35,703 matches
-
a pronunțat prin Decizia nr. 54 din 24 februarie 2015 , prin care a respins, ca neîntemeiată o excepție de neconstituționalitate similară. Se susține, de asemenea, că textul criticat este clar, precis și previzibil, că definirea în cuprinsul codurilor a unor noțiuni reprezintă tot o opțiune a legiuitorului și că, în lipsa unor asemenea definiții, este avut în vedere sensul comun al termenilor. 9. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor
DECIZIE nr. 726 din 6 decembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 35 alin. (1) din Codul penal şi art. 238 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280118_a_281447]
-
neconstituționalitate ridicate. 10. Guvernul opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Se arată că previzibilitatea normelor juridice presupune ca destinatarii acestora să aibă reprezentarea aspectelor în funcție de care sunt obligați să își modeleze conduita și că, deși normele penale nu definesc noțiunea de "subiect pasiv", aceasta nu ridică probleme de înțelegere sau de interpretare. Se observă că doctrina este unitară în stabilirea aspectului că subiectul pasiv al unei infracțiuni este persoana fizică sau persoana juridică titulară a valorii sociale ocrotite și care
DECIZIE nr. 726 din 6 decembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 35 alin. (1) din Codul penal şi art. 238 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280118_a_281447]
-
și în prezenta cauză. 23. Distinct de cele reținute de Curtea Constituțională prin jurisprudența anterior menționată, în ceea ce privește sensul sintagmelor "subiect pasiv" și "același subiect pasiv", Curtea reține că acestea nu sunt definite în legislația penală în vigoare. Cu toate acestea, noțiunea de "subiect pasiv" este folosită în mod frecvent în doctrina juridică de drept penal, ea definind titularul valorii sociale ocrotite prin reglementarea infracțiunii, valoare socială care este afectată prin săvârșirea acesteia. Astfel cum s-a reținut prin Decizia nr. 837
DECIZIE nr. 726 din 6 decembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 35 alin. (1) din Codul penal şi art. 238 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280118_a_281447]
-
titularul valorii sociale ocrotite prin reglementarea infracțiunii, valoare socială care este afectată prin săvârșirea acesteia. Astfel cum s-a reținut prin Decizia nr. 837 din 8 decembrie 2015 , acesta poate fi statul sau o altă persoană fizică sau juridică. Sensul noțiunii de "subiect pasiv" nu se suprapune însă cu cel al noțiunii de "persoană vătămată", subiectul pasiv putând fi, totodată, persoana păgubită prin săvârșirea infracțiunii (este, spre exemplu, cazul infracțiunilor împotriva patrimoniului) sau poate fi o altă persoană decât cea căreia
DECIZIE nr. 726 din 6 decembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 35 alin. (1) din Codul penal şi art. 238 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280118_a_281447]
-
afectată prin săvârșirea acesteia. Astfel cum s-a reținut prin Decizia nr. 837 din 8 decembrie 2015 , acesta poate fi statul sau o altă persoană fizică sau juridică. Sensul noțiunii de "subiect pasiv" nu se suprapune însă cu cel al noțiunii de "persoană vătămată", subiectul pasiv putând fi, totodată, persoana păgubită prin săvârșirea infracțiunii (este, spre exemplu, cazul infracțiunilor împotriva patrimoniului) sau poate fi o altă persoană decât cea căreia îi este provocat un prejudiciu, evaluabil în bani, prin săvârșirea infracțiunii
DECIZIE nr. 726 din 6 decembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 35 alin. (1) din Codul penal şi art. 238 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280118_a_281447]
-
acordarea de ajutor de minimis unui număr minim de 10 beneficiari. Schema este valabilă până la 31 decembrie 2016, plățile în cadrul schemei de minimis vor fi efectuate până la 31 decembrie 2016. 3. Beneficiari de ajutor de minimis în cadrul Programului 3.1. Noțiunea de "întreprindere unică" include toate întreprinderile între care există cel puțin una dintre relațiile următoare: (a) o întreprindere deține majoritatea drepturilor de vot ale acționarilor sau ale asociaților unei alte întreprinderi; (b) o întreprindere are dreptul de a numi sau
PROCEDURĂ din 30 iunie 2016 de implementare a schemei de ajutor de minimis prevăzute în cadrul Programului naţional multianual pentru dezvoltarea antreprenoriatului în rândul femeilor din sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280101_a_281430]
-
estimează acordarea de ajutor de minimis unui număr de minim 207 de beneficiari. Schema de minimis se aplică până la 31 decembrie 2016, plățile se vor face până la 31 decembrie 2016. 3. Beneficiarii de ajutor de minimis în cadrul Programului 3.1. Noțiunea de "întreprindere unică" include toate întreprinderile între care există cel puțin una dintre relațiile următoare: (a) o întreprindere deține majoritatea drepturilor de vot ale acționarilor sau ale asociaților unei alte întreprinderi; (b) o întreprindere are dreptul de a numi sau
