157,129 matches
-
apropiat religia dominantă în Franța nu va fi catolicismul ci islamul. În doar prima decadă a noului mileniu numărul moscheelor din Franța s-a dublat, ajungînd la peste 2.000. Cerințele pentru moschei noi șunt mari, liderii musulmani din Franța zicînd că au nevoie de 4.000 de moschei pentru acomodarea nevoilor religioase ale musulmanilor Franței. [Detalii: http://www.gatestoneinstitute.org/3426/islam-overtaking-catholicism-france] Germania se confruntă cu probleme similare: vidul lăsat în spațiul public de declinul creștinismului este umplut de musulmani
DECLINUL CRESTINISMULUI IN EUROPA [Corola-blog/BlogPost/93963_a_95255]
-
Iudei, au dat mâna cu cei zguduiți de ambiții imperiale, de refacerea Ungariei Mari sub coroana Sfântului Ștefan. Un vis care nu se va mai împlini vreodată. Am dat în vileag acele scenarii rocambolești, arătând că, sub chipul doritului așa-zis Ținut Secuiesc, se ascunde cosmetizata, defuncta, de tristă amintire, Regiune Autonomă Maghiară, cadoul lui Stalin făcut maghiarilor. Am luptat (și luptăm) împotriva celor care dau vârtos cu târnăcopul la temelia Statului național, unitar român, împotriva celor încremeniți într-un moment
„Gazetăria nu-i o meserie pentru fricoşi!” [Corola-blog/BlogPost/93983_a_95275]
-
fete. Dar nici băieții nu scapă subiectului. Am ajuns să nu mai cred în tineri dispăruți. Mă tem că de fapt toate acele nume și acele chipuri sunt chinuite pe undeva, prin marile orașe ale Europei sau ale lumii. Cum ziceam, aduce bani, nu glumă ! Iar de multe ori rețelele sunt conduse de români. Sunt femeie matură dar n-aș fi crezut să fiu atât de șocată să văd realitatea despre cum sunt exploatate tinere fete...printre ele cu siguranță și
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94023_a_95315]
-
se înfăptuiască. “Este o minune! Le multumim din tot sufletul tuturor pentru bunătatea și sensibilitatea de care au dat dovadă. Cu atât mai emoționată sunt cu cât oameni care nu ne-au văzut niciodată m-au sunat și mi-au zis că vor să-mi salveze fetița. Sunteți minunați și Dumnezeu să vă binecuvânteze!”, declară mama Larisei Stancu. Donațiile au putut fi făcute pe platforma de donații online a Asociației, http://salveazaoinima.ro/campaigns/larisa-stancu/ sau în contul bancar: Stancu Ion
Campanie umanitară online a Asociației “Salveză o inimă” Inimioara Larisei Stancu a fost salvată! [Corola-blog/BlogPost/94032_a_95324]
-
1987. Astăzi, pe locul templului, se află o parte a curții de serviciu a Magazinului Unirea. Sinagoga Craiover Ruf (Spilman) ridicată în 1903 pe str. Măcin nr. 14 si demolată în timpul lucrărilor de sistematizare din anii 1984-1987. Sinagoga A.B. Zisu din str. Mămulari nr. 8 a fost întemeiată între anii 1865-1870 și a fost demolată în anul 1986 pentru a face loc noii Hale a Unirii. În 1887 pe str. Mămulari nr. 13 a fost ridicată pe locul uneia ruinate
„Sistematizarea Bucureştiului şi sinagogile” [Corola-blog/BlogPost/94018_a_95310]
-
A venit desculța la casa ghidului meu întrebând de mine și doring să fie salvată de o căsătorie forțată. Am raportat cazul la Comisia Independența a Drepturilor Omului Afgane, a căror membrii nu au făcut nimic. Autoritățile afgane mi-au zis că ăsta li se întâmplă la mii de fete, iar dacă nu se duce cu soțul ei, mama ei și ceilalți 5 frați vor suferi consecințele. Am scris o poveste despre ea și am publicat-o în diferite țări, iar
AFGANISTAN – TARA UNDE FEMEILE SE VAND [Corola-blog/BlogPost/94008_a_95300]
-
Taborului, „S-a schimbat la fața înaintea lor, si a strălucit fața Lui că soarele, iar vesmintele Lui s-au făcut albe că lumina. Și iată, Moise și Ilie s-au arătat lor, vorbind cu El și, răspunzând, Petru a zis lui Iisus: Doamne, bine este să fim noi aici; dacă voiești, voi face aici trei colibe: Ție una, și lui Moise una, și lui Ilie una. Vorbind el încă, iată un nor luminos i-a umbrit pe ei, și iată
Schimbarea la Fata a Domnului (dezlegare la peste) [Corola-blog/BlogPost/94039_a_95331]
-
bine este să fim noi aici; dacă voiești, voi face aici trei colibe: Ție una, și lui Moise una, și lui Ilie una. Vorbind el încă, iată un nor luminos i-a umbrit pe ei, și iată glas din nor zicând: „Acesta este Fiul Meu cel iubit; pe Acestă ascultati-L”. Și, auzind, ucenicii au căzut cu fața la pământ și s-au spăimântat foarte” (Matei 17, 2-6; text paralel: Marcu 9, 2-7; Luca 9, 28-36). Schimbarea la Fața ne descoperă că Hristos
Schimbarea la Fata a Domnului (dezlegare la peste) [Corola-blog/BlogPost/94039_a_95331]
