33,104 matches
-
a indicat o corelație semnificativă (p < 0,05) între statutul ocupațional al victimei și veniturile personale, pe de o parte, și reacția postviolență, pe de altă parte. De asemenea, partenerii agresori proveneau din familii în care consumul de alcool și violența erau fapte frecvente. Semnalam atunci necesitatea ca victimele violenței domestice să beneficieze de locuri speciale în care să li se ofere asistență financiară și socială, suport juridic, susținere în căutarea unui loc de muncă și a unei locuințe, consiliere psihologică
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
statutul ocupațional al victimei și veniturile personale, pe de o parte, și reacția postviolență, pe de altă parte. De asemenea, partenerii agresori proveneau din familii în care consumul de alcool și violența erau fapte frecvente. Semnalam atunci necesitatea ca victimele violenței domestice să beneficieze de locuri speciale în care să li se ofere asistență financiară și socială, suport juridic, susținere în căutarea unui loc de muncă și a unei locuințe, consiliere psihologică pentru a depăși situația de criză [1, p. 115
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
loc de muncă și a unei locuințe, consiliere psihologică pentru a depăși situația de criză [1, p. 115]. Cunoscând aceste grupe de risc pe care le-am identificat în cadrul lotului de femei despre care știam că au fost victime ale violenței, ne-am propus ca și în eșantionul care face obiectul acestei cercetări să analizăm dacă se validează acestea, în condițiile în care violența domestică este un factor care influențează negativ sănătatea reproducerii. Din acest motiv, doi itemi din chestionarul utilizat
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
pe care le-am identificat în cadrul lotului de femei despre care știam că au fost victime ale violenței, ne-am propus ca și în eșantionul care face obiectul acestei cercetări să analizăm dacă se validează acestea, în condițiile în care violența domestică este un factor care influențează negativ sănătatea reproducerii. Din acest motiv, doi itemi din chestionarul utilizat au fost destinați surprinderii fenomenelor de violență domestică, și anume istoricul violenței domestice în familia de origine și intensitatea violenței în familia conjugală
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
eșantionul care face obiectul acestei cercetări să analizăm dacă se validează acestea, în condițiile în care violența domestică este un factor care influențează negativ sănătatea reproducerii. Din acest motiv, doi itemi din chestionarul utilizat au fost destinați surprinderii fenomenelor de violență domestică, și anume istoricul violenței domestice în familia de origine și intensitatea violenței în familia conjugală. 12.1. Violența în familia consangvină și familia conjugală În familia consangvină am fost interesați de poziția individului în raport cu violența domestică în copilărie, deopotrivă
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
cercetări să analizăm dacă se validează acestea, în condițiile în care violența domestică este un factor care influențează negativ sănătatea reproducerii. Din acest motiv, doi itemi din chestionarul utilizat au fost destinați surprinderii fenomenelor de violență domestică, și anume istoricul violenței domestice în familia de origine și intensitatea violenței în familia conjugală. 12.1. Violența în familia consangvină și familia conjugală În familia consangvină am fost interesați de poziția individului în raport cu violența domestică în copilărie, deopotrivă ca martor emoțional pasiv și
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
condițiile în care violența domestică este un factor care influențează negativ sănătatea reproducerii. Din acest motiv, doi itemi din chestionarul utilizat au fost destinați surprinderii fenomenelor de violență domestică, și anume istoricul violenței domestice în familia de origine și intensitatea violenței în familia conjugală. 12.1. Violența în familia consangvină și familia conjugală În familia consangvină am fost interesați de poziția individului în raport cu violența domestică în copilărie, deopotrivă ca martor emoțional pasiv și ca victimă. După cum se poate observa din Tabelul
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
un factor care influențează negativ sănătatea reproducerii. Din acest motiv, doi itemi din chestionarul utilizat au fost destinați surprinderii fenomenelor de violență domestică, și anume istoricul violenței domestice în familia de origine și intensitatea violenței în familia conjugală. 12.1. Violența în familia consangvină și familia conjugală În familia consangvină am fost interesați de poziția individului în raport cu violența domestică în copilărie, deopotrivă ca martor emoțional pasiv și ca victimă. După cum se poate observa din Tabelul 101, profilurile violenței observate ca martor
