33,104 matches
-
manierei de a declama versurile tragice, eram într-o dispută regulată cu D-ra Clairon. Îi găseam jocul prea zgomotos, prea agitat, insuficient de suplu și variat, și mai ales o forță care, dacă nu era moderată, ținea mai mult de violență decât de sensibilitate. Încercam să-i spun toate astea cu menajamente. "Ai în dumneata, îi spuneam, toate mijloacele ca să excelezi în arta dumitale; și, oricât de mare actriță ai fi, ar fi ușor pentru dumneata să te depășești, acordând mai
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
în spectacolul omului animat de vreo mare pasiune? continuă el puțin mai departe. Discusurile sale? Uneori. Dar ceea ce emoționează totdeauna, sunt strigătele, cuvintele nearticulate, glasurile întretăiate, câteva monosilabe care scapă la intervale, un fel de murmur din gât, printre dinți. Violența sentimentului tăind respirația și aducând tulburarea în minte, silabele cuvintelor se separă, omul trece de la o idee la alta; începe o mulțime de discursuri; nu termină niciunul; și, cu excepția câtorva sentimente pe care le redă în primul acces și la
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
adaptările lui Ducis (1733-1816), care taie din text toate pasajele scabroase după părerea lui, care îndulcește și cenzurează fără rușine, pentru a satisface gustul francez, umplând cu drăgălășenii dulcege în alexandrini o piesă a cărei frumusețe aspră este făcută din violență. Nu scrie el oare, în 1792, în Avertismentul adaptării sale după Othello: "Cât despre culoarea lui Othello, am crezut că mă pot lipsi de a-i atribui o față neagră, îndepărtându-mă asupra acestui punct de obiceiul teatrului din Londra
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
îl pronunță la 10 decembrie 1896 la Teatrul Operei cu ocazia primei reprezentații a lui Ubu-Rege. Ca și simboliștii, el consideră că misiunea scenei nu este de a reflecta realul. În "Despre inutilitatea teatrului în teatru", denunță, și el, cu violență, ineficacitatea decorului iluzoriu. "Nu vom reveni asupra chestiunii înțelese odată pentru totdeauna privind stupiditatea decorului în trompe-l'oeil. Să specificăm că susnumitul trompe-l'oeil îl iluzionează pe cel care vede într-un mod grosolan, adică pe cel care
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
un popor toate posibilitățile perverse ale spiritului (...). El desființează conflictele, scoate la iveală forțele, declanșează posibilitățile, iar dacă aceste forțe și posibilități sunt întunecate, vina nu este a ciumei sau a teatrului, ci a vieții." Teatrul, pentru a-și regăsi violența constitutivă, trebuie să se scalde din nou în izvoarele miturilor, vechilor cosmogonii. Aceasta fusese deja dorința lui Mallarmé. El trebuie să le semene Misterelor Orfice sau Misterelor din Eleusis care puneau în scenă conflicte arhaice. Actorul trebuie să poată intra
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
a inconștientului. "Teatrul nu va putea să redevină el însuși, scrie el în Teatrul cruzimii, adică să constituie un mijloc de iluzionare adevărată, decât furnizându-i spectatorului precipitări veridice de vise, în care gustul său pentru crimă, obsesiile sale erotice, violența sa, himerele sale, sensul utopic despre viață și lucruri, chiar și canibalismul lui, să se reverse, pe un plan nu presupus și iluzoriu, ci interior." Artaud s-a apărat îndelung de a fi vrut să dea un sens vulgar, grand-guignolesque
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
respiri textul. Plecând de la litere, împiedicându-te de consoane, răsuflând la vocale, mestecând, marșând foarte tare la asta, găsești cum respiră acest lucru și cât este de ritmat. Se pare chiar că îți găsești ritmul și respirația consumându-te cu violență pe parcursul textului, pierzându-ți suflul. Să-ți omori, să-ți extenuezi corpul dintâi pentru a-l găsi pe celălalt (alt corp, altă respirație, altă economie) care trebuie să joace. Lectură profundă din ce în ce mai înceată, mai apropiată de fond. Textul devine pentru
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
