34,178 matches
-
de la Orăștie ("Broos"), Sebeș ("Mühlbach"), Miercurea Sibiului ("Ruzmargt", astăzi "Reußmarkt"), Sighișoara ("castrum Sches", astăzi "Schäßburg"), Nocrich ("Leuskyrch", astăzi "Leschkirch"), Cincu ("Schenk", astăzi "Großschenk") și Rupea ("Reps"). Scaunul Șeica și Scaunul Mediașului s-au format mai târziu, purtând denumirea de „Două Scaune” ("Zwei Stühle"). Districtul Brașov și Districtul Bistriței s-au format și ele mai târziu, dar nu au avut subordonare scăunală . Un "scaun" reprezenta o uniune de mai multe orașe și sate, supuse aceleiași puteri judecătorești. Pentru fiecare scaun era desemnat
Șapte Scaune () [Corola-website/Science/313803_a_315132]
-
Großschenk") și Rupea ("Reps"). Scaunul Șeica și Scaunul Mediașului s-au format mai târziu, purtând denumirea de „Două Scaune” ("Zwei Stühle"). Districtul Brașov și Districtul Bistriței s-au format și ele mai târziu, dar nu au avut subordonare scăunală . Un "scaun" reprezenta o uniune de mai multe orașe și sate, supuse aceleiași puteri judecătorești. Pentru fiecare scaun era desemnat un "jude regal" ("Königsrichter") ("judex regis"), care era supus numai regelui Ungariei. Scaunele și districtele erau conduse de un jude al locului
Șapte Scaune () [Corola-website/Science/313803_a_315132]
-
de „Două Scaune” ("Zwei Stühle"). Districtul Brașov și Districtul Bistriței s-au format și ele mai târziu, dar nu au avut subordonare scăunală . Un "scaun" reprezenta o uniune de mai multe orașe și sate, supuse aceleiași puteri judecătorești. Pentru fiecare scaun era desemnat un "jude regal" ("Königsrichter") ("judex regis"), care era supus numai regelui Ungariei. Scaunele și districtele erau conduse de un jude al locului, denumit și "jude scăunal" (în germană "Stuhlrichter" , în latină "judex sedis" sau "judex terrestris") asistat, mai
Șapte Scaune () [Corola-website/Science/313803_a_315132]
-
mai târziu, dar nu au avut subordonare scăunală . Un "scaun" reprezenta o uniune de mai multe orașe și sate, supuse aceleiași puteri judecătorești. Pentru fiecare scaun era desemnat un "jude regal" ("Königsrichter") ("judex regis"), care era supus numai regelui Ungariei. Scaunele și districtele erau conduse de un jude al locului, denumit și "jude scăunal" (în germană "Stuhlrichter" , în latină "judex sedis" sau "judex terrestris") asistat, mai târziu, de un comandant militar. Cea mai înaltă funcție administrativă a sașilor era cea de
Șapte Scaune () [Corola-website/Science/313803_a_315132]
-
erau conduse de un jude al locului, denumit și "jude scăunal" (în germană "Stuhlrichter" , în latină "judex sedis" sau "judex terrestris") asistat, mai târziu, de un comandant militar. Cea mai înaltă funcție administrativă a sașilor era cea de "jude al scaunului de Sibiu" (în germană "Stuhlrichter von Hermannstadt", în latină "judex Cibinensis")., Din 1453 scaunul Tălmaciului și cel al Săliștei au fost încorporate scaunului Sibiului, ca filiale ale acestuia, până la desființarea Universității Săsești după instaurarea dualismului austro-ungar. Organele de conducere ale
Șapte Scaune () [Corola-website/Science/313803_a_315132]
-
în latină "judex sedis" sau "judex terrestris") asistat, mai târziu, de un comandant militar. Cea mai înaltă funcție administrativă a sașilor era cea de "jude al scaunului de Sibiu" (în germană "Stuhlrichter von Hermannstadt", în latină "judex Cibinensis")., Din 1453 scaunul Tălmaciului și cel al Săliștei au fost încorporate scaunului Sibiului, ca filiale ale acestuia, până la desființarea Universității Săsești după instaurarea dualismului austro-ungar. Organele de conducere ale scaunelor aveau următoarele atribuții principale: Înainte de a-și forma o organizare laică, administrativă, sașii
Șapte Scaune () [Corola-website/Science/313803_a_315132]
-
