33,104 matches
-
0,001) indică faptul că pe măsură ce nivelul de instruire este mai ridicat, persoanele raportează scoruri ale violenței în cuplu mai mici. Scorurile violenței diferă semnificativ și pe localități (Kruskal-Wallis H = 40,265, df = 7, p < 0,001). În eșantionul nostru, violența în cuplu este mai scăzută în Baia Mare, Ploiești și Târgu-Mureș și semnificativ mai crescută în Timișoara și Constanța. 12.2. Identificarea factorilor determinanți ai violenței masculine prin modelul arborescent Pentru o analiză mai în detaliu a factorilor care dau seama
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
și pe localități (Kruskal-Wallis H = 40,265, df = 7, p < 0,001). În eșantionul nostru, violența în cuplu este mai scăzută în Baia Mare, Ploiești și Târgu-Mureș și semnificativ mai crescută în Timișoara și Constanța. 12.2. Identificarea factorilor determinanți ai violenței masculine prin modelul arborescent Pentru o analiză mai în detaliu a factorilor care dau seama de comportamentul masculin violent în famile am apelat la datele puse la dispoziție oficial de Arhiva Română de Date Sociale (RODA), în care sunt colectate
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
lucrări a fost posibilă pe bază de acord individual, cu acceptul proprietarilor de date, prilej cu care dorim să le mulțumim. În chestionarul utilizat în această cercetare, în eșantionul de bărbați, li s-a cerut acestora să raporteze formele de violență manifestate asupra partenerelor și frecvența acestora. De asemenea aceștia au raportat dacă în copilărie au fost martori sau au fost supuși la violențe în familia consanguină. Din eșantionul de 2 361 barbați, au răspuns la itemii relevanți pentru manifestările violente
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
utilizat în această cercetare, în eșantionul de bărbați, li s-a cerut acestora să raporteze formele de violență manifestate asupra partenerelor și frecvența acestora. De asemenea aceștia au raportat dacă în copilărie au fost martori sau au fost supuși la violențe în familia consanguină. Din eșantionul de 2 361 barbați, au răspuns la itemii relevanți pentru manifestările violente un număr de 1 613 respondenți, reprezentand 68,3% din subiecții eșantionului. În cele 1 613 răspunsuri valide am identificat o situație îngrijorătoare
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
613 respondenți, reprezentand 68,3% din subiecții eșantionului. În cele 1 613 răspunsuri valide am identificat o situație îngrijorătoare. În 870 de cazuri (53,9%) sunt prezente manifestări violente în familie, din care, 348 de cazuri (40%) reprezintă manifestări de violență gravă. Prevalența violenței masculine în cuplu este semnificativ mai mare la etnia rromă, comparativ cu etnia română sau cea maghiară (Pearson χ2 = 11,444, df = 2, p = 0,01< 0,05), 74,1% din respondenți raportând un comportament violent. Nivelul
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
68,3% din subiecții eșantionului. În cele 1 613 răspunsuri valide am identificat o situație îngrijorătoare. În 870 de cazuri (53,9%) sunt prezente manifestări violente în familie, din care, 348 de cazuri (40%) reprezintă manifestări de violență gravă. Prevalența violenței masculine în cuplu este semnificativ mai mare la etnia rromă, comparativ cu etnia română sau cea maghiară (Pearson χ2 = 11,444, df = 2, p = 0,01< 0,05), 74,1% din respondenți raportând un comportament violent. Nivelul socioeconomic (Pearson χ2
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
un comportament violent. Nivelul socioeconomic (Pearson χ2 = 37,315, df = 2, p < 0,001) și respectiv nivelul de instruire (Pearson χ2 = 34,095, df = 2, p < 0,0010) influențează direct comportamentul violent, astfel că pe măsură ce nivelul este mai ridicat prevalența violenței scade. Violența masculină este semnificativ mai frecventă în mediul rural (χ2 = 13,358, df = 1, p < 0,001) și la persoanele care nu au un loc de muncă stabil (χ2 = 9,736, df = 2, p = 0,002 < 0,05). Modelul
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
violent. Nivelul socioeconomic (Pearson χ2 = 37,315, df = 2, p < 0,001) și respectiv nivelul de instruire (Pearson χ2 = 34,095, df = 2, p < 0,0010) influențează direct comportamentul violent, astfel că pe măsură ce nivelul este mai ridicat prevalența violenței scade. Violența masculină este semnificativ mai frecventă în mediul rural (χ2 = 13,358, df = 1, p < 0,001) și la persoanele care nu au un loc de muncă stabil (χ2 = 9,736, df = 2, p = 0,002 < 0,05). Modelul arborescent al
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
masculină este semnificativ mai frecventă în mediul rural (χ2 = 13,358, df = 1, p < 0,001) și la persoanele care nu au un loc de muncă stabil (χ2 = 9,736, df = 2, p = 0,002 < 0,05). Modelul arborescent al violenței masculine [2, p. 51] În continuarea analizei privind violența masculină, am încercat să evaluăm un model complex pentru a identifica prin metoda de clasificare arborescentă cum au influențat comportamentul violent două grupe de factori: * antecedentele violenței din familia consanguină factori