PROCEDURĂ din 30 iunie 2016 de implementare a schemei de ajutor de minimis prevăzute în cadrul Programului naţional multianual pentru înfiinţarea şi dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii în mediul rural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280102_a_281431]
-
raportarea bazată pe date concrete privind progresul înregistrat; ... c) asumare și parteneriat, prin crearea unui mediu favorabil pentru părțile interesate din toate sectoarele pentru a înțelege și a contribui la monitorizarea rezultatelor. ... 6) Managementul bazat pe rezultate este construit pe noțiunea de schimbare, în sensul că politicile, programele și proiectele sunt create pentru a genera schimbare pe parcursul perioadei de monitorizare a implementării. Analiza datelor și utilizarea informațiilor de monitorizare sunt elemente importante ale monitorizării schimbării. Secțiunea de mai jos descrie procesele
STRATEGIA din 27 aprilie 2016 educaţiei şi formării profesionale din România pentru perioada 2016-2020. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
de ajutor de minimis unui număr de minim 156 de beneficiari. Schema este valabilă până la 31 decembrie 2016, plățile în cadrul schemei de minimis vor fi efectuate până la 31 decembrie 2016. 3. Beneficiari de ajutor de minimis în cadrul Programului 3.1. Noțiunea de "întreprindere unică" include toate întreprinderile între care există cel puțin una dintre relațiile următoare: (a) o întreprindere deține majoritatea drepturilor de vot ale acționarilor sau ale asociaților unei alte întreprinderi; (b) o întreprindere are dreptul de a numi sau
PROCEDURĂ din 30 iunie 2016 de implementare a schemei de ajutor de minimis prevăzută în cadrul Programului de dezvoltare a activităţilor de comercializare a produselor şi serviciilor de piaţă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280104_a_281433]
-
reprezintă aptitudinile minime absolut necesare practicării funcției de laborant școlar. Abordând cerințele actuale ale acestei profesii, la modul general, în urma pregătirii de specialitate se se pot enumera următoarele competențe: II.1. Competențe generale Capacitatea și abilitatea de a opera cu noțiuni de bază în matematică, știință, tehnologie; ● Cunoștințe de a opera cu soft informatic; ● Competențe sociale și civice; ● Aplicarea prevederilor legale referitoare la protecția mediului, sănătatea, securitatea în muncă și PSI; Asigură funcționarea și mentenanța echipamentelor și instalațiilor specifice din laboratoarele
STANDARDE PROFESIONALE din 6 iulie 2016 de formare continuă pentru funcţiile didactic auxiliare din învăţământul preuniversitar secretar şcolar, laborant şcolar, pedagog şcolar, corepetitor, pe etape de formare continuă - debutant şi cu vechime mai mare de 5 ani/experimentat - Anexele nr. 1-8. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280162_a_281491]
-
interrelaționare, atenția și îndemânarea reprezintă aptitudinile minime absolut necesare practicării ocupației de laborant. Abordând cerințele actuale ale acestei profesii, la modul general, în urma pregătirii de specialitate se pot enumera următoarele competențe: Competențe generale - Capacitatea și abilitatea de a opera cu noțiuni de bază în matematică, știință, tehnologie; - Cunoștințe de a opera cu soft informatic; - Competențe sociale și civice; - Aplicarea prevederilor legale referitoare la protecția mediului, sănătatea, securitatea în muncă și PSI; - Asigură funcționarea și mentenanța echipamentelor și instalațiilor specifice din laboratoarele
STANDARDE PROFESIONALE din 6 iulie 2016 de formare continuă pentru funcţiile didactic auxiliare din învăţământul preuniversitar secretar şcolar, laborant şcolar, pedagog şcolar, corepetitor, pe etape de formare continuă - debutant şi cu vechime mai mare de 5 ani/experimentat - Anexele nr. 1-8. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280162_a_281491]
-
în care s-a făcut dovada că persoana înscrisă în certificatul de înmatriculare nu mai deține dreptul de proprietate asupra bunului, nici vreun alt drept în baza căruia să poată folosi bunul, aceasta nu se încadrează în definiția legală a noțiunii de "utilizator" și, prin urmare, nu îi sunt aplicabile dispozițiile art. 7 din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 ; cât timp toate obligațiile stipulate de lege în sarcina vânzătorului (fost proprietar) au fost îndeplinite de acesta, făcându-se dovada radierii autovehiculului
DECIZIE nr. 43 din 21 noiembrie 2016 referitoare la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 9 alin. (8) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 424/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279783_a_281112]
-
al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță; - chestiunea de drept să fie esențială, în sensul că de lămurirea ei să depinsă soluționarea pe fond a cauzei; noțiunea de "soluționare pe fond" trebuie înțeleasă în sens larg, incluzând nu numai problemele de drept material, ci și pe cele de drept procesual, cu condiția ca de rezolvarea acestora să depindă soluționarea pe fond a cauzei (în aceste sens s-