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
destinați surprinderii fenomenelor de violență domestică, și anume istoricul violenței domestice în familia de origine și intensitatea violenței în familia conjugală. 12.1. Violența în familia consangvină și familia conjugală În familia consangvină am fost interesați de poziția individului în raport cu violența domestică în copilărie, deopotrivă ca martor emoțional pasiv și ca victimă. După cum se poate observa din Tabelul 101, profilurile violenței observate ca martor emoțional, exprimate prin frecvențele cu care i-a văzut sau auzit pe părinți lovindu-se, sunt asemănătoare
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
conjugală. 12.1. Violența în familia consangvină și familia conjugală În familia consangvină am fost interesați de poziția individului în raport cu violența domestică în copilărie, deopotrivă ca martor emoțional pasiv și ca victimă. După cum se poate observa din Tabelul 101, profilurile violenței observate ca martor emoțional, exprimate prin frecvențele cu care i-a văzut sau auzit pe părinți lovindu-se, sunt asemănătoare la bărbați și la femei. Martor și victimă la violența în familie (%) Niciodată Din când în când Des Feminin Frecvența
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
ca victimă. După cum se poate observa din Tabelul 101, profilurile violenței observate ca martor emoțional, exprimate prin frecvențele cu care i-a văzut sau auzit pe părinți lovindu-se, sunt asemănătoare la bărbați și la femei. Martor și victimă la violența în familie (%) Niciodată Din când în când Des Feminin Frecvența cu care i-a văzut sau auzit pe părinți lovindu-se 71,0 24,5 4,6 Frecvența cu care a fost lovită, bătută de părinți, membri de familie 50
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
care i-a văzut sau auzit pe părinți lovindu-se 68,3 27,2 4,5 Frecvența cu care a fost lovit, bătut de părinți, membri de familie 41,3 54,1 4,6 Tabelul 101. Variabilitatea pe sexe a violenței în familia consangvină Profilurile violenței ca victimă în familia consangvină, exprimate prin frecvența cu care a fost lovită, bătută de părinți, membri de familie, sunt diferite. Testul Pearson χ2 (χ2 = 17,188, df = 2, p < 0,001) indică diferențe semnficative
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
auzit pe părinți lovindu-se 68,3 27,2 4,5 Frecvența cu care a fost lovit, bătut de părinți, membri de familie 41,3 54,1 4,6 Tabelul 101. Variabilitatea pe sexe a violenței în familia consangvină Profilurile violenței ca victimă în familia consangvină, exprimate prin frecvența cu care a fost lovită, bătută de părinți, membri de familie, sunt diferite. Testul Pearson χ2 (χ2 = 17,188, df = 2, p < 0,001) indică diferențe semnficative între bărbați și femei. În
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
familia de origine ponderea băieților care nu au fost agresați este mai mică decât cea a fetelor cu 9,5%. Coeficientul de corelație neparametrică Spearman ( = 0,443, p < 0,01) între frecvențele situațiilor în care individul a fost martor la violențe în familie sau a fost victimă este semnificativ, indicând asocierea dintre cele două situații. Violența în familia conjugală Subiecților li s-a cerut să raporteze pe o scală Likert de 3 (1 = Niciodată, 2 = Din când în când și 3
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
a fetelor cu 9,5%. Coeficientul de corelație neparametrică Spearman ( = 0,443, p < 0,01) între frecvențele situațiilor în care individul a fost martor la violențe în familie sau a fost victimă este semnificativ, indicând asocierea dintre cele două situații. Violența în familia conjugală Subiecților li s-a cerut să raporteze pe o scală Likert de 3 (1 = Niciodată, 2 = Din când în când și 3 = Des), frecvențele a 7 forme de agresiune suferite din partea partenerului în familia conjugală. De asemenea
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
raporteze pe o scală Likert de 3 (1 = Niciodată, 2 = Din când în când și 3 = Des), frecvențele a 7 forme de agresiune suferite din partea partenerului în familia conjugală. De asemenea, pentru fiecare individ s-a calculat un scor al violenței suferite ca sumă a scorurilor de la cele 7 forme de violență. După cum se poate observa din tabelul de frecvențe ale formelor de violență în eșantionul analizat (Tabelul 102), între parteneri cea mai frecventă formă de violență este cea verbală: insulte
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
