34,387 matches
-
Păianjenilor furnici le este caracteristic și comportamentul respectiv: dirijează prima pereche de picioare la fel antenelor, se deplasează în formă de zig-zag, deși sunt săritori ei evite săriturile. De exemplu speciile din genul "Synemosyna" se plimb pe marginile exterioare ale frunzelor în același mod ca furnicile din genul "Pseudomyrmex". Asemănarea cu furnicile protejează păianjenii de șopârle păsările sau alți păianjeni. Acești păianjeni se hrănesc cu furnicile din mușuroiul în care trăiesc sau cu afidele crescute de furnici. Există dovezi puternice că
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]
-
un fir de semnalizare. Pânzele circulare orizontale au o răspândire destul de largă, în ciuda faptului că sunt mai puțin eficiente la interceptarea și menținerea prăzii, și sunt mai vulnerabile la picăturile de ploaie sau la căderea unor obiecte, cum ar fi frunzele. Totuși acestea au și unele avantaje. Ele nu sunt, sau rareori, distruse de unele animale, au o vizibilitate redusă pentru insectele zburătoare, oscilațiile pe verticală, produse de curenții ascendenți ai aerului, permită prinderea insecte cu un zbor orizontal lent. Cu
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]
-
cultivatori pun foarte multă apă astfel încât pământul muștește, solul trebuie menținut jilav, dar nu trebuie ca apa să fie în exces. Pământul trebuie să se usuce puțin între două udări. Uscarea excesivă a solului poate duce la ofilirea și îngălbenirea frunzelor. Când udați planta folosiți apa la temperatura camerei. Dacă folosiți apa de la rețeaua de apă a orașului lăsați-o o perioadă pentru ca clorul să se poată evapora. Spathiphyllum supraviețuiește luminii scăzute din interiorul locuinței dar preferă camerele luminoase. Se pot
Spathiphyllum () [Corola-website/Science/308550_a_309879]
-
a orașului lăsați-o o perioadă pentru ca clorul să se poată evapora. Spathiphyllum supraviețuiește luminii scăzute din interiorul locuinței dar preferă camerele luminoase. Se pot așeza lângă ferestrele sudice în spatele perdelei. Nu se vor pune plantele în soare direct deoarece frunzele vor fi arse. În general Spathiphyllum nu are nevoie să fie fertilizat. Dacă totuși doriți să îl fertilizați puteți folosi un fertilizant echilibrat (ca de exemplu 20 - 20 - 20) (N - P - K). Plantele de interior cresc în general încet și
Spathiphyllum () [Corola-website/Science/308550_a_309879]
-
la arderea vârfurilor rădăcinii. Spathiphyllum preferă o temperatură în timpul zilei între 20 - 29 °C și 15 - 24 °C. Curentul și temperaturile scăzute (5 - 10 °C) încetinesc considerabil creșterea. Perioadele în care temperaturile scad sub 5 °C pot cauza distrugeri ale frunzelor, tulpini și rădăcini. Umiditatea ideală este cuprinsă între 25 - 30%, dar Spathiphyllum poate tolera pe o perioada lungă și o umiditate de 10 - 15%. Boli și dăunători Unul din marile avantaje ale cultivării Spathiphyllum este acela că are puține probleme
Spathiphyllum () [Corola-website/Science/308550_a_309879]
-
Boli și dăunători Unul din marile avantaje ale cultivării Spathiphyllum este acela că are puține probleme cu dăunătorii. Cele mai întâlnite probleme sunt bolile rădăcinii și ale tulpinii și ele sunt datorate în special surplusui de apă. Deoarece Spathiphyllum are frunze late acestea trebuie șterse periodic cu o cârpă umedă pentru a înlătura praful, ocazie cu care vor fi înlăturați și o seamă de dăunători care se adună în general pe partea inferioară a frunzelor. Înmulțirea se poate face prin semințe
Spathiphyllum () [Corola-website/Science/308550_a_309879]
-
surplusui de apă. Deoarece Spathiphyllum are frunze late acestea trebuie șterse periodic cu o cârpă umedă pentru a înlătura praful, ocazie cu care vor fi înlăturați și o seamă de dăunători care se adună în general pe partea inferioară a frunzelor. Înmulțirea se poate face prin semințe sau prin divizarea tufei. Pe scară industrială înmulțirea se face "in vitro". Planta este cultivată ca o plantă decorativă atât prin frunzele de un verde închis cât și prin florile albe foarte decorative.