-
frățiorul meu și să îi trimită ajutor. Contul pe care și l-a deschis la BRD este RO12BRDE170SV88285531700 cont în lei, iar contul în euro este RO83BRDE170SV96487401700. Fratele meu are nevoie de medicamente, de ajutor pentru tratament, de pamperși, bunica zice că ar avea nevoie să îl vadă și un alt medic specialist, iar ea are nevoie de ajutor să aibă cu ce plăti chiria, întreținerea și să aibă grijă și de mine. Se zbate să câștige procesul pentru fratele meu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94040_a_95332]
-
împărțiți în „ai noștri” și „ai voștri”, în politic „buni” și „răi”. Gheorghe Buzatu, istoricul, este „rău”, „al vostru”, un iubitor de deplină devoțiune pentru națiunea română, de un atașament nețărmurit în continuitatea spiritului național. Mă întreb ce o fi zis marele matematician Viorel Barbu de nu se mai știe nimic despre el? Dar profundul fizician Ion Bica? Neîncadrabilul fizician Liviu Sofonea? Dar filosoful Mircea? Dar atâția alții, uitați până și în moarte? Cine să ne trezească altcineva decât noi înșine
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
inima uni copil”, sprijinirea copiilor cu autism, combaterea abandonului școlar și a analfabetismului, sînt teme generoase - nu au fost singurele desigur -, sînt temele dezbătute în cadrul întîlnirii de miercuri, 20 februarie, dedicată aniversării de sîmbătă,23 februarie,2013, Ziua Rotary International. Zi ce marchează aniversarea celor 108 ani de la înființarea primului Club Rotary din întreaga lume, luînd anul 1905 ca an de referință, numele avocatului Paul P. Harris, ca fondator al primului club Rotary, Chicago oraș al evenimentului. Întîlnirea de la Cluj-Napoca a
Ziua Rotary International. Pacea prin serviciu… [Corola-blog/BlogPost/94055_a_95347]
-
la Londra, într-o familie de evrei. Nu a vrut niciodată să vorbească în amănunt despre viața lui, cu atât mai puțin s-o pună în piese. Chiar spune într-un interviu din 1966: Nu aveam - nu am - nimic de zis despre mine. N-aș ști ce. Mai ales că mă uit ades în oglindă la mine și-mi spun, " Cine naiba o mai fi și ăsta?" ' În 1999 (interviu în The Guardian) mărturisește: ' Am avut o familie foarte mare. Am
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
sparte, pe o alee pe care treceam. Ca să trec de ei - dacă nu voiam să mă bat fizic, și cu sticlele sparte nu prea te puteai pune, iar noi nu aveam sticle - cel mai bine era să vorbesc cu ei. Ziceam, "Ce mai faci?" "Bine." " Asta e foarte bine, nu?" Pe când spuneam aceste vorbe mă îndepărtam de ei spre luminile din drumul principal.' Iată, deci, ce fac de fapt personajele taciturne și care vorbesc în îpauze' ale lui Pinter: fug de
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
de binecuvântat. Martin Esslin îl citează pe Pinter (în Pinter dramaturgul, Methuen 1970) spunând următoarele despre poezie: îCâteodată în poezie nu-mi dau clar seama ce anume fac, de parcă scrisul are legile și disciplina lui, eu fiind doar intermediarul, ca să zic așa. Însă, la urma urmei, nici o pagubă dacă nu sunt conștient.' Ceea ce nu e tocmai adevărat fiindcă, după cum mărturisește el însuși, Pinter citește multă poezie, iar preferații lui sunt Philip Larkin, WB Yeats, TS Eliot. Chiar el spune: îAm mereu
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
greșeală să te uiți prea mult în gura lui. Ce e important e ca spectacolul să exprime ce ai avut în minte când scriai piesa. Câteodată chiar așa iese.' Cât despre umor, Pinter nu pune mare preț pe el. Cum zice dramaturgul, î...rareori am senzația că scriu cu umor, dar uneori mă trezesc râzând de ceva ce mi se pare hazliu. Cel mai adesea limbajul numai pare să aibă umor - eroul se luptă de fapt din răsputeri să supraviețuiască.' În
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
este pur și simplu ipocrită. Pe cine prostim? Nenorocirea este că chiar prostesc o mulțime de oameni. Tata, care a murit la nouăzeci și șase de ani, a fost un tip extraordinar. Era un bărbat viguros. Mi-aduc aminte că zicea, "Dar așa zice în ziar. Îți spun fiindcă așa a scris în ziar." După mine, complicitatea e un fapt real - complicitatea dintre guvern, lumea afacerilor și mass-media, o complicitate pe care puțini o văd. Cred că structurile puterii disprețuiesc omul
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
