34,136 matches
-
obținerii aurului și aduce în prim plan și imaginea unui preot naiv, dar lacom, care, din dorința de parvenire, va fi înșelat de un asemenea alchimist. Vânzătorul de iertăciuni va dezvălui, cu nonșalanță, felul în care îi păcălește și îi convinge pe oameni de necesitatea cumpărării iertării divine în vederea unei vieți fericite, cum le ține predici și pozează în om evlavios. Este din nou o critică indirectă la adresa clerului superior care permitea unor astfel de impostori să se cufunde în abuzuri
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
târziu, Chaucer într-o lucrare asemănătoare, Legenda femeilor cinstite, privesc cu precădere spre personaje legendare și nu spre figuri reale sau contemporane, de aceea aceste donne angelicate, deși, în mare parte, exemplare prin moralitatea sau acțiunile lor, nu reușesc să convingă, sunt mult prea abstracte, dogmatice, urmăresc prea mult o idee a perfecțiunii feminine și eșuează astfel în a fi credibile. Îndepărtate în timp și spațiu, ele sunt doar o utopie pentru ceea ce sufletul feminin ar putea fi, spre ceea ce ar
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
cu exemple biblice ale unor eroine ale căror sfaturi au fost mai mult decât benefice: Rebeca, Iudita, Abigal, Estera. Seria de proverbe care îi concluzionează argumentația dovedește că nimic nu este mai prețios decât o soție virtuoasă.774 Melibeus este convins de pledoaria soției sale și decide să se conducă după sfaturile ei, așa după cum afirmase și Toma d’Aquino, „un om prudent este unul bine sfătuit”775. Prudenția devine un ghid moral al celui care continuă să-i fie, prin
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
are curajul să le critice nesinceritatea. Vorbește modest, încet, cuviincios, adoptă, în toată atitudinea ei, imaginea soției obediente. Dar în spatele comportamentului sfios și al poziției marginale afișate inițial, ascunde o voință puternică, are, cu siguranță, o nebănuită forță de a convinge și de a influența. Îi cere lui Melibeus să analizeze sfaturile primite, îl invită așadar să facă apel la rațiune, să descopere sensul tainic din spatele cuvintelor. Îi oferă o descriere pertinentă a unui sfătuitor adevărat. Discursul ei apare uneori feminist
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
se pierde nici măcar în fața acestei situații mai mult decât clare și compromițătoare, găsește un răspuns pe 893 E. Talbot Donaldson, op. cit., p. 53. (trad. n.) 894 Charles A. Owen, art. cit., p. 302. (trad. n.) 240 măsură, capabil a-l convinge pe naivul soț că se urcase acolo pentru a se lupta cu un om , numai astfel el având șansa de a redobândi vederea. Din trădătoare și adulterină, Mai se convertește în vindecătoare și salvatoare. știe să-l determine pe soț
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
prietenul lui Troil, află secretul inimii lui și îl ajută să ajungă în apropierea femeii dorite. Cresida cedează, după o reticență inițială, și îndrăgostiții trăiesc clipe de fericire împreună. Într-o zi însă, în urma aceluiași schimb de prizonieri, Calcas îi convinge pe greci să-l cedeze pe Atenor pentru Cresida, pe care se teme să o lase în cetatea blestemată. Îndrăgostiții vor fi separați, dar Cresida promite să se întoarcă în zece zile, fiind sigură că își poate convinge bătrânul tată
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Calcas îi convinge pe greci să-l cedeze pe Atenor pentru Cresida, pe care se teme să o lase în cetatea blestemată. Îndrăgostiții vor fi separați, dar Cresida promite să se întoarcă în zece zile, fiind sigură că își poate convinge bătrânul tată. Dar decizia ei nu poate fi respectată, trebuie să rămână în tabăra grecilor, unde Diomede o curtează insistent. Până la urmă o va câștiga, nu fără ca femeia să regrete, cu durere, trădarea pe care o comite. Troil, disperat de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
întrucât construim cu avizarea materiei dinspre filologie, credem, cel puțin, că am pus dialogul în firea lucrurilor. Dialogul trece dincolo de noi, pe când monologul/ monologurile/ monoloagele stau în transpirația clipei... Această carte a fost provocată de prietenul George Roncea. Ca să-l conving că „lucrurile nu stau chiar așa”, i-am oferit amintirea lui Dumitru Cosmănescu despre moartea poetului. Nu s-a mulțumit cu atât „nu cred!...”, cum zic ei, tinerii din ziua de astăzi și a trebuit să-i dau și alte
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