Spathiphyllum () [Corola-website/Science/308550_a_309879]
-
seamă de dăunători care se adună în general pe partea inferioară a frunzelor. Înmulțirea se poate face prin semințe sau prin divizarea tufei. Pe scară industrială înmulțirea se face "in vitro". Planta este cultivată ca o plantă decorativă atât prin frunzele de un verde închis cât și prin florile albe foarte decorative.
Spathiphyllum () [Corola-website/Science/308550_a_309879]
-
Flora este reprezentată de plante subacvatice (limba apei "Potamogeton pectinatus", moțul "Potamogeton perfoliatus", penița apei "Myriophyllum spicatum", "Ruppia spiralis") - în principal în partea de nord și de-a lungul malurilor și semiacvatice (stuful "Phragmites australis", rogozul "Bolboschoenus maritimus", papura cu frunză îngustă "Typha angustifolia"). Pe malurile limanului își fac cuiburi păsările migratoare, care vin aici pentru reproducere și năpârlire. Aproximativ 25.000 păsări cuibăresc aici, numărul lor ajungând până la 100.000 de indivizi în sezonul de reproducere. Cuibăresc printre ele specii
Limanul Sasic () [Corola-website/Science/308582_a_309911]
-
Sezonul 2000-2001 echipa era antrenată de Mihai Ciobanu și după un duel cu Gloria Buzău, Dacia Unirea reușea să revină în Divizia B. Decisiv a fost meciul din retur de la Buzău (0-0) în care portarul Mirică a apărat un penalty. Frunză a fost golgheterul campionatului cu 19 goluri. Lotul care a obținut promovarea: Bratianu I, Mirica, Ivan, Brătianu II, Braguta, Baboi, Rădulescu, Tănase, Bulancea, Frunză, Stoian, Buteseaca, Rotaru, Bandarica, Vioreanu, Balta, Stanciu, Munteanu, Ghioca, E.Cristian, State, V.Stan, Grosu. În
Dacia Unirea Brăila () [Corola-website/Science/308592_a_309921]
-
a fost meciul din retur de la Buzău (0-0) în care portarul Mirică a apărat un penalty. Frunză a fost golgheterul campionatului cu 19 goluri. Lotul care a obținut promovarea: Bratianu I, Mirica, Ivan, Brătianu II, Braguta, Baboi, Rădulescu, Tănase, Bulancea, Frunză, Stoian, Buteseaca, Rotaru, Bandarica, Vioreanu, Balta, Stanciu, Munteanu, Ghioca, E.Cristian, State, V.Stan, Grosu. În sezonul 2003-2004 Mihai Ciobanu revine la Brăila încercand promovarea în prima ligă. Startul este bun Dunărea Galați este umilită pe Municipal (9-2). Echipa FC
Dacia Unirea Brăila () [Corola-website/Science/308592_a_309921]
-
La o analiză atentă am putea spune că fiecare cuvânt din vocabular 'este abstract', pentru că el inglobeaza-semnifica o multime unitară de invarianți modali, sociali sau reali, puși împreună prin apartenența la un singur nucleu semnificant. Sensul abstract 'copac' înglobează semnificanții frunză, ramura, floare, trunchi, rădăcina. Cuvântul 'libertate' este abstract, el pune împreună totalitatea imaginarilor sau realizărilor libertăților personale, așa cum le închipuie sau desfasoara-asuma fiecare individ. Deasemni conceptele : 'democrație, tiranie, opresiune, plăcere, generozitate, furie, bunăvoință, implicare', sunt familii de sensuri abstracte, caracterizând
Abstracție () [Corola-website/Science/308666_a_309995]
-
