33,268 matches
-
mecanismul ei ar fi fie o boală autoimună, fie un defect al celulelor care produc mielină. Printre cauzele propuse se numără factori genetici și de mediu, cum ar fi infecțiile. SM este de obicei diagnosticată pe baza prezenței semnelor și simptomelor și a rezultatelor testelor medicale corespunzătoare. Nu se cunoaște nici un tratament pentru scleroza multiplă. Diversele terapii urmăresc să îmbunătățească funcțiile după fiecare episod și să prevină noi episoade. Medicamentele folosite pentru a trata SM, deși au o eficacitate destul de mică
Scleroză multiplă () [Corola-website/Science/318480_a_319809]
-
creierului și măduvei spinării. SM a fost descrisă pentru prima oară în 1868 de Jean-Martin Charcot. Un număr de tratamente noi și metode de diagnostic sunt în curs de dezvoltare. O persoană cu SM poate avea aproape orice fel de simptom sau semn neurologic, problemele sistemului nervos autonomic, cele vizuale, motorii și senzoriale fiind cele mai frecvente. Simptomele specifice sunt determinate prin locația leziunilor din cadrul sistemului nervos și pot include pierderi ale sensibilității sau modificări ale senzațiilor cum ar fi înțepături
Scleroză multiplă () [Corola-website/Science/318480_a_319809]
-
număr de tratamente noi și metode de diagnostic sunt în curs de dezvoltare. O persoană cu SM poate avea aproape orice fel de simptom sau semn neurologic, problemele sistemului nervos autonomic, cele vizuale, motorii și senzoriale fiind cele mai frecvente. Simptomele specifice sunt determinate prin locația leziunilor din cadrul sistemului nervos și pot include pierderi ale sensibilității sau modificări ale senzațiilor cum ar fi înțepături, furnicături sau amorțeli, slăbiciune musculară, reflexe foarte pronunțate, spasme musculare sau dificultăți de mișcare; dificultăți de coordonare
Scleroză multiplă () [Corola-website/Science/318480_a_319809]
-
nevropatie optică sau vedere dublă), oboseală, dureri acute sau cronice și afectarea vezicii urinare și a intestinelor, etc. De asemenea, sunt frecvente dificultățile cognitive și problemele emoționale cum ar fi depresia sau dispoziția instabilă. Fenomenul lui Uhthoff, o înrăutățire a simptomelor datorată expunerii la temperaturi mai ridicate, și semnul lui Lhermitte, o senzație de curentare de-a lungul spatelui, produsă de înclinarea gâtului, sunt deosebit de caracteristice pentru SM. Măsura principală pentru debilitarea produsă și pentru severitatea bolii este Scala Extinsă a
Scleroză multiplă () [Corola-website/Science/318480_a_319809]
-
Sclerosis Functional Composite, sunt din ce în ce mai des folosite în cercetare. Boala debutează în 85% din cazuri ca un sindrom clinic izolat de-a lungul câtorva zile, 45% din cazuri având probleme motorii sau senzoriale, 20% având nevropatie optică, iar 10% având simptome legate de disfuncțiile trunchiului encefalic, în timp ce restul de 25% au mai mult de una din dificultățile enumerate mai sus. Evoluția simptomelor urmează inițial două tipare generale, fie ca episoade de înrăutățire bruscă, durând cel puțin câteva zile până la câteva luni
Scleroză multiplă () [Corola-website/Science/318480_a_319809]
-
a lungul câtorva zile, 45% din cazuri având probleme motorii sau senzoriale, 20% având nevropatie optică, iar 10% având simptome legate de disfuncțiile trunchiului encefalic, în timp ce restul de 25% au mai mult de una din dificultățile enumerate mai sus. Evoluția simptomelor urmează inițial două tipare generale, fie ca episoade de înrăutățire bruscă, durând cel puțin câteva zile până la câteva luni (numite recidive, exacerbări, accese, atacuri sau recăderi) urmate de îmbunătățire (85% din cazuri) sau o înrăutățire treptată lipsită de perioade de
Scleroză multiplă () [Corola-website/Science/318480_a_319809]
-