comunice altora. Cu încetul a început să spună celor din jurul său ideile care-i treceau prin cap, că are să câștige bani mulți, milioane, scriind articole de ziare sau publicând poezii. Însă, dacă îl lua cineva de scurt, părea că se convinge puțin că nu poate câștiga atât de mulți bani pe această cale dar uita foarte curând și începea din nou același delir. Delirul progresa din ce în ce; Eminescu aduna tot felul de pietre, bucăți de lemn, hârtii etc., în
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
scrisori” dar dânsului nu i-am inspirat destulă încredere, nici nu mi le-a arătat, a spus în cele din urmă că va vedea ce va face cu ele; prin aceasta vreau doar să semnalez că existau și că sunt convins că mai există, invitând la recuperarea lor și depunerea spre consultare într-un loc public). La început va fi fost reținerea de a le face publice, apoi teama de a nu șoca sau cine știe ce alte sentimente, nobile, desigur, în intenție
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
noi ceva din categoria acestor exactități, dar ne duce gândul la cât mercur i-a administrat Hanrieta fratelui ei menționând că el nu lăsa pe nimeni altcineva să-l doftoricească și ei înseși îi trebuiau uneori ore întregi să-l convingă să primească medicamentul („Astăzi s-au decis doctorii să l transporte pe Mihai iarăși la mine, văzând că numai eu pot să-l fac să ieie doctorii ori să mănânce ceva”, 3 mai 1887; Hanrieta ședea la Botoșani în gazdă
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Pentru prima oară în viața mea regret amar că nu posed bani să l pot căuta trei ani de-a rândul cum zice Isac, fără a apela nicăieri.” (23 iunie/5 iulie 1887). Așadar, Hanrieta este cea care l-a convins pe doctorul pensionar să aibă grijă de fratele său. Când ea însăși îl va prelua în grijă proprie pe Miron Pompiliu (probabil, acest „P.” de mai sus), motivând că are experiența cu fratele său, doctorul Isac se va revolta, va
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
este bine; ba ieri mai că era și dispus să poetizeze o copilă de 9 ani, ce este foarte frumoasă. Mare dorință am să aibă vreunul din Comitetul lui vr-un interes la Botoșani, să-l vadă, și apoi s-ar convinge că numai ticăloșia de sifilis îl face să îndure atâta.”. Nu se înțelege cine „zicând că ar fi bolnavă mintea”, doctorul Isac sau cei care sunt în eroare? înțelegem însă, că Hanrieta ar vrea să vină unul dintre medicii care
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
că mor. Al 2-lea, în fiecare zi sunt torturată până voiește să ia hapurile. Al 3-lea iarăși simt frica de două ori pe zi, când iese la plimbare, să nu abuzeze de el vreunul ca Bădescu. Azi sunt convinsă că nu i se întâmplă nimic, căci l-a dus doctorul la plimbare.” Nu este pentru prima dată când aflăm că poetul refuză medicamentele. În curând, însă, vom afla că și doctorul Isac bea cam mult. Desigur, exagerările Hanrietei trebuie
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
merge cu mult mai încet. Răul cel mare, despre care mă-ntrebați, e combătut, și numai când face vr-un abuz revine, căpătând greață și mâncărime de piele. Altfel aș dori acum să-l vadă doctorii din Viena, pentru a se convinge cu câtă ușurință s-au pronunțat asupra bolii ca incurabilă. Doctorul Isac are să publice diagnoza, după cum mi-a promis, îndată ce va sfârși Mihai hapurile. Ieri i-a dat cea din urmă doză mare, căci el azi la amiază pleacă pentru
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
din Botoșani că preferă să fie metresa lui Mihai decât femeia unui prinț. El de la venirea ei aicea era așa de emoționat, de m-a băgat în toate spaimele. Azi sunt opt zile de când a plecat. Femeia asta acum sunt convinsă că este răutăcioasă și presupunerea doctorului este cu totul bazată pe adevăr, un presupus pe care nu am curaj a vi-l scrie.” Presupunerea este că Veronica Micle i-a dat lui Eminescu sifilisul. Hanrieta va insista când îi va
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Gorovei: „Alte vremuri. Amintiri literare”, Folticeni, 1930, p. 65-67) Notăm că A. Bădărău era un fruntaș politic al Iașilor cu bună credibilitate; el explică socialismul ca stare de spirit, ca preocupare a „oamenilor de bine” cum s-ar zice astăzi, convingându-l pe vajnicul spion carpist să dea cele trei mii de lei pentru o revistă și cele nouă mii pentru editarea operelor tatălui său. Acceptând seriozitatea acestor tineri, nu ne rămâne, însă, decât să dăm vina pe destin dacă manuscrisele
