34,796 matches
-
lipsește idealurilor politice, filozofice sau strict umaniste. În acele comunități seculariste amintite mai sus, toată lumea știe că idealul lor este fructul unei reflexii raționaliste și că rămâne permanent posibil ca acesta să fie contestat sau să-i fie opusă o viziune nouă, "mai adevărată" și mai justă. Enunțuri religioase de genul "Iisus este Fiul lui Dumnezeu" sunt însă nefalsificabile pentru că sunt în primul rând neverificabile. Prin acest fapt, ele constitue un punct de mare atracție pentru creierul uman, percepția acestuia fiind
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
asupra neurologiei ritualului au permis stabilirea faptului că experiența descrisă de credincioși nu reflectă decât un produs al imaginației, ea necorespunzând decât unei stări precise de activare cerebrală. Cercetătorul canadian Michael Persinger a pus la punct chiar o " "mașină de viziuni" ", care provoacă la ordin experiențe mistice "la moment". Doi electromagneți dispuși în proximitatea fiecărei zone temporale produc pentru doar câteva secunde un foarte slab câmp electromagnetic care perturbă comunicarea normală între neuroni. Cei care sunt supuși la un astfel de
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
la ordin experiențe mistice "la moment". Doi electromagneți dispuși în proximitatea fiecărei zone temporale produc pentru doar câteva secunde un foarte slab câmp electromagnetic care perturbă comunicarea normală între neuroni. Cei care sunt supuși la un astfel de tratament descriu viziuni și senzații complet identice celor mistice sau acelora descrise de indivizii care au trăit episoade de moarte iminentă: beatitudine, sentimentul unei prezențe apropiate, viziuni de ființe luminoase, senzația fuziunii cu universul, senzația de plutire, tunel cu lumină albă la capăt
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
care perturbă comunicarea normală între neuroni. Cei care sunt supuși la un astfel de tratament descriu viziuni și senzații complet identice celor mistice sau acelora descrise de indivizii care au trăit episoade de moarte iminentă: beatitudine, sentimentul unei prezențe apropiate, viziuni de ființe luminoase, senzația fuziunii cu universul, senzația de plutire, tunel cu lumină albă la capăt, etc. Pentru subiecți toate aceste senzații și viziuni par foarte reale, tot atât de reale ca și atunci când percepțiile au loc în stare de conștiință normală
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
acelora descrise de indivizii care au trăit episoade de moarte iminentă: beatitudine, sentimentul unei prezențe apropiate, viziuni de ființe luminoase, senzația fuziunii cu universul, senzația de plutire, tunel cu lumină albă la capăt, etc. Pentru subiecți toate aceste senzații și viziuni par foarte reale, tot atât de reale ca și atunci când percepțiile au loc în stare de conștiință normală; ei se declară total convinși de realitatea percepției lor. În noiembrie 2004 jurnalele raportau vânzarea la licitație a unui "sandwich cu brânză" toastat, în
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
aspecte antropomorfice, au toate în comun faptul de a pune credința în supranatural pe seama ignoranței, credulității și infantilismului. Cu toate astea, după milenii de filozofie și știință și după depășirea "dualismului corp-spririt", puțini oameni reușesc să se extirpe din această viziune despre lume, sau sunt dispuși să facă eforturile pentru a o depăși. În ciuda progresului științei, supranaturalul pare nemuritor și pare a țâșni în mod spontan din creierul uman. În afara ignoranței, cauză certă, mai trebuie să existe și alți factori care
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
Sociologii Lynn Davidmann și Arthur Greil au observat același lucru căutând să înțeleagă motivele convertirilor new-yorkezelor de cultură iudaică laică la iudaismul ortodox. "Viața comunitară și familială se evidențiază pregnant ca motive principale ale conversiei femeilor, acești factori fiind în viziunea lor și aspectul cel mai important al Sabatului. În contrast, pentru bărbații de cultură iudaică laică, principala atracție a Sabatului este faptul că este zi nelucrătoare... " Aceste studii calitative pun religia în legătură cu 2 componente psihosociale feminine, anume empatia și "căutarea
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
oamenii pun în opoziție determinismul biologic și influența culturală, comițând eroarea de a atribui termenului "determinism" sensul dat în filozofie, unde acesta reflectă "un fenomen fixat de manieră absolută și care nu poate să nu se producă." Aceasta este o viziune fatalistă care se confundă cu "predestinarea". În biologie determinismul genetic înseamnă mai degrabă predispoziție; un factor genetic este necesar pentru ca un fapt biologic să existe, ceea ce nu înseamnă că acesta va și exista neapărat (Gayon). Este așadar condiția necesară dar
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
