vârsta de șaisprezece ani. Fragmente din această lucrare vor apărea, în același an, în „Noua revistă română” și anul următor în „Ghilotina”. Succesul cel mai important îi este adus de piesa în
FRODA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287093_a_288422]
-
toată variabilitatea lui semantică. SCRIERI: Glasul pământului, Timișoara, 1980; Stilistica motivului în proza literară, Timișoara, 1981; Acvariu pe nisip, Timișoara, 1983; Baraj, Cluj-Napoca, 1985; Zodia berbecului, Cluj-Napoca, 1987; Însemnări despre carașoveni. Interferențe lingvistice și culturale specifice Europei Centrale, pref. Smaranda Vultur, Reșița, 1999; Reșița filologică, Reșița, 1999; Academicianul Simeon Mangiuca (1831-1890), Reșița, 2002; Memorial istoric și etnolingvistic: grai, obiceiuri și folclor din Boiu, Reșița, 2003. Culegeri: Trandafir cu creanga-n apă, Reșița, 1976. Repere bibliografice: G. I. Tohăneanu, „Glasul pământului”, O
DELEANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286719_a_288048]
-
alge”, O, 1985, 25; Costin Tuchilă, „Culegătorul de alge”, LCF, 1985, 26; Firan, Profiluri, 36; Paul Miclău, „Culegătorul de alge”, O, 1988, 2; Laurențiu Ulici, O evoluție ascunsă, RL, 1989, 40; Adriana Babeți, „Psalmii în versuri”, O, 1993, 10; Smaranda Vultur, Cronica unei apocalipse amânate, O, 1996, 5; Dicț. scriit. rom., II, 125-126; Adriana Iliescu, „Psalmii” și „Ecclesiastul în versuri”, PSS, 1998, 103-104. S.I.-J.
DORCESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286834_a_288163]