simplu ipocrită. Pe cine prostim? Nenorocirea este că chiar prostesc o mulțime de oameni. Tata, care a murit la nouăzeci și șase de ani, a fost un tip extraordinar. Era un bărbat viguros. Mi-aduc aminte că zicea, "Dar așa zice în ziar. Îți spun fiindcă așa a scris în ziar." După mine, complicitatea e un fapt real - complicitatea dintre guvern, lumea afacerilor și mass-media, o complicitate pe care puțini o văd. Cred că structurile puterii disprețuiesc omul, fiindcă doar așa
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
răspunsul generos al unui întemeietor de curent: îScrisul bun mă incită, face ca viața să merite să fie trăită. Nu mă gândesc niciodată la competiție.' Pe de altă parte, profund revoltat și protestatar convins (îștiu că sunt o mare pacoste...' zice el însuși, poate exagerând un pic, cum zic englezii, îwishful thinking' - adică crezând ce i-ar plăcea lui...), Pinter conchide foarte hotărât: N-am deloc de gând să-mi văd de treabă, să-mi scriu piesele și să fiu cuminte
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
bun mă incită, face ca viața să merite să fie trăită. Nu mă gândesc niciodată la competiție.' Pe de altă parte, profund revoltat și protestatar convins (îștiu că sunt o mare pacoste...' zice el însuși, poate exagerând un pic, cum zic englezii, îwishful thinking' - adică crezând ce i-ar plăcea lui...), Pinter conchide foarte hotărât: N-am deloc de gând să-mi văd de treabă, să-mi scriu piesele și să fiu cuminte. Sunt decis să rămân o minte independentă și
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
la Londra, într-o familie de evrei. Nu a vrut niciodată să vorbească în amănunt despre viața lui, cu atât mai puțin s-o pună în piese. Chiar spune într-un interviu din 1966: Nu aveam - nu am - nimic de zis despre mine. N-aș ști ce. Mai ales că mă uit ades în oglindă la mine și-mi spun, " Cine naiba o mai fi și ăsta?" ' În 1999 (interviu în The Guardian) mărturisește: ' Am avut o familie foarte mare. Am
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
sparte, pe o alee pe care treceam. Ca să trec de ei - dacă nu voiam să mă bat fizic, și cu sticlele sparte nu prea te puteai pune, iar noi nu aveam sticle - cel mai bine era să vorbesc cu ei. Ziceam, "Ce mai faci?" "Bine." " Asta e foarte bine, nu?" Pe când spuneam aceste vorbe mă îndepărtam de ei spre luminile din drumul principal.' Iată, deci, ce fac de fapt personajele taciturne și care vorbesc în îpauze' ale lui Pinter: fug de
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
de binecuvântat. Martin Esslin îl citează pe Pinter (în Pinter dramaturgul, Methuen 1970) spunând următoarele despre poezie: Câteodată în poezie nu-mi dau clar seama ce anume fac, de parcă scrisul are legile și disciplina lui, eu fiind doar intermediarul, ca să zic așa. Însă, la urma urmei, nici o pagubă dacă nu sunt conștient.' Ceea ce nu e tocmai adevărat fiindcă, după cum mărturisește el însuși, Pinter citește multă poezie, iar preferații lui sunt Philip Larkin, WB Yeats, TS Eliot. Chiar el spune: îAm mereu
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
greșeală să te uiți prea mult în gura lui. Ce e important e ca spectacolul să exprime ce ai avut în minte când scriai piesa. Câteodată chiar așa iese.' Cât despre umor, Pinter nu pune mare preț pe el. Cum zice dramaturgul, î...rareori am senzația că scriu cu umor, dar uneori mă trezesc râzând de ceva ce mi se pare hazliu. Cel mai adesea limbajul numai pare să aibă umor - eroul se luptă de fapt din răsputeri să supraviețuiască.' În
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
este pur și simplu ipocrită. Pe cine prostim? Nenorocirea este că chiar prostesc o mulțime de oameni. Tata, care a murit la nouăzeci și șase de ani, a fost un tip extraordinar. Era un bărbat viguros. Mi-aduc aminte că zicea, "Dar așa zice în ziar. Îți spun fiindcă așa a scris în ziar." După mine, complicitatea e un fapt real - complicitatea dintre guvern, lumea afacerilor și mass-media, o complicitate pe care puțini o văd. Cred că structurile puterii disprețuiesc omul
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
simplu ipocrită. Pe cine prostim? Nenorocirea este că chiar prostesc o mulțime de oameni. Tata, care a murit la nouăzeci și șase de ani, a fost un tip extraordinar. Era un bărbat viguros. Mi-aduc aminte că zicea, "Dar așa zice în ziar. Îți spun fiindcă așa a scris în ziar." După mine, complicitatea e un fapt real - complicitatea dintre guvern, lumea afacerilor și mass-media, o complicitate pe care puțini o văd. Cred că structurile puterii disprețuiesc omul, fiindcă doar așa
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]