33,104 matches
-
superficiale, dar diferențele sînt fundamentale. La început (în primăvara lui 1931), Codreanu a salutat numirea lui Iorga ca prim-ministru, datorită onestității acestuia. Respectul lui Codreanu pentru integritatea lui Iorga era sincer 96. Dar alegerile parțiale din județul Neamț și violențele din județul Tutova, unde Argetoianu a utilizat toată brutalitatea pentru care era renumit, l-au dezamăgit. Au urmat tulburările provocate de Legiune în Maramureș, Basarabia și în Munții Apuseni, regiunea unde trăiesc moții, care au dus la dizolvarea Legiunii de către
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
care era renumit, l-au dezamăgit. Au urmat tulburările provocate de Legiune în Maramureș, Basarabia și în Munții Apuseni, regiunea unde trăiesc moții, care au dus la dizolvarea Legiunii de către guvernul lui Iorga în primăvara lui 193297. După părerea lui, violența îl obseda pe fiul fostului său camarad de arme (Iorga îl considera pe Corneliu drept "fiul violent și mediocru" al lui Ion Zelea Codreanu). Prin 1931, pe lîngă violența menționată mai sus, a fost atacat un jurnalist evreu, apoi un
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
de către guvernul lui Iorga în primăvara lui 193297. După părerea lui, violența îl obseda pe fiul fostului său camarad de arme (Iorga îl considera pe Corneliu drept "fiul violent și mediocru" al lui Ion Zelea Codreanu). Prin 1931, pe lîngă violența menționată mai sus, a fost atacat un jurnalist evreu, apoi un secretar de la Ministerul Agriculturii și alții. Dar Iorga nu a menționat niciodată în ce măsură era Legiunea provocată de către "forțele de ordine!" Legionarii nu reprezentau generația lui Iorga sau "naționalismul lui
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Legiunii prin faptul că "Codreanu este slav"99. Ego-ul lui Iorga nu permitea nici un atac din partea "Noului naționalism". În ochii lui, el era principalul element în înfăptuirea României Mari, iar naționalismul acesteia trebuia să se bizuie pe sămănătorism. Iorga respingea violența legionarilor, considerînd-o drept "anarhie", iar el ura anarhia. Era totodată partizanul Sistemului de la Versailles și devotat Franței din punct de vedere politic și cultural. După venirea la putere a lui Hitler, Iorga își va canaliza ura spre orientarea progermană a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
a fost bucuros să ofere toate asigurările cuvenite că regimul politic din România se afla sub control. Era exact ceea ce voia Parisul să audă. În decembrie 1933, pentru a cincea oară în șase ani, au avut loc alegeri însoțite de violență și corupție, cu două scopuri: o aspră penalizare a Legiunii și a național-țărăniștilor. Rezultatul a confirmat o concluzie prevăzută dinainte. Dar Duca nu a prea avut ocazia să se bucure de triumful său. La 29 decembrie 1933 a fost asasinat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Goga și de Legiune, viața nu devenise mai ușoară pentru unguri. Să nu uităm nici de omniprezența și respingătoarea corupție orientală. Toți acești factori și-au intensificat acțiunea pe la sfîrșitul anilor '30, cînd s-a înregistrat și o intensificare a violenței aripei de dreapta. Toate acestea nu erau îndreptate numai împotriva ungurilor. Ele erau trăsături nefericite ale vieții românești și ale guvernului României, care și-a definit totuși clar poziția. Atîta timp cît ungurii pîndeau momentul propice, fiind ostili ideii de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
prima oară în istoria recentă și în Germania. Iorga avertiza: Chiar și un om cu sînge rece, care nu se lasă purtat de nici o pornire, este de preferat entuziasmului gata să țîșnească distrugător în întuneric"6. Acest nou val de violență antisemită a însemnat pentru România reînnoirea incidentelor brutale din universități. Studenții asigurau mult prea des participarea celor mai abjecte elemente ale societății românești. Toate acestea s-au materializat în atacuri împotriva templelor și a magazinelor evreiești 7. Hărțuirea evreilor pe cale
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
spre sfîrșitul anului 1937) destul de lipsit de discriminare în atacurile sale. Continua totodată să-i susțină pe evreii care se asimilau sau manifestau interes față de cultura română, considerînd-o drept un exemplu, care îi primea cu brațele deschise. A condamnat întotdeauna violența împotriva evreilor, ca și orice altă formă de manifestare a violenței. Putea oare cineva care avea o poziție atît de individualistă să aibă cîștig de cauză în asemenea vremuri? Spunem adesea "da, dar...", însă acesta este șablonul la care recurg