prefect de studii la Seminar. Între 1834 și 1839, a fost notar consistorial în același oraș, reîntorcându-se, din 1839, în corpul profesoral. Peste trei ani, intră în conflict cu episcopul I. Lemeni și cu autoritățile ungurești, deoarece protestase cu violență împotriva tendințelor de înlocuire, cu maghiara, a limbii române în biserică. Victimă a unui lung proces, B. va fi suspendat din profesorat în 1845, an în care se înscrie ca student la Academia de Drept din Sibiu, ajutat materialicește de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285652_a_286981]
-
sursele de informare / 167 Bibliografie / Capitolul 11. AVORTUL / 173 11.1. Sarcina nedorită / 173 11.2. Riscul avortului pentru sănătate și justificarea acestuia / 174 11.3. Problema avortului explorată printr-o analiză de clase latente / 1766 Bibliografie / 180 Capitolul 12. VIOLENȚA ȘI ABUZUL FIZIC / 181 12.1. Violența în familia consanguină și familia conjugală / 182 12.2. Identificarea factorilor determinanți ai violenței masculine prin modelul arborescent / 183 Bibliografie / 186 Capitolul 13. OBICEIURI DĂUNĂTOARE SĂNĂTĂȚII / 187 Bibliografie / 189 Capitolul 14. SĂNĂTATEA MAMEI
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
AVORTUL / 173 11.1. Sarcina nedorită / 173 11.2. Riscul avortului pentru sănătate și justificarea acestuia / 174 11.3. Problema avortului explorată printr-o analiză de clase latente / 1766 Bibliografie / 180 Capitolul 12. VIOLENȚA ȘI ABUZUL FIZIC / 181 12.1. Violența în familia consanguină și familia conjugală / 182 12.2. Identificarea factorilor determinanți ai violenței masculine prin modelul arborescent / 183 Bibliografie / 186 Capitolul 13. OBICEIURI DĂUNĂTOARE SĂNĂTĂȚII / 187 Bibliografie / 189 Capitolul 14. SĂNĂTATEA MAMEI ȘI COPILULUI / 191 Bibliografie / 196 Capitolul 15
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
justificarea acestuia / 174 11.3. Problema avortului explorată printr-o analiză de clase latente / 1766 Bibliografie / 180 Capitolul 12. VIOLENȚA ȘI ABUZUL FIZIC / 181 12.1. Violența în familia consanguină și familia conjugală / 182 12.2. Identificarea factorilor determinanți ai violenței masculine prin modelul arborescent / 183 Bibliografie / 186 Capitolul 13. OBICEIURI DĂUNĂTOARE SĂNĂTĂȚII / 187 Bibliografie / 189 Capitolul 14. SĂNĂTATEA MAMEI ȘI COPILULUI / 191 Bibliografie / 196 Capitolul 15. ADRESABILITATEA FEMEILOR PENTRU SCREENING-UL CANCERULUI MAMAR ȘI DE COL UTERIN / 197 15.1
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
discriminare), precum și asupra comportamentelor dăunătoare sănătății (fumat, consum de alcool); * să determine modificările în timp și spațiu ale gradului de informare privind sănătatea reproducerii cu scopul introducerii unor măsuri de prevenție și depistare a cancerului genito-mamar; * să ofere informații despre violența în familie și să identifice factorii determinanți pentru abuzul verbal, fizic și sexual; * să identifice grupele de risc crescut privind comportamentul sexual-reproductiv cu scopul redimensionării politicilor la aceste grupe; * să permită decidenților politici, responsabililor de programe și cercetătorilor să evalueze
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
fiind organizați pe următoarea structură: * date socio-demografice (sex, vârstă, localitate, ocupație, statut marital, venit etc.); * activitatea sexuală și natalitatea (vârsta la primul contact sexual, la prima căsătorie etc.); * contracepția (mijloace cunoscute, utilizare etc.); * bolile cu transmitere sexuală; * educația sexuală; * familia; * violența în familie; * sănătatea; * avortul; * îngrijirea prenatală și alimentația sugarului; * depistarea precoce a cancerului. Chestionarul a fost proiectat să poată fi aplicat fără asistența unui operator de teren specializat. Chestionarul, în forma sa inițială, a fost testat pe un eșantion (lot
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
și studenți din București, am abordat problema percepției tinerilor privind gravitatea unor abateri de la conduita de rol marital, semnalate statistic drept principale cauze ale divorțului. În relațiile dintre parteneri, cele mai condamnate devieri de la conduita de rol marital au fost violența fizică, violența verbală și alcoolismul, 99% dintre tinerii chestionați considerându-le foarte grave; pe poziția a doua s-a situat implicarea defectuoasă în educarea copiilor, cu 87,2%, urmată pe locul al treilea de infidelitate, cu 85,2% [3, pp.
