33,276 matches
-
cu surcele pe față). Efectul curativ sau declanșator al fazelor lunare asupra epilepsiei este o credință care a persistat. Destul de frecvent se leagă apariția crizelor de fazele de lună. Pușcariu Procopovici relatează credința bucovineană care afirmă că dacă o gravidă bea apă în care oglindește luna, va naște un copil lunatic (Cf. I. A. Candrea). De asemenea, poporul, în toată Moldova, este convins de influența exercitată de lună asupra copiilor suferinzi de pavor nocturnus. * Odată cu pătrunderea medicinii culte în țările românești
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
membre? Care erau bolile la care era supus? (dureri de cap, migrenă, hemoroide, astm etc.) Mânca mult sau puțin? La ce oră? Mânca la ore regulate? Ce băuturi lua la masă? Bere, apă? În ce cantitate? Lua coniac? Rachiu? A băut alte băuturi alcoolice? Dacă da de când? De câte ori pe zi și la ce oră? Cât mânca? Aproximativ, carne, legume etc.? Îi plăcea să mănânce? Digera bine și repede? Dormea după masă? Avea dese indigeste? Vărsa câteodată? Era constipat? Avea adesea diaree
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
să consumi droguri organismul cere și cere din ce în ce mai mult și chiar dacă vrei să te oprești nu o să mai poți, de exemplu ca și cum ți-ar fi foame și ar cere de mâncare, sau ca și cum ți ar fi sete și vrei să bei, distrugându-ți organismul, plămânii; creierul o va lua razna, îmbătrânești mai repede și în final ele pot provoca moartea. Drogurile îți distrug propria viață, nu mai ești la fel ca ceilalți, ești dat la o parte de celelalte persoane, nimeni
Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by Pamfil Andreea Dumitriţa, Romanescu Anca-Raluca () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_2002]
-
locuri. Suprapuse. Nu costă mult, nu mi-l ia nimeni și nici nu fac greutăți celor care or să mă conducă. Dom' le, eu găsesc că e singurul lucru serios și durabil: un cavou. Oricum, rămîne ceva de pe urma mea. Mai beți o țuică? (toarnă în pahare: pauză în care nimeni nu e în stare să intervină). Totuși, Ilie Popescu nu se cantonează în obsesiile lui funerare. Ca într-o piesă de Albee, el va corcoli curînd o nouă fantasmă, obligîndu-și consoarta
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
două mii ca popa. Vecin 3: (după o ezitare) Bun. Dacă-i bal, bal să fie. Plus trei mii. Vecin 2: De acord. Pun masa în trei mii. Vecin 3: Hai să fie. Ful de popi. Vecin 2: Regret, poți să bei apă cu el. Caré de nouari. Păi c-un amărît de ful te bagi tu la mobilă stil! Vecin 1: Hai, gata, faceți cărțile. Cine le face? Vecin 2: Cine-ntreabă. Vecin 4: Păi, fraților, dacă am început să jucăm
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
salonul îi tot al vecinului, sufrageria e în potul ăsta parolat... Vecin 3: Mamă, mai ceva ca la Monte Carlo! Păi atunci ce facem? Trecem la ființe? Ce facem? Atacăm inventarul viu? (bună chestia și rîd) Îi dăm drumul? (se bea, se mănîncă) Cine le face? Vecin 2: Eu. Gazdele ce fac? Vecin 1: Domnule, e liniște deocamdată. E bine. Vecin 2: Păi nu-i bine. Nu spuneai dumneata să nu ne luăm după aparențe? Cine știe ce forfoteală e în liniștea asta
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
luăm după aparențe? Cine știe ce forfoteală e în liniștea asta! Ziceți! Vecin 3: Un modest cip. Vecin 2: Deci ai rămas cu perechi. Bun. Mai departe. Vecin 4: Stai, frățioare, că nici nu le-am filat. Și mi-i și sete. (bea din sticlă împreună cu ceilalți, marcați de băutură) Va să zică eu sînt la rînd. Domnule, da parcă biroul nu l-a câștigat nimeni? Vecin 1: E liber. Vecin 4: E, atunci cer și biroul lui nenea decanu! Vecin 3: Plus bucătărie. Că
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
amintește că a lăsat cheia în broască, se întoarce, o scoate și o ia cu el) Deocamdată să ne ocupăm de prezent... Adică, mai întîi o chifteluță (o mănîncă) și o gură de vin..., numai una... că n-am voie... (bea din sticlă) Of, tare-i bun prezentul! (se face comod) Și-acum să-mi dorm puțin prezentul... olecuță numai... TABLOUL II (Același spațiu; sonerie telefon; pe ușa laterală intră Gh. P. unu; ridică receptorul) Alo! Alo! Da..., pe dracu' Salvarea
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