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Continua totodată să-i susțină pe evreii care se asimilau sau manifestau interes față de cultura română, considerînd-o drept un exemplu, care îi primea cu brațele deschise. A condamnat întotdeauna violența împotriva evreilor, ca și orice altă formă de manifestare a violenței. Putea oare cineva care avea o poziție atît de individualistă să aibă cîștig de cauză în asemenea vremuri? Spunem adesea "da, dar...", însă acesta este șablonul la care recurg civilizațiile occidentale. Pentru Iorga nu exista însă nici un "dar" în atitudinea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
evreiești și faptul că evreii blocau intrarea românilor în orașe (cu excepția Olteniei). El le amintea tinerilor că el însuși fusese mai radical în privința aceasta, dar îi sfătuia pe studenți să nu iasă în stradă și să nu se lase pradă violenței. În sfîrșit, Iorga recunoștea în cei aflați în căutarea unui ideal vidul general al vieții românești din acel timp, văzînd tineretul orientîndu-se spre Hitler și Mussolini. Iorga dădea de subînțeles că "nu era germanofil" și asigura pe toată lumea că va
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
mult, de cînd îl crease", acesta trebuie să rămînă un naționalism românesc și nu să imite modele străine. Nu putem îngenunchea în fața Berlinului". Iorga le amintea tinerilor de nesfîrșita bunătate a poporului român și le cerea să se abțină de la violență. "Poporul român a absorbit creștinismul, nu l-a maimuțărit". "Zvastica nu este Crucea lui Hristos". Cu toate acestea, isteria, trăsătura marcantă a anului 1937, creștea lună după lună. "În cadrul frămîntărilor, a terorii și a căutării "eroului"", oferea Iorga un exemplu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
și guvernele occidentale). A continuat afirmînd că evreii din România se angajau numai în profesii facile și profitabile și că nu se asimilau, astfel încît contribuția pe care și-o aduceau ei la cultura română nu era constructivă. Iorga respingea violența antisemită ("geamuri sparte"), dar vedea că situația se apropia de un deznodămînt catastrofal. Îi deplîngea pe evreii care nu-și dădeau seama de apropierea acestuia și pentru că nu făceau nimic în privința aceasta. Susținea că unica soluție a acestei probleme era
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Neamului românesc". Aceasta avea să se dovedească a fi o gravă eroare. Goga l-a asigurat pe Argetoianu că "în alegerile viitoare nici unui evreu nu i se va permite să voteze". El [Goga] nu se va da îndărăt de la nici o violență ca să-i împiedice pe evrei să voteze 47. Regele nu s-a așteptat nici o clipă și nici nu dorea ca guvernul Goga-Cuza să reușească. Acesta urma să constituie o tranziție spre Dictatura Regală, dovedind că parlamentarismul nu avea nici o șansă
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
nu exista altă alternativă pentru regim și pentru aliații României. Încercînd să se probeze aceasta, s-a dat frîu liber exceselor antisemite și corupției, care, prin atrocitățile lor au depășit chiar și Statul Legionar Național (dacă nu ținem seama de violența din timpul răscoalei legionare). Mommsen se referea la antisemitism ca la "mentalitatea gloatei". Goga-cuziștii nu aveau nimic să le ofere nici măcar adepților lor cu excepția jefuirii proprietăților evreilor și a exceselor antisemite. Protestele străinătății (inclusiv ale Statelor Unite ale Americii)48 s-au înmulțit
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
cuprins întreaga țară. Pe măsură ce excesele creșteau în intensitate, Iorga a primit o scrisoare în care era acuzat că "s-a pus în slujba unei campanii care pregătea o distrugere de proporții cosmice". A replicat prompt că "orice nedreptate și orice violență sînt străine de mine, dar că totuși sînt român". Intelectualii evrei au făcut apel la Iorga, "cerîndu-i să le ofere o patrie". A răspuns că "o patrie este un mister, un altar; nimeni nu o poate da sau împărți". Iorga
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Titulescu". Oricine își poate închipui ce conținea acest articol 53. Poziția complexă a lui Iorga din perioada aceasta nu făcea bine nimănui, nici măcar României. Între timp, pe la sfîrșitul lui ianuarie, campania electorală era în toi, în atmosfera de prăbușire și violență generală și în ciuda intensificării protestelor de peste hotare. Lucrurile au început să se pună în mișcare la începutul lunii februarie. După cele mai grave incidente electorale avîndu-i ca eroi pe lăncieri și gărzile legionare, Legiunea (la ordinul lui Codreanu) s-a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
nostru în viață, de la Eminescu încoace" sau "regele noii poezii?" În T. Maiorescu și posteritatea lui critică (București, 1943, p. 210), Lovinescu comenta: "Ce jalnic exemplu de critică literară!" Dar Iorga își va continua atacurile împotriva lui Arghezi cu o violență neostoită. Tudor Arghezi i-a ripostat lui Iorga într-un mod meschin. Profitînd de antisemitismul prevalent în 1937, el a reprodus (în "Biletele lui de papagal") afișul electoral în care Iorga apela la electoratul evreiesc. El a scris numele lui