târziu, de un comandant militar. Cea mai înaltă funcție administrativă a sașilor era cea de "jude al scaunului de Sibiu" (în germană "Stuhlrichter von Hermannstadt", în latină "judex Cibinensis")., Din 1453 scaunul Tălmaciului și cel al Săliștei au fost încorporate scaunului Sibiului, ca filiale ale acestuia, până la desființarea Universității Săsești după instaurarea dualismului austro-ungar. Organele de conducere ale scaunelor aveau următoarele atribuții principale: Înainte de a-și forma o organizare laică, administrativă, sașii aveau o organizare ecleziastică care încorpora prin decanate și
Șapte Scaune () [Corola-website/Science/313803_a_315132]
-
de Sibiu" (în germană "Stuhlrichter von Hermannstadt", în latină "judex Cibinensis")., Din 1453 scaunul Tălmaciului și cel al Săliștei au fost încorporate scaunului Sibiului, ca filiale ale acestuia, până la desființarea Universității Săsești după instaurarea dualismului austro-ungar. Organele de conducere ale scaunelor aveau următoarele atribuții principale: Înainte de a-și forma o organizare laică, administrativă, sașii aveau o organizare ecleziastică care încorpora prin decanate și capituli aproape toată populația săsească. Administrația săsească laică s-a născut ulterior și nu cuprindea toate regiunile locuite
Șapte Scaune () [Corola-website/Science/313803_a_315132]
-
a fost înființată Episcopia Milcoviei, pusă sub protecția cavalerilor teutoni, a căror inițiativă era creștinarea cumanilor așezați pe aceste pământuri. A urmat înființarea de capituli și decanate în toate teritoriile săsești cuprinzând în administrare mai puține sate decât districtele și scaunele. Prea puțini capituli erau afiliați prepoziturii Sibiului, majoritatea lor aparținând de episcopatul Transilvaniei. Țara Bârsei, ca de altfel toți capitulii care nu aparțineau de episcopatului Transilvaniei, aparținea Arhiepiscopiei de Strigoniu. A urmat o perioadă în care capitulii și-au consolidat
Șapte Scaune () [Corola-website/Science/313803_a_315132]
-
Sibiului era ales de către rege un comite, iar ulterior acesta era doar confirmat în funcție de către puterea centrală. În toată această perioadă, voievozii ca împuterniciții regali aveau o implicare redusă în problemele comunității săsești, dar organizările administrative care sunt cunoscute ca „scaune săsești” se presupun a fi formate din comitatele inițiale înainte de anul 1224, termenul de „scaun” fiind o formă prescurtată a „scaunului de judecată”. Scaunele din provincia Sibiului s-au creat după mijlocul secolului al XIII-lea și primele menționări documentare
Șapte Scaune () [Corola-website/Science/313803_a_315132]
-
puterea centrală. În toată această perioadă, voievozii ca împuterniciții regali aveau o implicare redusă în problemele comunității săsești, dar organizările administrative care sunt cunoscute ca „scaune săsești” se presupun a fi formate din comitatele inițiale înainte de anul 1224, termenul de „scaun” fiind o formă prescurtată a „scaunului de judecată”. Scaunele din provincia Sibiului s-au creat după mijlocul secolului al XIII-lea și primele menționări documentare s-au făcut doar în a doua jumătate a secolului al XIV-lea. Cele "Șapte
Șapte Scaune () [Corola-website/Science/313803_a_315132]
-
voievozii ca împuterniciții regali aveau o implicare redusă în problemele comunității săsești, dar organizările administrative care sunt cunoscute ca „scaune săsești” se presupun a fi formate din comitatele inițiale înainte de anul 1224, termenul de „scaun” fiind o formă prescurtată a „scaunului de judecată”. Scaunele din provincia Sibiului s-au creat după mijlocul secolului al XIII-lea și primele menționări documentare s-au făcut doar în a doua jumătate a secolului al XIV-lea. Cele "Șapte scaune" inițiale au fost: Orăștie, Sebeș
Șapte Scaune () [Corola-website/Science/313803_a_315132]
-