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
13,358, df = 1, p < 0,001) și la persoanele care nu au un loc de muncă stabil (χ2 = 9,736, df = 2, p = 0,002 < 0,05). Modelul arborescent al violenței masculine [2, p. 51] În continuarea analizei privind violența masculină, am încercat să evaluăm un model complex pentru a identifica prin metoda de clasificare arborescentă cum au influențat comportamentul violent două grupe de factori: * antecedentele violenței din familia consanguină factori care nu țin de voința individului; * statusul actual educațional
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
05). Modelul arborescent al violenței masculine [2, p. 51] În continuarea analizei privind violența masculină, am încercat să evaluăm un model complex pentru a identifica prin metoda de clasificare arborescentă cum au influențat comportamentul violent două grupe de factori: * antecedentele violenței din familia consanguină factori care nu țin de voința individului; * statusul actual educațional și economic factori care țin de voința individului. Modelul obținut (Figura 73) indică următoarele: 1. Pe primul nivel de importanță se situează violența dintre părinți observată în
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
grupe de factori: * antecedentele violenței din familia consanguină factori care nu țin de voința individului; * statusul actual educațional și economic factori care țin de voința individului. Modelul obținut (Figura 73) indică următoarele: 1. Pe primul nivel de importanță se situează violența dintre părinți observată în copilărie. Practic, 73,3% din indivizii cu comportament violent provin din familii în care au existat certuri între părinți. În rândul indivizilor proveniți din familii în care NU au existat certuri între părinți prevalează cei fără
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
cei fără comportament violent. 2. Pe nivelul următor modelul propus discriminează în rândul acestora pe cei cu comportament violent prin variabila care arată comportamentul violent manifestat de părinți sau rude asupra individului. Din rândul celor asupra cărora s-a manifestat violența 54,5% sunt la rândul lor clasificați ca având comportament violent. 3. În final, pe al treilea nivel de importanță se situează nivelul educațional care cu cât este mai ridicat cu atât mai mult poate reduce probabilitatea unui comportament violent
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
o determinare ierarhică a comportamentului violent după cum urmează: 1. acest comportament își are originea în copilărie, fiind favorizat în primul rând de climatul violent din familie, de certurile dintre părinți; 2. dacă certurile dintre părinți nu există, capătă importanță deosebită violența resimțită de individ din partea părinților sau a rudelor; 3. ulterior, riscul comportamentului violent se poate micșora semnificativ prin asigurarea unui nivel educațional crescut. Factorul economic, nivelul de trai, nu intervine direct în acest model. Așadar, familia ca instanță de socializare
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
violent se poate micșora semnificativ prin asigurarea unui nivel educațional crescut. Factorul economic, nivelul de trai, nu intervine direct în acest model. Așadar, familia ca instanță de socializare, ca purtătoare și transmițătoare de valori, trebuie educată pentru schimbarea mentalității în ceea ce privește violența și pentru dobândirea de către fiecare membru a ,,inteligenței emoționale" ce permite rezolvarea problemelor familiale și extrafamiliale pe calea dialogului. Bibliografie 1. Prejbeanu Ileana, Rada Cornelia, Dragomir Manuela, Femei din România victime ale violenței domestice, Conferința națională de sănătate publică cu
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
valori, trebuie educată pentru schimbarea mentalității în ceea ce privește violența și pentru dobândirea de către fiecare membru a ,,inteligenței emoționale" ce permite rezolvarea problemelor familiale și extrafamiliale pe calea dialogului. Bibliografie 1. Prejbeanu Ileana, Rada Cornelia, Dragomir Manuela, Femei din România victime ale violenței domestice, Conferința națională de sănătate publică cu participare internațională, ,,Oportunități și provocări în sănătatea publică în contextul integrării României în Uniunea Europeană", Institutul de Sănătate Publică ,,Prof. Dr. Leonida Georgescu", Timișoara, 16 18 noiembrie, 2007, p. 115. 2. Prejbeanu Ileana, Rada
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
și depresie, urmate de aversiunea față de partener. Informarea femeilor de către medic înainte și după avort a fost relativ redusă. Femeile au fost cel mai mult informate despre metodele de contracepție și cel mai puțin în legătură cu oferirea copilului spre adopție. 9. Violența și abuzul fizic Abordarea violenței împotriva femeilor din perspectivă antropologică oferă posibilitatea evidențierii multiplelor dimensiuni ale fenomenului în scopul obținerii de răspunsuri multisectoriale. 9.1. Violența în familia consanguină și familia conjugală În familia consangvină am fost interesați de poziția