Rostopasca (nume științific "Chelidonium majus L."), cunoscută și sub denumirea populară de "iarbă de negi" sau negelariță, este o plantă erbacee ușor de recunoscut după latexul de culoare galbenă care în contact cu aerul se brunifică. Frunzele sunt simple, alterne, nestipelate. Florile sunt actinomorfe (cu simetrie radială), bisexuate, de culoare galbenă, grupate în umbele simple. Înflorește din aprilie până în septembrie. Fructul este o capsulă. Rostopasca este comună în locuri umbroase, ruderale (în jurul așezărilor omenești), în tufărișuri, până în
Rostopască () [Corola-website/Science/308740_a_310069]
-
în locuri umbroase, ruderale (în jurul așezărilor omenești), în tufărișuri, până în regiunea montană. Culesul se face pe timp frumos, însorit, în zile fără ploaie (ploaia favorizează brunificarea plantei, ceea ce duce la degradarea principiilor active). Se culege partea aeriană a plantei (tulpina, frunzele și florile), cu grijă pentru a nu dezrădăcina planta, care va da apoi alte tulpini. Planta este bogată în alcaloizi. Studii in vitro au demonstrat faptul că extractul alcoolic din rostopască are proprietăți antivirale (35 μg/ml) și virucidă asupra
Rostopască () [Corola-website/Science/308740_a_310069]
-
trandafirul, pomii înverziți, imensitatea bolții cerești, luna, obiectele de aur, podoabele și rochiile. Tot ce o înconjoară se cuvine să fie frumos: ""Blând Zefirul mângâie unda rece/ Printre crengi de măr coborându-și zvonul/ Iar din vârf ce-și tremură frunza, molcom/ Picură somnul"" sau:""Iarăși hora stelelor își ascunde/ Strălucirea frunții când lumina crește/Risipindu-și, plină, lumina peste/Negura luminii"." Dar, conform concepției curente, Sappho nu desparte noțiunea frumosului de cea a binelui: ""cine este frumos, este frumos pe
Sappho () [Corola-website/Science/308762_a_310091]
-
care crește de cele mai multe ori, ca orice altă plantă cățărătoare, pe tulpinile altor plante, pe bețe sau garduri. Este cultivată la aproape toate latitudinile, ocupând o suprafață de aproximativ 3 milioane de hectare, adică o treime din terenul consacrat legumelor. Frunzele plantei sunt lungi de 10-25 cm, de formă penat-compusă, având 5-9 frunzulițe, fiecare dintre acestea având până la 8 cm lungime, cu margini serate. Atât trunchiul cât și crenguțele, respectiv frunzele sunt acoperite cu excrescențe asemănătoare părului animalelor. Florile sunt mici
Roșie () [Corola-website/Science/308106_a_309435]
-
milioane de hectare, adică o treime din terenul consacrat legumelor. Frunzele plantei sunt lungi de 10-25 cm, de formă penat-compusă, având 5-9 frunzulițe, fiecare dintre acestea având până la 8 cm lungime, cu margini serate. Atât trunchiul cât și crenguțele, respectiv frunzele sunt acoperite cu excrescențe asemănătoare părului animalelor. Florile sunt mici, de circa 1-2 cm, galbene, având corola formată din cinci sepale și cinci petale, fiind grupate în inflorescențe de 3 până la 12 flori. Rosia are un pH acid de 5
Roșie () [Corola-website/Science/308106_a_309435]
-
în 1862. În 1868, rușii înființează o așezare cu numele vechii cetăți, "Pișpek", care în 1878 primește statut de oraș și reședință de județ. În 1925 devine capitala Regiunii Autonome Kirghize, iar în anul 1926, denumirea orașului se schimbă în Frunze, în cinstea generalului bolșevic de origine română basarabeană, ce s-a născut în Bișkek, Mihail Frunze, ("Mihai(l) Frunză"). În 1936, Regiunea Autonomă Kirghiză devine "Republica Sovietică Socialistă Kirghistan", iar " Frunze" (Bișkek) capitala acesteia.