SM sunt apariția leziunilor (numite și plăci) în sistemul nervos central, inflamația și distrugerea tecii de mielină a neuronilor. Aceste caracteristici interacționează într-un mod complex și încă neînțeles pe deplin, producând distrugerea țesutului nervos, și prin urmare semnele și simptomele bolii. În plus, se crede că SM este o afecțiune imuno-mediată care apare din cauza interacțiunii dintre caracteristicile genetice ale persoanei și factori de mediu încă neidentificați. Se crede că deteriorarea este produsă în parte de faptul că propriul sistem imunitar
Scleroză multiplă () [Corola-website/Science/318480_a_319809]
-
loc în fazele incipiente ale bolii, însă oligodendrocitele nu pot să reconstituie integral teaca de mielină a celulei. Crizele repetate duc la remielinizări din ce în ce mai deficitare, până când în jurul axonilor afectați se formează o placă asemănătoare unei cicatrice. Aceste cicatrice sunt originea simptomelor; testele efectuate cu imagistică prin rezonanță magnetică (RMN) arată că în timpul unei crize se formează frecvent mai mult de zece noi plăci. Acest fapt ar putea sugera că există un număr de leziuni până la care creierul se poate repara fără
Scleroză multiplă () [Corola-website/Science/318480_a_319809]
-
permeabilă pentru aceste tipuri de celule în urma infecției provocate de viruși sau bacterii. După ce bariera se reface, de obicei după eliminarea infecției, limfocitele T pot rămâne captive în creier. De obicei, diagnosticul de scleroză multiplă se bazează pe semnele și simptomele acuzate, în combinație cu investigații realizate prin imagistică medicală și analize de laborator. Diagnosticul poate fi dificil de confirmat, în special în primele stadii, deoarece semnele și simptomele pot fi asemănătoare cu cele ale altor maladii. Criteriile McDonald, care se
Scleroză multiplă () [Corola-website/Science/318480_a_319809]
-
creier. De obicei, diagnosticul de scleroză multiplă se bazează pe semnele și simptomele acuzate, în combinație cu investigații realizate prin imagistică medicală și analize de laborator. Diagnosticul poate fi dificil de confirmat, în special în primele stadii, deoarece semnele și simptomele pot fi asemănătoare cu cele ale altor maladii. Criteriile McDonald, care se concentrează pe dovezile clinice, paraclinice și radiologice ale leziunilor la diverse intervale și în diverse zone, reprezintă cea mai frecventă metodă de diagnosticare; criteriile Schumacher și criteriile Poser
Scleroză multiplă () [Corola-website/Science/318480_a_319809]
-
măduvei spinale prin imagistică prin rezonanță magnetică poate indica zonele demielinizate (leziuni sau plăci). Se poate administra gadoliniu intravenos ca substanță de contrast pentru a evidenția plăcile active și pentru a demonstra, prin eliminare, existența unor leziuni anterioare neasociate cu simptomele prezentate în momentul evaluării. Examinarea lichidului cefalorahidian prelevat prin puncție lombară poate oferi dovezi ale existenței unei inflamații cronice în sistemul nervos central. Lichidul cefalorahidian este examinat pentru a se decela benzi oligoclonale de IgG la electroforeză, acestea fiind markeri
Scleroză multiplă () [Corola-website/Science/318480_a_319809]
-
și remisiuni minore. De regulă, perioada cuprinsă între debutul bolii și trecerea de la forma recurent-remitentă la forma secundar progresivă a bolii este de 19 ani. Forma primar progresivă apare la 10-20% dintre pacienți, aceștia neprezentând niciun fel de remisiune după simptomele inițiale. Acest subtip se caracterizează prin creșterea gradului de invaliditate chiar de la debutul bolii, fără niciun fel de remisiuni sau ameliorări ale stării de sănătate sau doar cu remisiuni și ameliorări ocazionale și nesemnificative. Forma primar progresivă a bolii apare
Scleroză multiplă () [Corola-website/Science/318480_a_319809]
-