DECIZIE nr. 43 din 21 noiembrie 2016 referitoare la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 9 alin. (8) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 424/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279783_a_281112]
-
de plenitudine de jurisdicție, răspunzând unei serii de exigențe, precum independența față de executiv, ca și față de părțile în cauză, și că nu aceasta este și situația procurorilor. Această concluzie a avut însă în vedere doar rațiuni ce țin de esența noțiunii analizate, ce a fost indisolubil legată de competența "tribunalului" de a se pronunța, fie asupra drepturilor sau a obligațiilor cu caracter civil ale reclamantului, fie asupra temeiniciei unei acuzații în materie penală, deci de a stabili vinovăția inculpatului și aplicarea
DECIZIE nr. 625 din 26 octombrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 69 şi art. 70 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279781_a_281110]
-
proces echitabil. 24. Doctrina în materie a făcut distincție, în ceea ce privește procedura recuzării, între recuzarea persoanelor care compun "completul" de judecată, recuzarea persoanelor cu care "se constituie" completul de judecată și recuzarea procurorului. În ce privește prima categorie s-a arătat că prin noțiunea de "complet" legiuitorul a avut în vedere judecătorul de drepturi și libertăți, judecătorul de cameră preliminară și judecătorul/ judecătorii care fac parte din completele de judecată (deci persoanele care pronunță soluția în cauză). În ce privește cea dea doua categorie s-a
DECIZIE nr. 625 din 26 octombrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 69 şi art. 70 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279781_a_281110]
-
fundamentale garantează, în substanță, dreptul de proprietate, însă interpretarea acestuia este în sensul că impune autorităților naționale să asigure respectarea exercițiului dreptului de proprietate, fiind vorba, așadar, de protecția unui drept care există în patrimoniul celui care invocă protecția sa. Cum noțiunea de "bun" în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale suferă anumite limitări, în acest sens Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat, în mod constant, că art. 1
DECIZIE nr. 42 din 21 noiembrie 2016 referitoare la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 1 alin. (3) şi art. 4 teza I din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate abuziv în perioada regimului comunist în România, cu modificările şi completările ulterioare, prin raportare la dispoziţiile art. 1 alin. (1) şi art. 3 pct. 6 din acelaşi act normativ, art. 27 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279777_a_281106]
-
terenului și de a obține, astfel, titlul administrativ de proprietate, de natură a se circumscrie ocrotirii art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, dat fiind faptul că "speranța legitimă", ca noțiune protejată de această dispoziție, nu echivalează cu speranța de a obține o anumită categorie a măsurilor reparatorii, întrucât, în caz contrar, s-ar eluda dreptul suveran al legiuitorului de a determina măsurile reparatorii. 70. Cum cererea de reconstituire nu a
DECIZIE nr. 42 din 21 noiembrie 2016 referitoare la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 1 alin. (3) şi art. 4 teza I din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate abuziv în perioada regimului comunist în România, cu modificările şi completările ulterioare, prin raportare la dispoziţiile art. 1 alin. (1) şi art. 3 pct. 6 din acelaşi act normativ, art. 27 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279777_a_281106]
-
cea a salariaților ori a funcționarilor publici, față de care se particularizează. 21. Dreptul muncii reprezintă un ansamblu de norme juridice cu un obiect distinct de reglementare - relațiile sociale de muncă, care, reglementate de norme juridice, devin raporturi juridice de muncă. Noțiunea de relații de muncă are o sferă foarte largă, ea cuprinzând totalitatea relațiilor care se formează între oameni în procesul muncii și nu doar pe cele izvorâte din contractele de muncă. 22. Pe durata ocupării demnității publice, titularul ei se
DECIZIE nr. 16 din 26 septembrie 2016 privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 1, art. 231 şi art. 278 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 , art. 55 din Legea nr. 393/2004 , art. 2 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 554/2004 şi art. 109 din Legea nr. 188/1999. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279805_a_281134]
-
a reținut, în considerentele Deciziei civile nr. 249/CM din 10 mai 2016, următoarele: "... legiuitorul nu s-a referit în cadrul art. 2 (din Legea nr. 124/2014 - n.r.) la venituri salariale, ci la venituri de natură salarială, această din urmă noțiune având un sens mai larg decât cea dintâi, incluzând nu numai veniturile salariale, ci și orice alte venituri încasate de salariați în cadrul raportului juridic de muncă, indiferent de capitolul din actul normativ, contractul colectiv sau individual de muncă ori alt
