33,140 matches
-
soție. Din această căsătorie au rezultat patru copii: Mihail Asen al IV-lea, Ivan Strațimir, Ivan Asen al IV-lea și Vasilisa. În 1345 țarul Ioan Alexandru al Bulgariei a divorțat de țarina Teodora și a trimis-o într-o mănăstire, unde aceasta a viețuit ca maică sub numele de Teofana.
Teodora a Valahiei () [Corola-website/Science/333439_a_334768]
-
așteptau să plece pe mare către Sfanțul Mormânt din Țară Sfântă sau pe cale terestră către Romă pentru a obtine iertarea de păcate. Deja la mijlocul secolului al XIII-lea există în Veneția un azil pentru pelerini, construit pe un teren aparținând mănăstirii Sân Giorgio Maggiore donat în 1254 de abatele "Marco Bollani" un frate pe nume "Lorenzo". Același frate a primit ca donație de la cojocarul "Marco Trevisan" un teren situat în acest cartier. Această donație a fost ratificată de Maggior Consiglio în
Ca' di Dio (Veneția) () [Corola-website/Science/333441_a_334770]
-
în orașul Shigatse din provincia Ü-Tsang; Cabral a sosit și el în ianuarie 1628. Ei sunt primiți acolo de regele Karma Tenkyong (1599-1642). Cei doi misionari au fondat în 1628 o misiune creștină la Shigatse, orașul în care se afla mănăstirea Tashilhunpo și reședința lui Panchen Lama. Deși iezuiții au fost bine primiți și au sperat că misiunea din Shigatse va avea succes, au pierdut acolo mai mulți ani în zadar. Starea de sănătate a preotului Cacella s-a deteriorat, iar
João Cabral () [Corola-website/Science/334547_a_335876]
-
de Shabdrung Ngawang Namgyal. Cei doi misionari creștini au rămas timp de aproape opt luni în Bhutan, până în luna noiembrie. El a scris o scrisoare lungă către superiorii săi din Cochin în care își descria călătoria. Acest raport scris la Mănăstirea Chagri este cunoscut astăzi sub numele „A Relaçăo”. În anul următor cei doi misionari au vizitat statul Nepal. Călătorii căutau statul creștin înființat potrivit tradiției de părintele Ioan pe undeva prin Asia Centrală și urmele bisericii creștine din China, înființate de
Estêvão Cacella () [Corola-website/Science/334548_a_335877]
-
în orașul Shigatse din provincia Ü-Tsang; Cabral a sosit și el în ianuarie 1628. Ei sunt primiți acolo de regele Karma Tenkyong (1599-1642). Cei doi misionari au fondat în 1628 o misiune creștină la Shigatse, orașul în care se afla mănăstirea Tashilhunpo și reședința lui Panchen Lama. Deși iezuiții au fost bine primiți și au sperat că misiunea din Shigatse va avea succes, au pierdut acolo mai mulți ani în zadar. Starea de sănătate a preotului Cacella s-a deteriorat, iar
Estêvão Cacella () [Corola-website/Science/334548_a_335877]
-
este un așezământ monahal aflat în localitatea cu același nume din județul Mehedinți, în imediata apropiere a municipiului Drobeta Turnu-Severin, la o distanță de doar trei kilometri. Biserica mănăstirii Cerneți, având hramul „Sfânta Treime”, figurează pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Prima mențiune a acestei localități este din 27 august 1571; pentru o vreme a fost centrul politico-administrativ al județului Mehedinți, devenită târg, apoi oraș, până în
Mănăstirea Cerneți () [Corola-website/Science/334689_a_336018]
-
-o în secolele al XVIII-lea și al XIX-lea este reliefată și de faptul că localitatea avea trei biserici, una dintre acestea - Sfânta Treime - fiind mânăstire. Multă vreme, satul Cerneți a fost pricină de neînțelegeri. Boierii din neamul Buzescu, mănăstirile Govora, Tismana și Cozia au reclamat dreptul lor asupra satului. În vreme ce egumenii și boierii își căutau dreptatea la scaunul Craiovei, domnitorul Mihnea Vodă (1658-1659) a început la Cerneți zidirea unei mănăstiri. Lucrarea a fost continuată și isprăvită de Grigore Ghica