eficiența acestora. În timpul atacurilor simptomatice, tratamentul constă de regulă în administrarea intravenoasă de corticosteroizi, cum ar fi metilprednisolon, corticosteroizii cu administrare orală prezentând aceeași eficiență și același nivel de siguranță. Deși, de regulă, tratamentele cu corticosteroizi sunt eficiente pentru ameliorarea simptomelor pe termen scurt, acestea nu par să aibă un impact major în recuperarea pe termen lung. Consecințele atacurilor grave, care nu răspund la corticosteroizi, ar putea fi tratate prin plasmafereză. Autoritățile de reglementare au aprobat opt terapii de modificare a
Scleroză multiplă () [Corola-website/Science/318480_a_319809]
-
interferonului (până la 90% în cazul injecțiilor subcutanate și până la 33% în cazul injecțiilor intramusculare). În timp, la locul injectării poate apărea o scobitură, ca urmare a distrugerii locale a țesutului gras, proces cunoscut sub numele de lipoatrofie. Interferonul poate genera simptome similare gripei; pacienții al căror tratament include glatiramer pot prezenta anumite reacții alergice după injectare, precum hiperemie facială, durere toracică, palpitații, dispnee și anxietate care, de regulă, nu durează mai mult de treizeci de minute. Alte reacții adverse mai periculoase
Scleroză multiplă () [Corola-website/Science/318480_a_319809]
-
facială și tulburările gastrointestinale. Deși dimetil fumaratul poate duce la o scădere a numărului de globule albe, nu s-au raportat cazuri de infecții oportuniste pe durata studiilor clinice. Atât medicația, cât și neuroreabilitarea s-au dovedit utile în ameliorarea simptomelor, deși niciuna dintre acestea nu schimbă evoluția bolii. Anumite simptome, precum urinarea frecventă și spasticitatea, răspund bine la medicamente, în timp ce altele se ameliorează foarte puțin. În ceea ce privește problemele neurologice, o abordare multidisciplinară este importantă pentru îmbunătățirea calității vieții; cu toate acestea
Scleroză multiplă () [Corola-website/Science/318480_a_319809]
-
o scădere a numărului de globule albe, nu s-au raportat cazuri de infecții oportuniste pe durata studiilor clinice. Atât medicația, cât și neuroreabilitarea s-au dovedit utile în ameliorarea simptomelor, deși niciuna dintre acestea nu schimbă evoluția bolii. Anumite simptome, precum urinarea frecventă și spasticitatea, răspund bine la medicamente, în timp ce altele se ameliorează foarte puțin. În ceea ce privește problemele neurologice, o abordare multidisciplinară este importantă pentru îmbunătățirea calității vieții; cu toate acestea, o echipă „de bază” este greu de stabilit întrucât, în
Scleroză multiplă () [Corola-website/Science/318480_a_319809]
-
de tratamente sunt mai frecvent femei, persoanele care suferă de SM de mai mult timp, au un grad de invaliditate mai crescut, și sunt nemulțumite de tratamentele convenționale. Evoluția preconizată a bolii depinde de subtipul acesteia; de sexul, vârsta și simptomele inițiale; și de gradul de invaliditate a persoanei în cauză. Pacienții femei, subtipul recurent-remitent, nevrita optică sau simptomele senzoriale la debut, numărul redus de atacuri în primii ani de la instalarea bolii și, în special, debutul SM la o vârstă tânără
Scleroză multiplă () [Corola-website/Science/318480_a_319809]
-
de invaliditate mai crescut, și sunt nemulțumite de tratamentele convenționale. Evoluția preconizată a bolii depinde de subtipul acesteia; de sexul, vârsta și simptomele inițiale; și de gradul de invaliditate a persoanei în cauză. Pacienții femei, subtipul recurent-remitent, nevrita optică sau simptomele senzoriale la debut, numărul redus de atacuri în primii ani de la instalarea bolii și, în special, debutul SM la o vârstă tânără sunt asociate cu o evoluție mai favorabilă. Speranța medie de viață este de 30 de ani de la debutul
Scleroză multiplă () [Corola-website/Science/318480_a_319809]
-