când în când și 3 = Des), frecvențele a 7 forme de agresiune suferite din partea partenerului în familia conjugală. De asemenea, pentru fiecare individ s-a calculat un scor al violenței suferite ca sumă a scorurilor de la cele 7 forme de violență. După cum se poate observa din tabelul de frecvențe ale formelor de violență în eșantionul analizat (Tabelul 102), între parteneri cea mai frecventă formă de violență este cea verbală: insulte, înjurături, umilire etc. (3,6% Des și 23,8% Din când
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
suferite din partea partenerului în familia conjugală. De asemenea, pentru fiecare individ s-a calculat un scor al violenței suferite ca sumă a scorurilor de la cele 7 forme de violență. După cum se poate observa din tabelul de frecvențe ale formelor de violență în eșantionul analizat (Tabelul 102), între parteneri cea mai frecventă formă de violență este cea verbală: insulte, înjurături, umilire etc. (3,6% Des și 23,8% Din când în când). Tipuri de violență în cuplu Niciodată Din când în când
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
calculat un scor al violenței suferite ca sumă a scorurilor de la cele 7 forme de violență. După cum se poate observa din tabelul de frecvențe ale formelor de violență în eșantionul analizat (Tabelul 102), între parteneri cea mai frecventă formă de violență este cea verbală: insulte, înjurături, umilire etc. (3,6% Des și 23,8% Din când în când). Tipuri de violență în cuplu Niciodată Din când în când Des Total Insulte, înjurături, umilire 72,6 23,8 3,6 100 Obligarea
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
din tabelul de frecvențe ale formelor de violență în eșantionul analizat (Tabelul 102), între parteneri cea mai frecventă formă de violență este cea verbală: insulte, înjurături, umilire etc. (3,6% Des și 23,8% Din când în când). Tipuri de violență în cuplu Niciodată Din când în când Des Total Insulte, înjurături, umilire 72,6 23,8 3,6 100 Obligarea la raporturi sexuale sau fantezii sexuale nedorite 93,6 5,2 1,2 100 Restrângerea relațiilor sexuale sau a afecțiunii
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
4 3,5 1,1 100 Amenințarea cu cuțitul sau cu o armă de foc 99,3 0,6 0,1 100 Control financiar, neglijarea, privarea de hrană 93,5 5,3 1,3 100 Tabelul 102. Intensitatea tipurilor de violență înregistrate în cuplu Aplicarea la scorurile violenței a testului Kruskal-Wallis (H = 6,634, df = 1, p = 0,01 < 0,05) indică faptul că femeile raportează violențe în cuplu semnificativ mai des decât bărbații. De asemenea, testul Kruskal-Wallis (H = 20,778
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
cu cuțitul sau cu o armă de foc 99,3 0,6 0,1 100 Control financiar, neglijarea, privarea de hrană 93,5 5,3 1,3 100 Tabelul 102. Intensitatea tipurilor de violență înregistrate în cuplu Aplicarea la scorurile violenței a testului Kruskal-Wallis (H = 6,634, df = 1, p = 0,01 < 0,05) indică faptul că femeile raportează violențe în cuplu semnificativ mai des decât bărbații. De asemenea, testul Kruskal-Wallis (H = 20,778, df = 2, p < 0,001) indică faptul
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
de hrană 93,5 5,3 1,3 100 Tabelul 102. Intensitatea tipurilor de violență înregistrate în cuplu Aplicarea la scorurile violenței a testului Kruskal-Wallis (H = 6,634, df = 1, p = 0,01 < 0,05) indică faptul că femeile raportează violențe în cuplu semnificativ mai des decât bărbații. De asemenea, testul Kruskal-Wallis (H = 20,778, df = 2, p < 0,001) indică faptul că pe măsură ce nivelul de instruire este mai ridicat, persoanele raportează scoruri ale violenței în cuplu mai mici. Scorurile violenței
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
05) indică faptul că femeile raportează violențe în cuplu semnificativ mai des decât bărbații. De asemenea, testul Kruskal-Wallis (H = 20,778, df = 2, p < 0,001) indică faptul că pe măsură ce nivelul de instruire este mai ridicat, persoanele raportează scoruri ale violenței în cuplu mai mici. Scorurile violenței diferă semnificativ și pe localități (Kruskal-Wallis H = 40,265, df = 7, p < 0,001). În eșantionul nostru, violența în cuplu este mai scăzută în Baia Mare, Ploiești și Târgu-Mureș și semnificativ mai crescută în Timișoara
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
violențe în cuplu semnificativ mai des decât bărbații. De asemenea, testul Kruskal-Wallis (H = 20,778, df = 2, p < 0,001) indică faptul că pe măsură ce nivelul de instruire este mai ridicat, persoanele raportează scoruri ale violenței în cuplu mai mici. Scorurile violenței diferă semnificativ și pe localități (Kruskal-Wallis H = 40,265, df = 7, p < 0,001). În eșantionul nostru, violența în cuplu este mai scăzută în Baia Mare, Ploiești și Târgu-Mureș și semnificativ mai crescută în Timișoara și Constanța. 12.2. Identificarea factorilor
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]