33,989 matches
-
a spus: Fă tu ancheta, Tompea, că dacă nu, se bagă Miliția și va fi rău!". Mai trăiesc cel puțin doi oameni care au făcut ancheta aia, Ghiță Luțac și Vasile Cocriș, care erau pe atunci șefi ai Comisiei de cenzori la CUASC. Oameni foarte serioși, practic își făceau meseria în CUASC. S. B.: Ajungem și acolo. De Gavriliță Lorica ce ne puteți spune? D. T.: O doamnă cu care m-am înțeles foarte bine. "Doamna de fier", legalistă, "dintr-o
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
educativ, clar, îmbinându-se organic idealul educativ cu învățătura-cercetarea și producția"80. Responsabilii pentru diverse activități la Iași erau: Ion Țăranu, Ion Rusu, Traian Țanea, Dumitru Turtă, C. Beiu, A. Bejenaru, I. Gornicioiu și instructorii CJCES. Traian Țanea era șeful cenzorilor înainte de Corcaci. Cum era Țanea? D.T.: Nu l-am prins. Era un cenzor pe linie. Așa cum la nivel central, la CCES, funcționa o Direcție a Presei, alături de Secția de Propagandă a CC al PCR (unde funcționa o Secție de presă
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
pentru diverse activități la Iași erau: Ion Țăranu, Ion Rusu, Traian Țanea, Dumitru Turtă, C. Beiu, A. Bejenaru, I. Gornicioiu și instructorii CJCES. Traian Țanea era șeful cenzorilor înainte de Corcaci. Cum era Țanea? D.T.: Nu l-am prins. Era un cenzor pe linie. Așa cum la nivel central, la CCES, funcționa o Direcție a Presei, alături de Secția de Propagandă a CC al PCR (unde funcționa o Secție de presă și tipărituri), pe verticală funcționau: Direcția de Presă, unde erau Țanea, Zamfirescu Ion
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
o Direcție a Presei, alături de Secția de Propagandă a CC al PCR (unde funcționa o Secție de presă și tipărituri), pe verticală funcționau: Direcția de Presă, unde erau Țanea, Zamfirescu Ion și Iordăchescu. Pe Manole Corcaci l-am prins ca cenzor al presei studențești. După '83, după scandalul cu lectorii francezi și revista Dialog, BT-ul pentru revistele studențești îl asigura Emilian Bujor. După o vizită a mea și a lui Daniel Condurache la Bujor, acesta a primit misiunea de la Leonard
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
activității colegiului redacțional al revistei Convorbiri literare. D.T.: Da, Aurel Hrib a devenit după aceea primar adjunct, prim-vicepreședinte la Municipiu, el mi-a semnat certificatul de căsătorie în 1986. Iar Manole Corcaci este cel care va deveni mai târziu cenzorul-șef ani de zile. Condiții ale procesului didactic Studenții și structurile academice de conducere Sorin Bocancea: Propun să vorbim la început despre studenți și structurile academice, pentru că și atunci studenții erau prezenți în astfel de structuri.În ședința de birou
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
T17, cu director educativ Conf. dr. Bendescu Iustin, Asist. Scânteianu Nicolae și Asist. Dan Cornel, administrator fiind Bordeianu Vasile, fondurile strânse de la studenți erau judicios și corect folosite. Realizatorul controlului și al procesului verbal, Luțac Gheorghe (președinte al Comisiei de cenzori UASC din centrul universitar) remarcă faptul că se manifestă grijă deosebită la administrarea căminului și a fondurilor"17. Dar în ancheta jurnalistică se menționează că s-a constituit un "fond de reparații" în valoare de 14 695 lei în 1983
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
venise solicitarea! D.T.: Tot timpul le-am spus atunci să fie bucuroși că nu a intrat Miliția pe fir că se lăsa cu cătușe. S.B.: Da, că toate erau cazuri penale. D.T.: Iar Gheorghe Luțac era economist, președintele comisiei de cenzori la UASC pe Centrul Universitar, și m-a întrebat când am declanșat controlul dacă vreau o anchetă ca la carte. Iar eu am răspuns că voiam o anchetă corectă, fără menajamente, dar nu tendențioasă. S.B.: Și a ieșit. Ați mai
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Enică își făcea treaba, controla redacția, aveam codurile noastre mnemotehnice, cu semne, cu culori, mesaje informale, nu lăsam amprente. Ei știau că trebuie să nu fie probleme la cenzură și, dacă cenzura dădea drumul, nu mai erau problema lor, răspundea cenzorul pe universitate sau pe Centrul Universitar și, în rest, problema mea era să fie periodicitate. O problemă era hârtia și alta era distribuția. S. B.: Intrarea și ieșirea ziarului. D. T.: Exact, și faptul că în perioada de sesiune studenții