regali aveau o implicare redusă în problemele comunității săsești, dar organizările administrative care sunt cunoscute ca „scaune săsești” se presupun a fi formate din comitatele inițiale înainte de anul 1224, termenul de „scaun” fiind o formă prescurtată a „scaunului de judecată”. Scaunele din provincia Sibiului s-au creat după mijlocul secolului al XIII-lea și primele menționări documentare s-au făcut doar în a doua jumătate a secolului al XIV-lea. Cele "Șapte scaune" inițiale au fost: Orăștie, Sebeș, Miercurea, Sibiu, Nocrich
Șapte Scaune () [Corola-website/Science/313803_a_315132]
-
fiind o formă prescurtată a „scaunului de judecată”. Scaunele din provincia Sibiului s-au creat după mijlocul secolului al XIII-lea și primele menționări documentare s-au făcut doar în a doua jumătate a secolului al XIV-lea. Cele "Șapte scaune" inițiale au fost: Orăștie, Sebeș, Miercurea, Sibiu, Nocrich, Cincu și Rupea la care s-a mai adăugat scaunul Sighișoarei la începutul secolului al XIV-lea și cele Două Scaune, Mediaș și Șeica la începutul secolului al XV-lea. Th. Nägler
Șapte Scaune () [Corola-website/Science/313803_a_315132]
-
al XIII-lea și primele menționări documentare s-au făcut doar în a doua jumătate a secolului al XIV-lea. Cele "Șapte scaune" inițiale au fost: Orăștie, Sebeș, Miercurea, Sibiu, Nocrich, Cincu și Rupea la care s-a mai adăugat scaunul Sighișoarei la începutul secolului al XIV-lea și cele Două Scaune, Mediaș și Șeica la începutul secolului al XV-lea. Th. Nägler consideră că supoziția existenței inițiale a opt scaune, nesocotind pe cel mai important dintre ele, Scaunul Sibiului, ar
Șapte Scaune () [Corola-website/Science/313803_a_315132]
-
în a doua jumătate a secolului al XIV-lea. Cele "Șapte scaune" inițiale au fost: Orăștie, Sebeș, Miercurea, Sibiu, Nocrich, Cincu și Rupea la care s-a mai adăugat scaunul Sighișoarei la începutul secolului al XIV-lea și cele Două Scaune, Mediaș și Șeica la începutul secolului al XV-lea. Th. Nägler consideră că supoziția existenței inițiale a opt scaune, nesocotind pe cel mai important dintre ele, Scaunul Sibiului, ar fi total greșită. În fruntea scaunelor săsești se afla un jude
Șapte Scaune () [Corola-website/Science/313803_a_315132]
-
Nocrich, Cincu și Rupea la care s-a mai adăugat scaunul Sighișoarei la începutul secolului al XIV-lea și cele Două Scaune, Mediaș și Șeica la începutul secolului al XV-lea. Th. Nägler consideră că supoziția existenței inițiale a opt scaune, nesocotind pe cel mai important dintre ele, Scaunul Sibiului, ar fi total greșită. În fruntea scaunelor săsești se afla un jude regal ("judex regius") numit din rândurile greavilor, secondat de juzi scăunali aleși din rândul locuitorilor și mai apoi de către
Șapte Scaune () [Corola-website/Science/313803_a_315132]
-
mai adăugat scaunul Sighișoarei la începutul secolului al XIV-lea și cele Două Scaune, Mediaș și Șeica la începutul secolului al XV-lea. Th. Nägler consideră că supoziția existenței inițiale a opt scaune, nesocotind pe cel mai important dintre ele, Scaunul Sibiului, ar fi total greșită. În fruntea scaunelor săsești se afla un jude regal ("judex regius") numit din rândurile greavilor, secondat de juzi scăunali aleși din rândul locuitorilor și mai apoi de către juzii sătești ("villicus"). Demnitarii scăunali se ocupau cu
Șapte Scaune () [Corola-website/Science/313803_a_315132]
-
XIV-lea și cele Două Scaune, Mediaș și Șeica la începutul secolului al XV-lea. Th. Nägler consideră că supoziția existenței inițiale a opt scaune, nesocotind pe cel mai important dintre ele, Scaunul Sibiului, ar fi total greșită. În fruntea scaunelor săsești se afla un jude regal ("judex regius") numit din rândurile greavilor, secondat de juzi scăunali aleși din rândul locuitorilor și mai apoi de către juzii sătești ("villicus"). Demnitarii scăunali se ocupau cu perceperea și distribuirea taxelor regale, probleme de ordin