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
A prezis și politizarea, comercializarea, brutalizarea și dezumanizarea din lumea sportului. Drept urmare, voia să elimine disciplinele sportive din universități și din învățămîntul liceal. În timpul Jocurilor Olimpice de la Berlin din 1936, a sesizat că lipsea ceva: armonia și seninătatea, care se opun violenței. În schimb, Iorga vedea o patimă brutală, o poftă de cîștig și un exhibiționism urît, în mijlocul urletelor isterice ale gloatei. "Lipsește Dumnezeu, Dumnezeu și Zeus au rămas pe Olimp". Întreba ulterior în bătaie de joc dacă sportivii pretind eventual că
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
unui naționalism de interes național". Toate acestea seamănă cu "Legea Supremă" a lui Eminescu. Diferența constă mai curînd în gradul de coeziune decît în privința genului. Dmowski era mai realist și mai puțin romantic decît Iorga. Pentru Iorga, a explica prin violență sau a aplica un naționalism cu brutalitate erau de neconceput. El rămînea la visurile lui sămănătoriste. Similaritățile dintre Iorga și gîndirea unui alt istoric politician, F. Tuchman, președintele Croației, sînt frapante: Tuchman crede și el în evoluția organică a națiunii
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
era deloc ușoară. "Susținătorul" și "lefegiul evreilor" era insultat aproape zilnic, amintindu-i-se de legăturile sale cu Aristide Blank, plus considerațiile cotidiene asupra "slujirii României" pe o scenă supusă unor schimbări rapide. Iorga se opunea ferm (și fără succes) violenței, o soluție gen Holocaust depășindu-i puterea imaginației. Iorga avea o atitudine prietenoasă față de cei o jumătate de milion de etnici germani pînă cînd Hitler a încercat să-i transforme într-o a Cincea coloană nazistă. Înainte de aceasta, făcuse în
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
politice ale Sămănătorismului. (Din fericire, acest lucru este mai puțin adevărat în privința istoricului Iorga). Drept urmare, cele mai grave erori pe care le-a comis Iorga sînt de domeniul criticii literare. Orice îi mirosea lui a curent modern era respins cu violență. Protagoniștii curentelor literare moderne erau persecutați de el, fiind considerați drept inamici publici nu numai ai naționalismului său cultural, ci și ai României. Critica literară sau istoriile literare ale lui Iorga care tratează subiecte ulterioare Junimii sînt lipsite de valoare
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Iorga a organizat campaniile de strîngere a banilor și a altor donații pentru victimele răscoalei țăranilor, "Neamul românesc", 5 aprilie 1907 185 Conform ziarului "Frankfurter Zeitung" și relatărilor aproape unanime ale presei străine, lipovenii s-au remarcat încă o dată prin violența antievreiască, mai ales la Tîrgu Frumos, "Frankfurter Zeitung", 24 martie 1907 186 O viață de om așa cum a fost, vol. II, p. 158 187 "Czernovitzer Tageblatt", 10 aprilie 1907. Vezi și BARSR, Corespondența lui N. Iorga, vol. 68 (1907), Document
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
l'Eglise roumain unie en Hongrie, București, 1913, passim 199 V. Neta și C. Gh. Marinescu, Liga culturală și unirea Transilvaniei cu România, Iași, 1978, p. 244 200 Les dernières élections en Hongrie et les Roumains, Vălenii de Munte, 1910. Violențele din timpul alegerilor din 1910 din Ungaria au provocat reacții negative în Occident. Clémenceau a condamnat "națiunea liberă maghiară" pentru că-și reprima naționalitățile și însuși fiul lui Garibaldi (în ciuda admirației tatălui său față de Ungaria) i-a blamat pe unguri pentru
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
românesc", 11 noiembrie 1928 214 "Neamul românesc", 10 ianuarie 1930 215 Iorga considera drept "ridicole" pretențiile celei de a Patra Puteri" și nu putea înghiți presa cu succes la publicul mare, rubricile care cuprindeau știri despre divorțuri, scandaluri sexuale și violență 216 Toate impresiile lui Iorga despre Statele Unite pot fi găsite în autobiografia sa, O viață de om..., vol. III, între paginile 378 și 388, în Memoriile sale și în cele două cărți dedicate Statelor Unite și activităților lui în această țară
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
era foarte reticentă. Iar motivul principal al reticenței erau evreii care locuiseră cândva În clădirile din centrul istoric al orașului, contribuind În mod decisiv la arta, muzica, teatrul, literatura, jurnalismul și ideile care Însemnau Viena În perioada ei de glorie. Violența cu care evreii vienezi au fost scoși din casele lor, expediați din oraș spre est și excizați din memoria locală explica În bună măsură calmul vinovat al orașului. Viena de după război (și toată Europa Occidentală postbelică) era un edificiu impozant
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]