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
ale Republicii..." "Epurarea" a fost extinsă asupra departamentelor. Presa se g(sea de acum înainte aservită. VII. Aservirea presei sub Consulat și Imperiu (1800-1814) Napoleon avea o imagine clară asupra importanței presei. El o citea cu regularitate, mustrînd fără încetare cenzorii (i d(nd idei de articole. Cea mai mică critică îl înfuria: "...Ac(iona(i asupra ziarelor; determinați-le să publice articole bune. Determinați-i pe redactorii de la Journal des Débats și de la Publiciste să înțeleagă că timpurile nu mai
by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
lui Kriegs Presseamt, depinzînd direct de Cartierul general. În Franța, Bureau de presse, intrat și el în atmosfera stării de asediu, depindea de Ministerul de Război. Ziarele aduceau birourilor de cenzură o morasse, adică o probă a paginilor din ziare; cenzorii, în funcție de consemnele generale sau de instrucțiunile particulare cu privire la ziare, semnalau textele interzise care erau apoi scoase din formele compoziției, lăsînd alb pe foi. Dacă ziarul nu respecta ordinele cenzorilor, se expunea la sechestrări, era pus sub urmărire și suspendat. Dificultățile
by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
de cenzură o morasse, adică o probă a paginilor din ziare; cenzorii, în funcție de consemnele generale sau de instrucțiunile particulare cu privire la ziare, semnalau textele interzise care erau apoi scoase din formele compoziției, lăsînd alb pe foi. Dacă ziarul nu respecta ordinele cenzorilor, se expunea la sechestrări, era pus sub urmărire și suspendat. Dificultățile au apărut curînd, atunci cînd, războiul prelungindu-se, a fost evident pentru ziare că este vorba de mult mai mult decît un control pasager. De asemenea, cenzura se făcea
by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
nici despre politică, nici despre oamenii locului, nici despre corpul de credit, nici despre Operă, nici despre alte spectacole, nici despre cineva care face ceva, pot tip(ri orice, liber, f(r( s( fiu urm(rit de doi sau trei cenzori. Pentru a profita de această dulce libertate, anunț apari(ia unui periodic și sperînd că nu voi intra în concurență cu nimeni, îl numesc Journal inutile. Dar, vai! Văd deja ridicîndu-se din paginile acestuia împotriva mea mii de amărîți de
by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
efemere sunt „Atitudini”, „Punere - sau puneri, după împrejurări - la punct”, susținută exclusiv de Petru Comarnescu. Articolul Detractorul lui Mihai Ralea, apărut aici, este o situare netă în favoarea criticului de la „Viața românească” în fața atacului din „Cuvântul” datorat lui Mihail Sebastian, „improvizat cenzor” al personalității și activității lui Ralea, „printr-o teorie a suficienței aplicată fără cunoașterea necesară”. Se adaugă, rar, o „Cronică cinematografică”, „Între mici și mari”, unde Mihail Polihroniade bagatelizează amabil evenimente și personaje ale zilei, „Cronica mondenă”, „Lumea saloanelor”, care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290333_a_291662]
-
277, afirmă Nicoleta Sălcudeanu, numindu-i pe Monica Lovinescu și Virgil Ierunca printre cei care văd, de la distanța exilului, aspectele pozitive. Întregul traseu al apariției unui produs cultural este marcat de indicatoare comuniste, începând cu laboratorul creației, direcțiile de cultură, cenzorii, și până la spațiile de etalare a produselor. Importantă rămâne, nu inexistența politicului, ci prevalarea valorii estetice. Rezistența înseamnă creație tacită, revoltă sau adaptare? Disidentului, pe lângă drepturile sociale, i se retrage și dreptul la semnătură. "Lumea asta a noastră ajungea la
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