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
din București, am abordat problema percepției tinerilor privind gravitatea unor abateri de la conduita de rol marital, semnalate statistic drept principale cauze ale divorțului. În relațiile dintre parteneri, cele mai condamnate devieri de la conduita de rol marital au fost violența fizică, violența verbală și alcoolismul, 99% dintre tinerii chestionați considerându-le foarte grave; pe poziția a doua s-a situat implicarea defectuoasă în educarea copiilor, cu 87,2%, urmată pe locul al treilea de infidelitate, cu 85,2% [3, pp. 203-217]. Observând
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
cu 85,2% [3, pp. 203-217]. Observând această ierarhie, precum și datorită faptului că din sfera de preocupări a sănătății sexual-reproductive face parte și climatul familial armonios, am alocat în chestionarul utilizat și în acest studiu itemi referitori la infidelitate și violența domestică. 8.1. Relațiile sexuale în afara cuplului Ne propunem să aflăm dacă fidelitatea apare ca valoare fundamentală în relațiile dintre parteneri și dacă se validează unele mituri despre infidelitate. La întrebarea Sunteți de acord cu relațiile sexuale în afara cuplului?, 78
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
de creștere a precocității divorțurilor, în proporție mai mare la tinerii sub 25 de ani, în număr mai mare în primii 5 ani de căsătorie. Statisticile arată că cele mai frecvente cauze invocate la divorț au fost infidelitatea, alcoolismul și violențele fizice. În cazul bărbaților principalul motiv semnalat fiind alcoolismul, iar în cazul femeilor principalul motiv pentru divorț fiind infidelitatea conjugală. Aceste rezultate sunt în acord cu cele pe care le-am obținut prin chestionarul utilizat pentru prezentul studiu. Ca o
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
-a, 2006, Cheia, 29-30 decembrie 2006, pp. 24-25. 3. Rada Cornelia, Manolescu Suzana, Hudița Decebal, Glavce Cristiana, Repere medico-sociale privind avortul spontan sau provocat, "Natura și Omul, comunicări și referate", Ploiești, Editura Bioedit, 2007, ISSN:1583-350X, pp. 175-183. Capitolul 12 VIOLENȚA ȘI ABUZUL FIZIC Organizația Mondială a Sănătății caracterizează violența împotriva femeilor ca fiind un fenomen general ce persistă în toate țările lumii. În mod îngrijorător, violența domestică este considerată o manifestare obișnuită și este acceptată ca "normală" de mult prea
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
Rada Cornelia, Manolescu Suzana, Hudița Decebal, Glavce Cristiana, Repere medico-sociale privind avortul spontan sau provocat, "Natura și Omul, comunicări și referate", Ploiești, Editura Bioedit, 2007, ISSN:1583-350X, pp. 175-183. Capitolul 12 VIOLENȚA ȘI ABUZUL FIZIC Organizația Mondială a Sănătății caracterizează violența împotriva femeilor ca fiind un fenomen general ce persistă în toate țările lumii. În mod îngrijorător, violența domestică este considerată o manifestare obișnuită și este acceptată ca "normală" de mult prea multe societăți. Abordarea violenței împotriva femeilor din perspectivă antropologică
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
Omul, comunicări și referate", Ploiești, Editura Bioedit, 2007, ISSN:1583-350X, pp. 175-183. Capitolul 12 VIOLENȚA ȘI ABUZUL FIZIC Organizația Mondială a Sănătății caracterizează violența împotriva femeilor ca fiind un fenomen general ce persistă în toate țările lumii. În mod îngrijorător, violența domestică este considerată o manifestare obișnuită și este acceptată ca "normală" de mult prea multe societăți. Abordarea violenței împotriva femeilor din perspectivă antropologică oferă posibilitatea evidențierii multiplelor dimensiuni ale fenomenului în scopul obținerii de răspunsuri multisectoriale. Cu scopul pregătirii capitolului