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
față de partener. Informarea femeilor de către medic înainte și după avort a fost relativ redusă. Femeile au fost cel mai mult informate despre metodele de contracepție și cel mai puțin în legătură cu oferirea copilului spre adopție. 9. Violența și abuzul fizic Abordarea violenței împotriva femeilor din perspectivă antropologică oferă posibilitatea evidențierii multiplelor dimensiuni ale fenomenului în scopul obținerii de răspunsuri multisectoriale. 9.1. Violența în familia consanguină și familia conjugală În familia consangvină am fost interesați de poziția individului în raport cu violența domestică în
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
despre metodele de contracepție și cel mai puțin în legătură cu oferirea copilului spre adopție. 9. Violența și abuzul fizic Abordarea violenței împotriva femeilor din perspectivă antropologică oferă posibilitatea evidențierii multiplelor dimensiuni ale fenomenului în scopul obținerii de răspunsuri multisectoriale. 9.1. Violența în familia consanguină și familia conjugală În familia consangvină am fost interesați de poziția individului în raport cu violența domestică în copilărie, deopotrivă ca martor emoțional pasiv și ca victimă. Profilurile violenței observate ca martor emoțional, exprimate prin frecvența cu care i-
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
fizic Abordarea violenței împotriva femeilor din perspectivă antropologică oferă posibilitatea evidențierii multiplelor dimensiuni ale fenomenului în scopul obținerii de răspunsuri multisectoriale. 9.1. Violența în familia consanguină și familia conjugală În familia consangvină am fost interesați de poziția individului în raport cu violența domestică în copilărie, deopotrivă ca martor emoțional pasiv și ca victimă. Profilurile violenței observate ca martor emoțional, exprimate prin frecvența cu care i-a văzut sau auzit pe părinți lovindu-se, sunt asemănătoare la bărbați și la femei. Profilurile violenței
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
ale fenomenului în scopul obținerii de răspunsuri multisectoriale. 9.1. Violența în familia consanguină și familia conjugală În familia consangvină am fost interesați de poziția individului în raport cu violența domestică în copilărie, deopotrivă ca martor emoțional pasiv și ca victimă. Profilurile violenței observate ca martor emoțional, exprimate prin frecvența cu care i-a văzut sau auzit pe părinți lovindu-se, sunt asemănătoare la bărbați și la femei. Profilurile violenței ca victimă în familia consangvină, exprimate prin frecvența cu care a fost lovită
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
violența domestică în copilărie, deopotrivă ca martor emoțional pasiv și ca victimă. Profilurile violenței observate ca martor emoțional, exprimate prin frecvența cu care i-a văzut sau auzit pe părinți lovindu-se, sunt asemănătoare la bărbați și la femei. Profilurile violenței ca victimă în familia consangvină, exprimate prin frecvența cu care a fost lovită, bătută de părinți, membri de familie, sunt diferite. În familia de origine ponderea băieților care nu au fost agresați este mai mică decât cea a fetelor cu
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
familia de origine ponderea băieților care nu au fost agresați este mai mică decât cea a fetelor cu 9,5%. Coeficientul de corelație neparametrică Spearman ( = 0,443, p < 0,01) între frecvențele situațiilor în care individul a fost martor la violențe în familie sau a fost victimă este semnificativ, indicând asocierea dintre cele două situații. În eșantionul analizat, cea mai frecventă formă de violență între parteneri este cea verbală: insulte, înjurături, umilire etc. (3,6% "Des" și 23,8% "Din când
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
neparametrică Spearman ( = 0,443, p < 0,01) între frecvențele situațiilor în care individul a fost martor la violențe în familie sau a fost victimă este semnificativ, indicând asocierea dintre cele două situații. În eșantionul analizat, cea mai frecventă formă de violență între parteneri este cea verbală: insulte, înjurături, umilire etc. (3,6% "Des" și 23,8% "Din când în când"). Femeile raportează violențe în cuplu semnificativ mai des decât bărbații și pe măsură ce nivelul de instruire este mai ridicat persoanele raportează scoruri
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
fost victimă este semnificativ, indicând asocierea dintre cele două situații. În eșantionul analizat, cea mai frecventă formă de violență între parteneri este cea verbală: insulte, înjurături, umilire etc. (3,6% "Des" și 23,8% "Din când în când"). Femeile raportează violențe în cuplu semnificativ mai des decât bărbații și pe măsură ce nivelul de instruire este mai ridicat persoanele raportează scoruri ale violenței în cuplu mai mici. 9.2. Modelul arborescent al identificării factorilor determinanți ai violenței masculine Pentru o analiză mai în
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]