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
distinși. El singur, fără sprijinul vreunei societăți științifice sau al guvernului, a făcut cele mai importante descoperiri preistorice în România. În același timp el cultivă paleografia, epigrafia și istoria civilizației române. E un om extrem de conștiincios în toate cercetările sale, convins de înaltele datorii ale investigatorului, nu se plictisește niciodată și pentru observațiile psihice are darul de a se analiza cu o extremă finețe și fără milă. Aceste eminente calități de subiect și observator m-au pus pe calea acestor cercetări
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
fără milă. Aceste eminente calități de subiect și observator m-au pus pe calea acestor cercetări.” Așa este. Dar studiul acestor fenomene, fie că sunt de domeniul patologiei cerebrale sau al fiziologiei normale, l-a obosit pe Beldiceanu, și sunt convins a contribuit la sfărâmarea echilibrului unei minți, care nici așa nu era normală. Și astăzi încă mă întreb ce trebuie să cred despre afirmarea lui Beldiceanu că el simte viața de celulă; se simte pe el om celulă cu toate
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
dar mai ales pentru a se înțelege mai clar situația, pe care G. Potra ar fi putut s-o limpezească în câteva cuvinte. El deține, așadar, „manuscrisul original” dar caută prin arhive „hârtia mult dorită”. De bună seamă, el este convins că are o copie după un act, această copie făcută de mână este manuscrisul său găsit între hârtiile Corneliei din Moldova și caută actul după care s-a făcut ea. În cazul eminescologiei, se cunoaște aventura actului de naștere al
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
duce la Viena și, după însănătoșire, îl va aduce acasă după un ocol italian. Când confundă data de 28 iunie, atât de importantă în istoria pe care însuși o trăiește, cu un 8 iulie problematic N. Pătrașcu nu poate să convingă. Când propune relația Leopardi Ranieri ca gen proxim al aceleia dintre Eminescu și Chibici, nu vrea decât să epateze prin erudiție, cum fac mulți dintre contemporanii săi. Mai mult ca sigur, avem de-a face acum, la 1890, cu strategii
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
indulgent pentru aceia care se vor ocupa încă cu viața și opera lui Eminescu.” Dl. Călin L. Cernăianu ar fi trebuit să vadă: George Potra deține „manuscrisul original” dar caută prin arhive „hârtia mult dorită”. De bună seamă, el este convins că are o copie după un act; această copie făcută de mână este manuscrisul său găsit între hârtiile Corneliei din Moldova și caută actul după care s-a făcut ea. Se știe (și în acest înscris se spune) că autopsia
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
multe imprecații), istorie literară (abuzivă) face, adică, orice pentru a demonstra că Gheorghe Eminovici n-a fost în București în vara lui 1883, iar Matei Eminovici a fost, dar criticul nu i-a permis să-și vadă fratele. Pe scurt, convinge teza dar nu conving argumentele. Sunt 5 însemnări despre întâlnirea lui Gheorghe Eminovici cu Titu Maiorescu la jumătatea lunii august a anului 1883, iar autorul le discută pe rând. Mai întâi, în „însemnările zilnice” criticul notează la 18 august 1883
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
abuzivă) face, adică, orice pentru a demonstra că Gheorghe Eminovici n-a fost în București în vara lui 1883, iar Matei Eminovici a fost, dar criticul nu i-a permis să-și vadă fratele. Pe scurt, convinge teza dar nu conving argumentele. Sunt 5 însemnări despre întâlnirea lui Gheorghe Eminovici cu Titu Maiorescu la jumătatea lunii august a anului 1883, iar autorul le discută pe rând. Mai întâi, în „însemnările zilnice” criticul notează la 18 august 1883: „Acum două zile a
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
cum se exprimă de câteva ori procedează la respingerea fiecărei informații în parte, multiplicând adjectivita, folosind un arsenal întreg de imprecații pentru fiecare cuvințel din acest jurnalul intim. Acest aparat de vorbe suplinește argumentația care, atunci când se desfășoară totuși, nu convinge în recele logicii ei. Practic, Călin L. Cernăianu s-a înarmat cu un singur articol din Codul civil 1867, acela care stipulează că nu poate face parte din consiliul de familie cel care l-a interzis pe acela. Dosarul din
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]