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
Organizația Mondială a Sănătății caracterizează violența împotriva femeilor ca fiind un fenomen general ce persistă în toate țările lumii. În mod îngrijorător, violența domestică este considerată o manifestare obișnuită și este acceptată ca "normală" de mult prea multe societăți. Abordarea violenței împotriva femeilor din perspectivă antropologică oferă posibilitatea evidențierii multiplelor dimensiuni ale fenomenului în scopul obținerii de răspunsuri multisectoriale. Cu scopul pregătirii capitolului dedicat violenței domestice din cadrul acestei lucrări, am pornit de la rezultatele pe care le-am obținut prin Grantul nr.
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
este considerată o manifestare obișnuită și este acceptată ca "normală" de mult prea multe societăți. Abordarea violenței împotriva femeilor din perspectivă antropologică oferă posibilitatea evidențierii multiplelor dimensiuni ale fenomenului în scopul obținerii de răspunsuri multisectoriale. Cu scopul pregătirii capitolului dedicat violenței domestice din cadrul acestei lucrări, am pornit de la rezultatele pe care le-am obținut prin Grantul nr. 97, 137/2003-2004 ,,Violența domestică o perspectivă antropologică" (Academia Română, realizator de proiect Cornelia Rada). Chestionarul a fost aplicat asupra a 84 victime ale violenței
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
perspectivă antropologică oferă posibilitatea evidențierii multiplelor dimensiuni ale fenomenului în scopul obținerii de răspunsuri multisectoriale. Cu scopul pregătirii capitolului dedicat violenței domestice din cadrul acestei lucrări, am pornit de la rezultatele pe care le-am obținut prin Grantul nr. 97, 137/2003-2004 ,,Violența domestică o perspectivă antropologică" (Academia Română, realizator de proiect Cornelia Rada). Chestionarul a fost aplicat asupra a 84 victime ale violenței domestice, aflate în patru centre din România care le-au oferit adăpost și consiliere împotriva abuzului sexual și violenței. Majoritatea
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
violenței domestice din cadrul acestei lucrări, am pornit de la rezultatele pe care le-am obținut prin Grantul nr. 97, 137/2003-2004 ,,Violența domestică o perspectivă antropologică" (Academia Română, realizator de proiect Cornelia Rada). Chestionarul a fost aplicat asupra a 84 victime ale violenței domestice, aflate în patru centre din România care le-au oferit adăpost și consiliere împotriva abuzului sexual și violenței. Majoritatea victimelor erau din categoria populației inactive (63,1%) și cu statut socio-ocupațional scăzut (26,2%). Ponderea cea mai mare o
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
2003-2004 ,,Violența domestică o perspectivă antropologică" (Academia Română, realizator de proiect Cornelia Rada). Chestionarul a fost aplicat asupra a 84 victime ale violenței domestice, aflate în patru centre din România care le-au oferit adăpost și consiliere împotriva abuzului sexual și violenței. Majoritatea victimelor erau din categoria populației inactive (63,1%) și cu statut socio-ocupațional scăzut (26,2%). Ponderea cea mai mare o dețineau victimele cu nivel minim de instruire (65,5%). Testul 2 a indicat o corelație semnificativă (p < 0,05
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]