Mănăstirea Cerneți () [Corola-website/Science/334689_a_336018]
-
a fost pricină de neînțelegeri. Boierii din neamul Buzescu, mănăstirile Govora, Tismana și Cozia au reclamat dreptul lor asupra satului. În vreme ce egumenii și boierii își căutau dreptatea la scaunul Craiovei, domnitorul Mihnea Vodă (1658-1659) a început la Cerneți zidirea unei mănăstiri. Lucrarea a fost continuată și isprăvită de Grigore Ghica (1660-1664), care a miluit-o și cu „puțintică vamă a Cernețului”. În vremea domnitorului Radu Leon (1664-1669), „Căpitănia” existentă la Cerneți contesta drepturile mănăstirii de a încasa veniturile rânduite de Grigore
Mănăstirea Cerneți () [Corola-website/Science/334689_a_336018]
-
1658-1659) a început la Cerneți zidirea unei mănăstiri. Lucrarea a fost continuată și isprăvită de Grigore Ghica (1660-1664), care a miluit-o și cu „puțintică vamă a Cernețului”. În vremea domnitorului Radu Leon (1664-1669), „Căpitănia” existentă la Cerneți contesta drepturile mănăstirii de a încasa veniturile rânduite de Grigore Ghica. Situația a fost îndreptată în timpul lui Duca Vodă (1674-1678), încasarea „vămii căpitănești” fiind lăsată din nou mănăstirii. Sub Șerban Cantacuzino, litigiul a reapărut. Mănăstirile Tismana (al cărei metoc era ) și Govora, prin
Mănăstirea Cerneți () [Corola-website/Science/334689_a_336018]
-
vamă a Cernețului”. În vremea domnitorului Radu Leon (1664-1669), „Căpitănia” existentă la Cerneți contesta drepturile mănăstirii de a încasa veniturile rânduite de Grigore Ghica. Situația a fost îndreptată în timpul lui Duca Vodă (1674-1678), încasarea „vămii căpitănești” fiind lăsată din nou mănăstirii. Sub Șerban Cantacuzino, litigiul a reapărut. Mănăstirile Tismana (al cărei metoc era ) și Govora, prin egumenii Nicodim și Paisie, revendicau drepturile asupra satului Cerneți înaintea domnitorului. Disputa dintre cele două mânăstiri continuă și pe timpul domnitorului Constantin Brâncoveanu și, mai mult
Mănăstirea Cerneți () [Corola-website/Science/334689_a_336018]
-
Leon (1664-1669), „Căpitănia” existentă la Cerneți contesta drepturile mănăstirii de a încasa veniturile rânduite de Grigore Ghica. Situația a fost îndreptată în timpul lui Duca Vodă (1674-1678), încasarea „vămii căpitănești” fiind lăsată din nou mănăstirii. Sub Șerban Cantacuzino, litigiul a reapărut. Mănăstirile Tismana (al cărei metoc era ) și Govora, prin egumenii Nicodim și Paisie, revendicau drepturile asupra satului Cerneți înaintea domnitorului. Disputa dintre cele două mânăstiri continuă și pe timpul domnitorului Constantin Brâncoveanu și, mai mult, și mănăstirea Cozia, care stăpânea moșiile din apropierea
Mănăstirea Cerneți () [Corola-website/Science/334689_a_336018]
-
Șerban Cantacuzino, litigiul a reapărut. Mănăstirile Tismana (al cărei metoc era ) și Govora, prin egumenii Nicodim și Paisie, revendicau drepturile asupra satului Cerneți înaintea domnitorului. Disputa dintre cele două mânăstiri continuă și pe timpul domnitorului Constantin Brâncoveanu și, mai mult, și mănăstirea Cozia, care stăpânea moșiile din apropierea Cernețului (Curila, Gârdanul, Miclăușești și Cârnea), încerca „să se bage peste moșiile Cernețul, Malovețul și Medvejdea”. La 22 octombrie 1702, disputa dintre cele trei mânăstiri ia sfârșit, ajungâdu-se la o înțelegere. La 30 martie 1714
Mănăstirea Cerneți () [Corola-website/Science/334689_a_336018]
-
moșiile din apropierea Cernețului (Curila, Gârdanul, Miclăușești și Cârnea), încerca „să se bage peste moșiile Cernețul, Malovețul și Medvejdea”. La 22 octombrie 1702, disputa dintre cele trei mânăstiri ia sfârșit, ajungâdu-se la o înțelegere. La 30 martie 1714, Ștefan Cantacuzino confirmă mănăstirii Tismana moșiile Batoți și Balta Verde pentru ceea ce trebuia să aibă în Cerneți. La 25 mai 1714, același domnitor „volnicește” pe egumenul de la Tismana „să scoată pe popa Stoica de la biserica domnească din Cerneți”, metohul mănăstirii, deoarece „el, ca un