DECIZIE nr. 33 din 24 octombrie 2016 referitoare la interpretarea dispoziţiilor art. 1 lit. a), art. 2 alin. (1) şi art. 3 din Legea nr. 124/2014 privind unele măsuri referitoare la veniturile de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279792_a_281121]
-
reprezentând venituri de natură salarială, pe care organele de control le-au considerat acordate ilegal și au dispus recuperarea acestora. 43. Înainte de a continua analiza cauzelor ce au determinat legiuitorul să adopte actul normativ în discuție este necesară și explicitarea noțiunii de "venituri de natură salarială" din textul art. 1 lit. a) din Legea nr. 124/2014 și, pe cale de consecință, a domeniului de aplicare a legii. În acest context se impune a arăta că, potrivit art. 9 alin. (2) din
DECIZIE nr. 33 din 24 octombrie 2016 referitoare la interpretarea dispoziţiilor art. 1 lit. a), art. 2 alin. (1) şi art. 3 din Legea nr. 124/2014 privind unele măsuri referitoare la veniturile de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279792_a_281121]
-
de bază, soldele/indemnizațiile de funcție și indemnizațiile lunare de încadrare, sporurile, premiile, stimulentele și alte drepturi în bani și în natură, corespunzătoare fiecărei categorii de personal din sectorul bugetar. Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat și că noțiunea de salariu are un sens extins, referindu-se și la indemnizațiile sau alte drepturi salariale cuvenite magistraților, parlamentarilor, demnitarilor etc. (Î.C.C.J. - Secțiile Unite, Decizia nr. 46 din 15 decembrie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
DECIZIE nr. 33 din 24 octombrie 2016 referitoare la interpretarea dispoziţiilor art. 1 lit. a), art. 2 alin. (1) şi art. 3 din Legea nr. 124/2014 privind unele măsuri referitoare la veniturile de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279792_a_281121]
-
Elaborarea unor proceduri de lucru privind măsurile de prevenire a cazurilor de violență în familie. - Elaborarea normelor metodologice privind consilierea psihologică în situațiile de divorț în care au fost înregistrate antecedente privind violența în familie. - Includerea în programa școlară a noțiunii de violență de gen și a perspectivei de gen. - Înființarea de echipe specializate de intervenție la nivel județean în domeniul violenței în familie. - Formarea profesională a asistenților sociali în domeniile violență în familie și egalitate de gen. - Dezvoltarea unei rețele
HOTĂRÂRE nr. 1 din 4 ianuarie 2017 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278833_a_280162]
-
emisă nu reprezintă expresia puterii/autorității legiuitoare, pe care Parlamentul nu are competența să o delege, ci un act de executare a legii de abilitare. 13. Cu privire la cerințele de calitate a actului normativ, se arată că atât conceptele, cât și noțiunile utilizate sunt configurate în concordanță cu dreptul pozitiv, iar domeniile pentru care Guvernul este abilitat să adopte ordonanțe sunt previzibile și neechivoce, respectând prevederile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. 14. Cu referire
DECIZIE nr. 1 din 12 ianuarie 2017 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279173_a_280502]
-
neexhaustivă a factorilor și tipurilor de dovezi cu privire la riscurile potențial mărite ANEXA 10: Listă neexhaustivă a factorilor și tipurilor de dovezi cu privire la riscurile potențial reduse ANEXA 11: Exemple de clienți care pot fi implicați în spălarea banilor ANEXA 12: Definiții, noțiuni și termeni utilizați în legislația aplicabilă ACTE NORMATIVE ÎN VIGOARE LA DATA ELABORĂRII PREZENTULUI GHID Capitolul 1 Dispoziții generale 1.1. Introducere Fluxurile de bani iliciți pot deteriora integritatea, stabilitatea și reputația sectorului financiar și pot amenința atât piața internă
GHID din 28 noiembrie 2016 de bune practici pentru raportarea de către auditorii financiari a tranzacţiilor suspecte de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279093_a_280422]
-
cum ar fi: companiile de comerț import/export, companii de investiții, companii holding, consultanță, companii de transport, companii de furnizare de servicii Internet și persoane fizice care caută să optimizeze aspectele fiscale sau să-și protejeze bunurile. Anexa 12 Definiții, noțiuni și termeni utilizați în legislația aplicabilă*8): *8) Semnificația prev��zută în Legea nr. 656/2002 , republicată, în Regulamentul de aplicare a prevederilor Legii nr. 656/2002 , aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 594/2008 , cu modificările și completările ulterioare. ────────── 1
GHID din 28 noiembrie 2016 de bune practici pentru raportarea de către auditorii financiari a tranzacţiilor suspecte de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279093_a_280422]