aspecte ale mentalului ar fi mai fundamentale. Idealismul platonic afirmă că abstracțiile sunt mai fundamentale pentru realitate decât lucrurile pe care le percepem, pe când idealiștii subiectivi și fenomenaliștii tind să privilegieze experiența senzorială în detrimentul raționamentului abstract. Idealismul epistemologic este o viziune potrivit căreia realitatea poate fi cunoscută doar prin idei, că doar experiența psihologică poate fi sesizată de minte. Idealiștii subiectivi precum George Berkeley sunt în termeni de lume independentă de minte, în timp ce idealiștii transcedentali ca Immanuel Kant sunt foarte sceptici
Idealism () [Corola-website/Science/311635_a_312964]
-
neînsuflețită pare să sugereze că un subiect experimentator este o realitate necesară. Idealismul hindus este central în filozofia Vendatei și a unor școli precum . Printre susținătorii acestuia se numără P.R. Sarkar și discipolul său Sohail Inayatullah. Teologii creștini au susținut viziuni idealiste, adesea bazate pe neoplatonism, în ciuda influenței scolasticei aristotelice din secolul 12 și mai târziu. Mai târziu, idealismul teist occidental, precum cel lui Hermann Lotze oferă o teorie a unui fundament al lumii în care toate lucrurile își găsesc unitatea
Idealism () [Corola-website/Science/311635_a_312964]
-
carte accentul biblic pe materie și psihologia percepției și a natuarii. "Pentru idealism" a lui Foster argumentează că lumea psihică este creația logică a naturalului, iar nelogica se află în experiența senzorială umană. Ultima carte prin care Foster își apără viziunile este "O lume pentru noi: pentru idealismul fenomenalistic". Paul Brunton, filozof britanic, mistic, călător și guru, a învățat un tip de idealism numit „mentalism”, - asemănător cu cel al episcopului Berkeley, - ce propune o imagine a lumii stăpânitoare, proiectată de o
Idealism () [Corola-website/Science/311635_a_312964]
-
este o formă de idealism dezvoltată de Giovanni Gentile, ce a devenit o formă de idealism fundamentat ce contrastează cu idealismul transcendetal al lui Kant și idealismul absolut al lui Hegel. Idealismul pluralist, precum cel al lui Gottfried Leibniz, are viziunea că sunt multe minți individuale care susțin existența lumii observabile și fac posibilă existența universului psihic. Spre deosebire de idealismul absolut, idealismul pluralist nu afirmă existența unei singure realități mentale fundamentale sau a „Absolutului”. Forma de idealism a lui Leibniz, cunoascută ca
Idealism () [Corola-website/Science/311635_a_312964]
-
tradițional creștin. Psihologul și filozoful englez James Ward, inspirat de Leibniz, a susținut de asemenea o formă de idealism pluralist. Potrivit lui Ward, universul este compus din „monade psihice” de diferite niveluri, ce interacționează pentru progresul lor reciproc. Personalismul este o viziune potrivit căreia mințile care susțin realitatea sunt mințile persoanelor. Borden Parker Bowne, filozof și profesor de filozofie la Universitatea Boston, un fondator și popularizator al idealismului personal, l-a prezentat ca realitate individuală a persoanelor, singura realitate, cea cunoscută direct
Idealism () [Corola-website/Science/311635_a_312964]
-
În prefața celei de-a doua ediții (din 1900) a cărții "Gramatica științei", Karl Pearson scrie, „Sunt multe semne că un idealism sonor înlocuiește, ca bază pentru filozofia naturală, materialismul brut al fizicienilor mai în vârstă”. Această carte a influențat viziunea lui Einstein asupra importanței observatorului în măsurătorile științifice. La pagina 5 a cărții, Pearson afirmă că „...știința este în realitate o clasificare și analiză a conținutului minții...” De asemenea, „...terenul științei este mult mai mult conștiința decât lumea exterioară.” Sir
Idealism () [Corola-website/Science/311635_a_312964]
-
nouă înșine că toată cunoașterea mediului în care lumea fizică este construită, a luat forma mesajelor transmise prin nervi către sediul conștiinței... Conștiința nu este definită tăios, dar apune în subconștient... Este greu pentru fizicianul materiei în fapt să accepte viziunea că substratul a toate are caracter mental. Dar nimeni nu poate nega că mintea este primul și cel mai direct lucru în experiența noastră, iar orice altceva este deducție izolată.” Ian Barbour, în cartea sa, "Chestiuni în știință și religii
Idealism () [Corola-website/Science/311635_a_312964]
-
imaginea împotriva fondului său spațio-temporal. Călătoria cât mai departe în timp în măsura în care putem, ne duce nu la crearea imaginii, ci la marginea ei; crearea imaginii zace așadar în afara ei, la fel cum artistul se află în afara pânzelor sale. În legătură cu această viziune, spunem că crearea universului în termeni de timp și spațiu este asemenea descoperirii artistului și a acțiunii de a picta, mergând la marginea tabloului. Aceasta ne aduce foarte aproape de sistemele filozofice care văd universul ca gând al minții Creatorului său
Idealism () [Corola-website/Science/311635_a_312964]
-
într-o amplă cronologie explicativă și investigate, unele, "la obiect", însoțite de o amplă antologie critică. Au semnat cronici la acest volum Arthur Teodorescu, în "Telegraful", I, nr.4.242, 6 dec. 1995, p. 8, care îl apreciază drept "o viziune de ansamblu asupra modernității poetice, comparabilă cu aceea realizată de A. Bakonski în vestita sa "Panoramă a poeziei", și Călin Catargiu, in "Prahova", nr. 1860, 23 nov. 1996, p. 6, "relevand imensul travaliu depus de autor, bogata infotmație inserată, minuțiozitatea