fi considerată unul dintre primele cazuri certe ale bolii. De la vârsta de 16 ani și până la sfârșitul vieții sale, la vârsta de 53 de ani, ea a suferit de dureri intermitente, slăbiciune la nivelul membrelor inferioare și pierdere a vederii—simptome tipice ale sclerozei multiple. Ambele cazuri au condus către ipoteza existenței unei „gene vikinge” responsabilă pentru răspândirea bolii. Este aproape sigur că Augustus Frederick d'Este (1794-1848), fiul Prințului Augustus Frederick, Duce de Sussex și al lui Lady Augusta Murray
Scleroză multiplă () [Corola-website/Science/318480_a_319809]
-
a suferit de SM. D'Este a lăsat un jurnal detaliat în care descrie cei 22 de ani pe care i-a trăit cu această boală. Deși rămas necunoscut până în 1948, jurnalul începe în 1822 și se sfârșește în 1846. Simptomele lui D'Este au debutat cu o pierdere tranzitorie a vederii (amaurosis fugax), pe când acesta avea 28 de ani, după ce participase la înmormântarea unui prieten. Boala s-a manifestat prin slăbiciune la nivelul membrelor inferioare, scădere a sensibilității tactile, amorțeli
Scleroză multiplă () [Corola-website/Science/318480_a_319809]
-
cu exepția apărării cuibului, șarpele este mai puțin agresiv față de om. Veninul cobrei este o neurotoxină care are doza letală DL1,2-3,5 mg /kg. greutate coprporală. Din cauza cantității mari de venin inoculat mușcătura cobrei regale este de regulă mortală. Simptomele tipice care apar sunt: tumefierea intensă a locului mușcat, care se extinde, dacă cel mușcat nu este imediat tratat, moartea survine prin asfixie, după 20 de minute, au fost semnalate și cazuri când cel mușcat a murit după 12 ore
Cobra regală () [Corola-website/Science/318871_a_320200]
-
singură atunci cand miturile agonizează. În numele talentului sau supraabundent, Vladimir Zamfirescu poate încerca totul și poate reuși totul cu strălucire . Vladimir Zamfirescu are un tragic sunet nietzschean. O natură sensibilă la zvonurile Apocalipsei ar putea vedea cu ușurință în ea un simptom tipic al acelui epidos în curgerea timpului căruia Hesiod îi spunea -epoca fierului, Edda scandinava -era lupului, iar metafizica hindusa - kaly-yuga. Talentul e, la el, o formă de disperare, un fastuos ritual care, fatalmente, nu-și mai poate recunoaște zeii
Vladimir Zamfirescu () [Corola-website/Science/316053_a_317382]
-
sau atac cerebral, este atunci când un flux sangvin slab către creier duce la moartea celulelor. Există două tipuri principale: cel ischemic cauzat de lipsa fluxului sangvin și hemoragic din cauza sângerării. Acestea duc la părți ale creierului care nu funcționează corespunzător. Simptomele pot include, printre altele, inabilitatea de mișcare sau simțirea unei singure părți ale corpului, probleme cu înțelegerea sau vorbirea, simțind că lumea se învârte sau pierderea vederii doar pe o parte. De obicei, dar nu mereu, simptomele apar rapid. Dacă
Accident vascular cerebral () [Corola-website/Science/316200_a_317529]
-
nu funcționează corespunzător. Simptomele pot include, printre altele, inabilitatea de mișcare sau simțirea unei singure părți ale corpului, probleme cu înțelegerea sau vorbirea, simțind că lumea se învârte sau pierderea vederii doar pe o parte. De obicei, dar nu mereu, simptomele apar rapid. Dacă simptomele durează mai puțin de una sau două ore, atunci este cunoscut drept atac ischemic tranzitor (AIT). Atacurile hemoragice ar putea fi asociate, de asemenea, cu dureri de cap severe. Complicațiile pe termen lung pot include pneumonia
Accident vascular cerebral () [Corola-website/Science/316200_a_317529]
-
pot include, printre altele, inabilitatea de mișcare sau simțirea unei singure părți ale corpului, probleme cu înțelegerea sau vorbirea, simțind că lumea se învârte sau pierderea vederii doar pe o parte. De obicei, dar nu mereu, simptomele apar rapid. Dacă simptomele durează mai puțin de una sau două ore, atunci este cunoscut drept atac ischemic tranzitor (AIT). Atacurile hemoragice ar putea fi asociate, de asemenea, cu dureri de cap severe. Complicațiile pe termen lung pot include pneumonia sau pierderea controlului vezicii
Accident vascular cerebral () [Corola-website/Science/316200_a_317529]