Șapte Scaune () [Corola-website/Science/313803_a_315132]
-
rândul locuitorilor și mai apoi de către juzii sătești ("villicus"). Demnitarii scăunali se ocupau cu perceperea și distribuirea taxelor regale, probleme de ordin financiar și administrație, precum și cu mobilizarea armatei, cea mai înaltă instituție din provincia Sibiului fiind Congregația Scăunală. Cum scaunele săsești nu constituiau un teritoriu unitar, este simplu de constatat că numeroase sate înființate de sași făceau parte din pământurile nobiliare și al comitatelor populate de români și alte neamuri, putându-se enumera astfel teritoriile din Podișul Secașelor, pamânturile dintre
Șapte Scaune () [Corola-website/Science/313803_a_315132]
-
constatat că numeroase sate înființate de sași făceau parte din pământurile nobiliare și al comitatelor populate de români și alte neamuri, putându-se enumera astfel teritoriile din Podișul Secașelor, pamânturile dintre cele două Târnave și nordul Transilvaniei. În plus, față de scaunele astfel constituite, aveau o administrație proprie districtele Bistriței și Brașovului. Funcția de comite sau jude regal al districtului Brașov și al Bistriței a fost exercitată până la începutul secolului al XIV-lea de comitele secuilor. Jurisdicția nobiliară asupra districtului Bistrița s-
Șapte Scaune () [Corola-website/Science/313803_a_315132]
-
nobiliară asupra districtului Bistrița s-a desființat începând din anul 1330 de când comunitatea săsească a început să-și aleagă în mod liber judele. Începând din anul 1366, Ludovic I amplifică drepturile sașilor și desemnează pentru Bistrița ca instanță de apel, Scaunul Sibiului. Mai târziu, după cea de a doua jumătate a secolului al XV-lea, reprezentanții celor Două Scaune, ai districtelor Bistrița și Brașov precum și ai satelor Vinț și Vurpăr, participau în mod frecvent la adunările celor . În anul 1486 Matia
Șapte Scaune () [Corola-website/Science/313803_a_315132]
-
aleagă în mod liber judele. Începând din anul 1366, Ludovic I amplifică drepturile sașilor și desemnează pentru Bistrița ca instanță de apel, Scaunul Sibiului. Mai târziu, după cea de a doua jumătate a secolului al XV-lea, reprezentanții celor Două Scaune, ai districtelor Bistrița și Brașov precum și ai satelor Vinț și Vurpăr, participau în mod frecvent la adunările celor . În anul 1486 Matia Corvin a confirmat diploma andreiană și i-a extinds efectele asupra tuturor regiunilor locuite de sași de pe pământul
Șapte Scaune () [Corola-website/Science/313803_a_315132]
-
1486 Matia Corvin a confirmat diploma andreiană și i-a extinds efectele asupra tuturor regiunilor locuite de sași de pe pământul regal ("fundus regius"). În acest fel ia ființă Universitatea Săsească ("Universitas Saxorum") în anul 1487 prin întrunirea reprezentanților celor Șapte Scaune, ai celor Două Scaune și ai districtelor Bistrița și Brașov. Dacă puterea administrativă aparținea în primele secole ulterioare colonizării nobililor și greavilor, după secolul al XIV-lea conducerea a revenit patriciatului săsesc. Astfel, patriciatul și-a aservit numeroase sate din afara
Șapte Scaune () [Corola-website/Science/313803_a_315132]
-
confirmat diploma andreiană și i-a extinds efectele asupra tuturor regiunilor locuite de sași de pe pământul regal ("fundus regius"). În acest fel ia ființă Universitatea Săsească ("Universitas Saxorum") în anul 1487 prin întrunirea reprezentanților celor Șapte Scaune, ai celor Două Scaune și ai districtelor Bistrița și Brașov. Dacă puterea administrativă aparținea în primele secole ulterioare colonizării nobililor și greavilor, după secolul al XIV-lea conducerea a revenit patriciatului săsesc. Astfel, patriciatul și-a aservit numeroase sate din afara teritoriilor administrate inițial și
Șapte Scaune () [Corola-website/Science/313803_a_315132]