Mănăstirea Cerneți () [Corola-website/Science/334689_a_336018]
-
1714, Ștefan Cantacuzino confirmă mănăstirii Tismana moșiile Batoți și Balta Verde pentru ceea ce trebuia să aibă în Cerneți. La 25 mai 1714, același domnitor „volnicește” pe egumenul de la Tismana „să scoată pe popa Stoica de la biserica domnească din Cerneți”, metohul mănăstirii, deoarece „el, ca un om tare de cap ce iaste, nu va să se supue ascultării și nici venitul nu-l dă”. Biserica veche a mănăstirii a fost construită în anul 1662 de Grigore Ghica voievod, cu transformări ulterioare între
Mănăstirea Cerneți () [Corola-website/Science/334689_a_336018]
-
egumenul de la Tismana „să scoată pe popa Stoica de la biserica domnească din Cerneți”, metohul mănăstirii, deoarece „el, ca un om tare de cap ce iaste, nu va să se supue ascultării și nici venitul nu-l dă”. Biserica veche a mănăstirii a fost construită în anul 1662 de Grigore Ghica voievod, cu transformări ulterioare între anii 1784-1794. Biserica era fortificată, având un turn clopotniță înalt si masiv, ziduri groase si ferestre de tragere înguste, permițând apărarea din interior. Din ansamblul fostei
Mănăstirea Cerneți () [Corola-website/Science/334689_a_336018]
-
a fost construită în anul 1662 de Grigore Ghica voievod, cu transformări ulterioare între anii 1784-1794. Biserica era fortificată, având un turn clopotniță înalt si masiv, ziduri groase si ferestre de tragere înguste, permițând apărarea din interior. Din ansamblul fostei mănăstiri, se mai păstrează urme din ruinele chiliilor și zidului de incintă. Mănăstirea Cerneți este cunoscută în istorie și ca așezământ episcopal, atestată ca așezare monahală de călugări, iar ca ultim monah viețuitor este pomenit protosinghelul Ghenadie, plecat la Domnul în
Mănăstirea Cerneți () [Corola-website/Science/334689_a_336018]
-
ulterioare între anii 1784-1794. Biserica era fortificată, având un turn clopotniță înalt si masiv, ziduri groase si ferestre de tragere înguste, permițând apărarea din interior. Din ansamblul fostei mănăstiri, se mai păstrează urme din ruinele chiliilor și zidului de incintă. Mănăstirea Cerneți este cunoscută în istorie și ca așezământ episcopal, atestată ca așezare monahală de călugări, iar ca ultim monah viețuitor este pomenit protosinghelul Ghenadie, plecat la Domnul în anul 1837. Ulterior slujbele în biserica mănăstirii au fost oficiate o de
Mănăstirea Cerneți () [Corola-website/Science/334689_a_336018]
-
chiliilor și zidului de incintă. Mănăstirea Cerneți este cunoscută în istorie și ca așezământ episcopal, atestată ca așezare monahală de călugări, iar ca ultim monah viețuitor este pomenit protosinghelul Ghenadie, plecat la Domnul în anul 1837. Ulterior slujbele în biserica mănăstirii au fost oficiate o de preotul paroh, iar în anul 1970, a fost trecută în patrimoniul muzeului Porțile de Fier, moment în care obiectele de cult au fost duse în depozitul muzeului. Pisania bisericii, aflată în pronaos, are următorul cuprins
Mănăstirea Cerneți () [Corola-website/Science/334689_a_336018]
-
infrumusețatu și s-au zugrăvitu cu cheltuiala bisericii, episcop fiind iubitorul de H(risto)s părintele nostru Neofitu, iar egumen alu Sfintei Monastiri Tizemni Neofit, în anul mântuirii 1827 august; epitrop și ostenitoriu au fost Ștefan Jian la această impodobire”. Mănăstirea din satul Cerneți, cu hramul „Sfânta Treime" și „Cuvioasa Mare Muceniță Anastasia Romana", a fost reactivată ca mănăstire de maici în urma ședinței de lucru a Consiliului Eparhial al Episcopiei Severinului și Strehaiei, din data 16 decembrie 2004. Stareța mănăstirii este