Ieronim Tătaru () [Corola-website/Science/311726_a_313055]
-
viața noastră, încercam să facem noastre cele mai bune și încercând să dau seama de ce suntem aici", explică Havens. În esență, albumul se execută despre cursa vieții. La finalul cursei, există învingători și învinși. Cu aceste cântece, am explorat o viziune utopica în cazul în care câștigă toată lumea și viețile tuturor pentru ceva mai mare decât propriile dorințe." În studio, Afters realizat în totalitate a viziunii au avut pentru "Așteptați"-unul din cântecele lor cele mai vechi, prin adăugarea unui secțiuni
The Afters () [Corola-website/Science/311758_a_313087]
-
cursa vieții. La finalul cursei, există învingători și învinși. Cu aceste cântece, am explorat o viziune utopica în cazul în care câștigă toată lumea și viețile tuturor pentru ceva mai mare decât propriile dorințe." În studio, Afters realizat în totalitate a viziunii au avut pentru "Așteptați"-unul din cântecele lor cele mai vechi, prin adăugarea unui secțiuni șir să însoțească vocea Wigg și chitară acustică. "Acest cântec îmi amintește o mulțime de tatăl meu care era un muzician și motivul pentru care
The Afters () [Corola-website/Science/311758_a_313087]
-
pe data de 8 Septembrie 2011, împreună cu primele două single-uri, "Bottoms Up" și "When We Stând Together". Suntem patru oamnei care iubesc să facă muzică în felul în care le place. Am intrat în studio anul acesta cu o viziune și toate au venit de la sine. Suntem extrem de mulțumiți de rezultate și suntem nerăbdători să le împărtășim și fanilor." a spus solistul Chad Kroeger. Albumul a fost realizat pe data de 21 noiembrie 2011, trupa numind acea zi "Nickelback Monday
Nickelback () [Corola-website/Science/310983_a_312312]
-
căile de modernizare românească. În cultura română nu există nici măcar o analiză filosofică a deformărilor și a rezistenței la modernizare și nici o propunere de alternative ale modernității. Nu mai puțin semnificativ rămâne accentul pe filosofia beletristică în studiul modernității românești, viziunea eseistică și literară fiind dominantă. În planul gândirii filosofice autohtone s-a plecat de la premisa că modernitatea este unică, universală, fiecare societate fiind obligată să parcurgă întocmai aceleași etape și aceleași procese ca țările care s-au modernizat. Așa au
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
modernitate, din care societatea să selecteze ceea ce este oportun pentru dezvoltarea sa. Modernitatea românească nu se regăsește, doctrinar, în gândirea actorilor și agenților de modernizare.Practic, nu au existat proiecte de modernizare ci numai interpretări ale modernității, prin concepte și viziuni preluate din gândirea occidentală. Dimpotrivă, schimbările moderne s-au produs fără a porni de la un proiect teoretic. Schifirneț subliniază că discontinuitatea accentuată în dezvoltarea modernă a societății românești a influențat evoluția filosofiei românești. O altă contribuție a lui Schifirneț se
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
edificare a civilizației moderne în cadru național. Este reevaluată teoria formelor fără fond, considerată model teoretic de explicare a civilizației moderne în cadru național, dar și o diagnoză asupra situațiilor reale ce apar din disfuncționalitățile și mentalitățile societății românești. În viziunea sa teoria formelor fără fond nu este o teorie despre trecut. Ea este deosebit de actuală. Atât timp cât societatea românească va cunoaște perioade de tranziție la intervale mici de timp, așa cum s-a întâmplat de multe ori în ultimele două secole, formele
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
textelor unor mari gânditori români, sunt reactualizate concepte și teme importante despre națiune: etnicitatea, relațiile interetnice, morfologia națiunii, agenții modernizării în spațiul românesc, relația dintre gândirea modernă și gândirea primitivă, identitatea etnică, asimilare etnică etc. El definește ideea națională ca viziune a unei comunități naționale despre identitatea și psihologia sa, și modul cum ea le afirmă în conduite și mentalități. Originalitatea românilor se manifestă în răspunsul lor la problemele caracteristice procesului de construcție națională a socialului. Studiile sale aduc noi interpretări
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
filosofia și sociologia românească nu sunt acceptate de unii exegeți fiindca nu ar accentua aderarea unor gânditori români la diferite doctrinele ideologice l. În domeniul sociologiei culturii sunt de reținut contribuțiile la abordarea culturii prin sistemul categoriilor polare depășind astfel viziunea despre cultură ca o realitate omogenă și unitară. Cultura este concepută prin sistemul categoriilor polare (cultura clasică-cultura modernă, cultură autohtonă-cultură universală, cultură umanistă-cultură științifică, cultură școlară-cultură extrașcolară, cultură tradițională-cultură mass-media, cultură artistică-cultură tehnologică, cultură generațională-cultură globală, cultură vocațională-cultură generală). Această
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]