care va continua e tot restul scenei) Ai colaborat cu securitatea? Gh. P. unu: Doamne, ești obsedat! Gh. P. doi: Bine, sînt obsedat... Ai colaborat cui securitatea? Gh. P. unu: Auzi, mai bine hai să mîncăm pîrjoluțele și să ne bem vinișorul... Gh. P. doi: Ai colaborat?! Gh. P. unu: Ești culmea! Gh. P. doi: Spune, nu fi prost... Hai că spun și eu... Gh. P. unu: (desfăcîndu-se din strînsoare) Lasă-mă...!, eu încă mai cred că toată chestia asta e
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
joc..., un joc dureros, știu..., cu scrîșnete..., în genunchi..., dar dacă-l jucăm de-adevăratelea, cinstit, cu curaj, vom fi în picioare..., liberi, înțelegi, liberi față de dosar, față de ceilalți, față de noi... Gh. P. unu: Liniștește-te... și hai să ne bem vinișorul...! Gh. P. doi: Dacă ți-e greu, spune-ți ție..., încet, abia să te-auzi..., numai spune-ți... eu nu te-aud... Gh. P. unu: ...și pîrjoluțele... proaspete... Gh. P. doi: Lasă șmecheriile..., știu că te piși pe tine
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
-i chiar adevărat ce spun... Gh. P. doi: Deci, vrei să zici că nu-i adevărat ce mi-ai spus... Gh. P. unu: Ei, asta-i! Da ce mi-ai spus tu i-adevărat? Gh. P. doi: (tace, se mișcă, bea din pahar, aprinde o țigară) Gh. P. unu: Mi-ai stricat aplauzele..., pune și mie o gură. Gh. P. doi: (îi dă paharul) Cum s-ar spune, m-ai tras de limbă... Gh. P. unu: Mi-ai spus să te
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
în pahare) Ai dreptate... Istoria se schimbă, dar frica rămîne...; ne-au înzestrat..., ne-au dotat cu frică... Asta-i greaua moștenire..., nu aia pe care o tot bolborosesc ăștia de azi...; omul falimentar, asta-i greaua moștenire! Ce faci, bei... sau mănînci? Gh. P. doi: Eu o să plec... Gh. P. unu: Acu', după ce-am suspendat spectacolul?! Mă lași singur... și cu soneria aia care-mi zbîrnîie în oase, și-n carne, și-n creier?! (Gh. P. doi se îndreaptă
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
Bravo, deci ai stabilit că ești nevinovat... Gh. P. unu: Da bine-nțeles... Gh. P. doi: Atunci și eu sînt nevinovat...! Gh. P. unu: Da bine-nțeles... Gh. P. doi: Perfect! Ah, ce bine-i să fii nevinovat...! Hai să bem un păhărel! Gh. P. unu: De acord. Gh. P. doi: Dar, înainte de a ciocni, aș avea o propunere... Gh. P. unu: Zi-i! Gh. P. doi: Hai să ne fie rușine... Gh. P. unu: Înainte, sau după...? Gh. P. doi
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
Dar mai ales de frica de sine... și de neputință... de neputința de a schimba... Octav: E adevărat ce spui... sigur... dar trebuie să faci un efort... Costache: Hm! Cînd trăiești timp de 20-30 de ani, muncind într-un fel, bînd într-un fel, dormind, cîntînd, iubind, certîndu-te și împăcîndu-te într-un anume fel, înseamnă că ți-ai construit un fel de a trăi... s-a cristalizat un stil de viață... Dacă pe omul ăsta îl muți în altă familie, în
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
crezi! (scoate din diplomat o sticlă) Octav: Oho, ho, da văd că ești blindat nu glumă! Matei: Păi cum altfel! Nu plec nicăieri fără două-trei balantainuri! Nu se știe cînd e nevoie! Octav: Ei, acum e nevoie... mare nevoie... Ad-o-ncoace! (bea din sticlă) Marieta: Mai bine ia și mănîncă ceva... (scoate din sacoșă) Că pe stomacul gol... Octav: Ai dreptate, mamă... (mănîncă și bea; ceilalți îl privesc cu bănuială, cu rezerve) Nea Matei, dar mai am o condiție... Matei: Zi-i
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
fără două-trei balantainuri! Nu se știe cînd e nevoie! Octav: Ei, acum e nevoie... mare nevoie... Ad-o-ncoace! (bea din sticlă) Marieta: Mai bine ia și mănîncă ceva... (scoate din sacoșă) Că pe stomacul gol... Octav: Ai dreptate, mamă... (mănîncă și bea; ceilalți îl privesc cu bănuială, cu rezerve) Nea Matei, dar mai am o condiție... Matei: Zi-i! Octav: Domnule, dacă tot mă fac patron de cavou... de bar... atunci vreau să fiu vînzătorul...! De acord? Matei: De acord... Eu mă
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
curajos..., bagă și "nu-l vom uita niciodată" și gata, amin! Groparul: Doamne miluiește, Doamne miluiește... Ne trebuie un popă. Marieta: Dom-le, dumneata ești oleacă mai bătrîn... ce naiba... în loc să... Asta e bătaie de joc...! Costache: Domnu' gropar, băiatul a băut ceva mai mult și... (dinspre gardul cimitirului, intră preotul... cu dascălul aferent) Octav: Avem și popă! Și dascăl... și cădelniță...! Părinte, binecuvîntați..., nu așa se spune groparule?, v-am ruga să slujiți un parastas... avem băuturică... mîncărică... colivă... lumînări... Preotul