Mănăstirea Cerneți () [Corola-website/Science/334689_a_336018]
-
iar egumen alu Sfintei Monastiri Tizemni Neofit, în anul mântuirii 1827 august; epitrop și ostenitoriu au fost Ștefan Jian la această impodobire”. Mănăstirea din satul Cerneți, cu hramul „Sfânta Treime" și „Cuvioasa Mare Muceniță Anastasia Romana", a fost reactivată ca mănăstire de maici în urma ședinței de lucru a Consiliului Eparhial al Episcopiei Severinului și Strehaiei, din data 16 decembrie 2004. Stareța mănăstirii este Monahia Murgilă Grigoria . Biserica veche a mănăstirii este într-o stare avansată de degradare, necesitând lucrări urgente de
Mănăstirea Cerneți () [Corola-website/Science/334689_a_336018]
-
impodobire”. Mănăstirea din satul Cerneți, cu hramul „Sfânta Treime" și „Cuvioasa Mare Muceniță Anastasia Romana", a fost reactivată ca mănăstire de maici în urma ședinței de lucru a Consiliului Eparhial al Episcopiei Severinului și Strehaiei, din data 16 decembrie 2004. Stareța mănăstirii este Monahia Murgilă Grigoria . Biserica veche a mănăstirii este într-o stare avansată de degradare, necesitând lucrări urgente de consolidare și restaurarea picturii interioare. Cerneți, Mehedinți
Mănăstirea Cerneți () [Corola-website/Science/334689_a_336018]
-
Treime" și „Cuvioasa Mare Muceniță Anastasia Romana", a fost reactivată ca mănăstire de maici în urma ședinței de lucru a Consiliului Eparhial al Episcopiei Severinului și Strehaiei, din data 16 decembrie 2004. Stareța mănăstirii este Monahia Murgilă Grigoria . Biserica veche a mănăstirii este într-o stare avansată de degradare, necesitând lucrări urgente de consolidare și restaurarea picturii interioare. Cerneți, Mehedinți
Mănăstirea Cerneți () [Corola-website/Science/334689_a_336018]
-
bizantina pe care le restaurează, precum și icoane.<br> Cel mai important proiect artistic al Elenei Murariu este cel închinat Sfinților Martiri Brâncoveni, proiect prezentat în albumul "Constantin Brâncoveanu, Puterea Viziunii" și în filmul documentar "Puterea viziunii" realizat de Marilena Rotaru. Mănăstirea Gură Motrului - secolul al XVIII-lea Halmyris - secolul al IV-lea Viorești-Slătioara - secolul al XVIII-lea Biserică Fundenii Doamnei - secolul al XVII-lea<br> Biserică Hălmagiu - secolele XIII-XV<br> Mănăstirea Topolnița - secolul al XVII-lea<br> Mănăstirea Dintr-un Lemn
Elena Murariu () [Corola-website/Science/334687_a_336016]
-
și în filmul documentar "Puterea viziunii" realizat de Marilena Rotaru. Mănăstirea Gură Motrului - secolul al XVIII-lea Halmyris - secolul al IV-lea Viorești-Slătioara - secolul al XVIII-lea Biserică Fundenii Doamnei - secolul al XVII-lea<br> Biserică Hălmagiu - secolele XIII-XV<br> Mănăstirea Topolnița - secolul al XVII-lea<br> Mănăstirea Dintr-un Lemn - secolele XVII-XIX<br> Mănăstirea Bistrița - secolul al XVI-lea " Puțini, poate, dar osârduitori. N-aș putea începe altfel o cronică dedicată creației Elenei Murariu, pictor resaturator de frescă și artist
Elena Murariu () [Corola-website/Science/334687_a_336016]
-
de Marilena Rotaru. Mănăstirea Gură Motrului - secolul al XVIII-lea Halmyris - secolul al IV-lea Viorești-Slătioara - secolul al XVIII-lea Biserică Fundenii Doamnei - secolul al XVII-lea<br> Biserică Hălmagiu - secolele XIII-XV<br> Mănăstirea Topolnița - secolul al XVII-lea<br> Mănăstirea Dintr-un Lemn - secolele XVII-XIX<br> Mănăstirea Bistrița - secolul al XVI-lea " Puțini, poate, dar osârduitori. N-aș putea începe altfel o cronică dedicată creației Elenei Murariu, pictor resaturator de frescă și artist plastic al României contemporane. Personalitate puternică, în ciuda
Elena Murariu () [Corola-website/Science/334687_a_336016]