Bișkek () [Corola-website/Science/308124_a_309453]
-
primește statut de oraș și reședință de județ. În 1925 devine capitala Regiunii Autonome Kirghize, iar în anul 1926, denumirea orașului se schimbă în Frunze, în cinstea generalului bolșevic de origine română basarabeană, ce s-a născut în Bișkek, Mihail Frunze, ("Mihai(l) Frunză"). În 1936, Regiunea Autonomă Kirghiză devine "Republica Sovietică Socialistă Kirghistan", iar " Frunze" (Bișkek) capitala acesteia.
Bișkek () [Corola-website/Science/308124_a_309453]
-
oraș și reședință de județ. În 1925 devine capitala Regiunii Autonome Kirghize, iar în anul 1926, denumirea orașului se schimbă în Frunze, în cinstea generalului bolșevic de origine română basarabeană, ce s-a născut în Bișkek, Mihail Frunze, ("Mihai(l) Frunză"). În 1936, Regiunea Autonomă Kirghiză devine "Republica Sovietică Socialistă Kirghistan", iar " Frunze" (Bișkek) capitala acesteia.
Bișkek () [Corola-website/Science/308124_a_309453]
-
iar în anul 1926, denumirea orașului se schimbă în Frunze, în cinstea generalului bolșevic de origine română basarabeană, ce s-a născut în Bișkek, Mihail Frunze, ("Mihai(l) Frunză"). În 1936, Regiunea Autonomă Kirghiză devine "Republica Sovietică Socialistă Kirghistan", iar " Frunze" (Bișkek) capitala acesteia.
Bișkek () [Corola-website/Science/308124_a_309453]
-
ul ("Artemisia absinthium" L.) este o plantă perenă din familia Asteraceae. ul este o plantă perenă, ierboasă. Poate atinge o înălțime de 1 - 1,2 m. Frunzele bazale sunt tripenat sectate, cu o lungime de până la 20 cm, iar cele tulpinale, cu lungimi nu mai mari de 10 cm, se simplifică treptat spre vârf. Florile sunt galbene pal și foarte mirositoare. Înflorește în perioada iulie-septembrie. Fructul este
Pelin () [Corola-website/Science/308177_a_309506]
-
Florile sunt galbene pal și foarte mirositoare. Înflorește în perioada iulie-septembrie. Fructul este o achenă. Este răspândit în Eurasia și Orientul Mijlociu, crescând în special pe terenuri necultivate. Pelinul alb(Artemisia absinthium) sau popular “pelinul de mai”plantă erbacee, perena cu frunze compuse,păroase,spintecate, verzi-cenușii pe față ,argintii-cenușii pe dos și cu flori galbene, aromate, grupate în capitule mici E răspândit în Europa, Asia și Africa, înalt de 60-120 cm. Cele mai răspândite fiind speciile:.Pelin mic) = plantă asemănătoare cu pelinul
Pelin () [Corola-website/Science/308177_a_309506]
-
păroase,spintecate, verzi-cenușii pe față ,argintii-cenușii pe dos și cu flori galbene, aromate, grupate în capitule mici E răspândit în Europa, Asia și Africa, înalt de 60-120 cm. Cele mai răspândite fiind speciile:.Pelin mic) = plantă asemănătoare cu pelinul cu frunze albe, păroase (Artemisia austriaca); Pelin de mături = plantă erbacee cu flori verzui-brune, dispuse în |capitule| (Artemisia scoparia). Pelinariță,pelinul negru ( Artemisia vulgaris); peliniță, varietate de pelin( Artemisia pontica); Artemisia maritima (pelinul de mare),specie frecvent întâlnită la noi, în special
Pelin () [Corola-website/Science/308177_a_309506]
-
stimulente gastric, tonic-amare și cicatrizante (intern și extern). Pelinul alb, întâlnit, aproape la tot pasul în satele românești, conține un tezaur de principii active, dovedindu-și eficiența în tratarea a numeroase afecțiuni. În practica naturistă, încă din vechime, se utilizează frunzele și vârfurile înflorite (lunile iulie-septembrie), când planta are un miros puternic aromat și gust foarte amar. De asemenea, pelinul este o componentă importantă a cunoscutei băuturi spirtoase absint (ca dovadă și numele băuturii, derivat din denumirea latină a plantei). 1
Pelin () [Corola-website/Science/308177_a_309506]