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
în ele, Doamne ferește, cine știe ce... droguri de-alea... și-s și vechi... Octav: Nu, doamnă, Coca-Cola e făcută aici la noi... Femeia: Las, lasă, n-ai cum să știi... Ehe! înainte... cînd mă plimbam cu bărbatu-meu, Dumnezeu să-l ierte, beam cîte un suc de zmeură sau de portocale... Știam ce bem măcar... Da acu'! ne-au năpădit străinii străinii ăștia cu fel de fel de... și scumpe și periculoase... Pe timpul lui Ceaușescu nu era așa... nu intra oricine în țara
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
Octav: Nu, doamnă, Coca-Cola e făcută aici la noi... Femeia: Las, lasă, n-ai cum să știi... Ehe! înainte... cînd mă plimbam cu bărbatu-meu, Dumnezeu să-l ierte, beam cîte un suc de zmeură sau de portocale... Știam ce bem măcar... Da acu'! ne-au năpădit străinii străinii ăștia cu fel de fel de... și scumpe și periculoase... Pe timpul lui Ceaușescu nu era așa... nu intra oricine în țara noastră... Acu' s-au repezit ca hultanii pe țara noastră... Păi
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
prin cap că poate nu găsești nimic... acolo în groapă... că poate a plecat... pe lumea cealaltă... și cînd colo dai peste... Nu-i glumă! Octav: Nea Socrate, ce-i al tău e-al tău, știi doar să mă-nveselești... Bei o gură de ceva? O votculiță, un whiskyșor? Groparul: Domnule, deși m-am lăsat de băutură, dă-mi o gură... da nu de whisky... mă tem că-i fals... mai bine o votculiță. Octav: Parcă la votculiță nu poți să
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
de ceva? O votculiță, un whiskyșor? Groparul: Domnule, deși m-am lăsat de băutură, dă-mi o gură... da nu de whisky... mă tem că-i fals... mai bine o votculiță. Octav: Parcă la votculiță nu poți să ai surprize! (beau) Cu ce vă mai servim? O țigărușă? Groparul: Deși m-am lăsat de fumat... (ia o țigară) Octav: Dacă te-ai lăsat și de mîncat... să știi că mai am o găinuță friptă... Groparul: Mai ai?! Patroane, să știi că
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
se sinucidă... Înțelegi? Mona: Da, sigur... înțeleg. Și? Octav: Și maestrul le spune că pot să se sinucidă dacă vor... dar că e prea mare deranjul... Mona: Și? Octav: E, aici e aici! Aici vine nebunia. Omul cumpără Cola, o bea, rîgîie de plăcere și pleacă liniștit... Vrei să cumperi o Cola? Mona: Nu... mă gîndesc că e prea mare deranjul... Nu merită... Octav: Nu-i nimic, nu-i nimic... altul la rînd...! (îl vede pe turist și pe însoțitorul lui
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
vieții... Eu m-am lăsat... să nu fac vreun cancer, Doamne ferește... Octav: Și-atunci pentru ce vrei țigară?! F1: Pentru colegele mele... Octav: Poate vreți și-o sticluță de whisky...! F1: Oooo...!, om viu... dar numai la sacoșă... noi nu bem, decît pe lumea cealaltă... Octav: Frumos, frumos, măi fantomă... Da cu femeile cum stați? F1: Vai, vai, vai, om viu, în lumea noastră de oase, de umbre... de cețuri... nu mai există femei... și nici bărbați... acolo nu mai există
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
de a ni le spune... Groaznic! Și mai era unul care învăța Yoga și carate... Octav: Ei, ca să vezi! Tu credeai că stai la pușcărie și cînd colo erai la cercul de lucruri utile... (o pauză în care se mai bea) Bătrîne, am pălăvrăgit atîtea și-atîtea... dar nu mi-ai spus de ce ai făcut pușcărie...! Groparul: De ce nu m-ai întrebat! Octav: De ce nu mi-ai spus tu! Groparul: Pentru că... (după o pauză) ...Eram în cancelarie... și am spus că între
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
te-au mai primit în învățămînt? Groparul: Ba cred că m-ar fi primit... n-am mai vrut eu... Octav: Adică ai vrut să fii gropar...! Groparul: Eh! N-am vrut... s-a întîmplat... mi-a murit un prieten... am băut o săptămînă lîngă mormîntul lui... aveam să-i spun niște chestii... i-am dat și lui să bea... ne-am certat... am rîs de ne-am prăpădit... groparii au crezut că... și m-au luat cu ei... Octav: Și iar
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]