de a consemna erorile, de a schimba, de a elimina orice text considerat periculos sau nepotrivit politicii partidului, fără consultarea autorilor. Se organizează ședințe de analiză în care se prezentă materialele citite, iar procesele lor verbale consemnează munca uriașă a cenzorilor. Redactorii sunt aleși cu grijă și permanent supravegheați, se racolează indivizi dispuși sau forțați să informeze Securitatea și se impune o politică specifică de difuzare, de monopol asupra hârtiei, a mașinilor de scris, a editurilor. Cu cât fenomenul cenzurii se
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
informeze ascultătorul despre toate barierele peste care trebuie să treacă un scriitor pentru a-și vedea opera publicată, pentru a rezista în și prin cultură. În anii '80 puterea cenzurii, cum este definită de politica oficială, scade, dar crește influența cenzorilor ce acționează "neoficial": "Chiar atunci când ordinul vine de sus, există posibilitatea, dacă nu de a-l refuza fățiș, cel puțin de a-l întârzia, atenua, amâna. Ceea ce face că prezentul, dar și viitorul vor avea de înregistrat diferența, de o
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
avea de înregistrat diferența, de o însemnătate capitală pentru supraviețuirea culturii, dintre responsabilii zeloși și alții care nu se străduiesc să ascută și mai tare spada ce va cădea asupra cărților neplecate"281. Așadar, factorul decisiv în rezistența culturii este cenzorul, executant zelos sau complice al valorii. Monica Lovinescu face portretul unui dintre executanți, Mihai Dulea, " Într-atât de zelos încât [...] te poți întreba pe drept cuvânt dacă nu adaugă poruncilor primite propria-i pornire răufăcătoare", într-atât de zelos încât
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
toate formele, în fața literaturii subversive în care predomină aluzia, ermetismul, simbolul. Forma artistică, procedeele întortocheate de realizare a sintaxei, uzitarea excesivă a metaforei sunt mijloace de a evita blamul sistemului, sunt forme ale evaziunii. Cum nu dețin instrumente pentru așa ceva, cenzorii taie la întâmplare, arătându-și slăbiciunile. "E lesne de admis, înainte de orice, că, în condițiile cenzurii interne, când o mulțime de lucruri trebuiau tăcute sau numai sugerate, existența însăși a unui comentator inteligent de literatură contemporană care scăpa de rigorile
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
literară”, „Luceafărul” ș.a. Editorial, a debutat în 1906, cu piesa de teatru Eroii noștri, semnată Mihail Smolsky. Admis în Societatea Scriitorilor Români în 1911, face parte în mai multe rânduri din Comitetul de conducere, îndeplinind funcțiile de bibliotecar (1914-1915) și cenzor (1921-1923). Este membru fondator al Societății Autorilor Dramatici Români (1923) și președinte al ei (1927-1930). În 1931 a fost director al Teatrului Național din Cluj. I se acordă în 1937 Premiul Național pentru teatru. Piesa care l-a impus pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289795_a_291124]
-
ideologia comunistă nu este altceva decât un subterfugiu al imposturii și minciunii, o altă formă a oprimării la care era supus scriitorul, obligat să se supună constrângerilor mutilante ale cenzurii. Edificator, pentru o astfel de condiție umilitoare e eseul Referatul cenzorului în care sunt evocate avatarurile apariției romanului Plicul negru. Confruntarea cu cenzura, cu mutilările și opresiunile impuse de ideologia comunistă l-a determinat, în cele din urmă, pe scriitor să părăsească definitiv România. Desigur, exilul problematizează și condiția lingvistică a
Recursul la memorie by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/2433_a_3758]
-
zile de la depunerea cererii, fără să mai fie necesară preschimbarea prealabilă a certificatului de înmatriculare și a certificatului de înregistrare fiscală. În cerere se va menționa funcția care este incompatibilă cu calitatea de comerciant sau de asociat, acționar, administrator ori cenzor la persoanele juridice înregistrate la registrul comerțului. Transparența, pe hârtie l C.Î.P.T. va reclama C.L. Timișoara Timișul a fost primul județ care a experimentat transparența în activitatea decizională, a precizat domnul Radu Nicosevici, președintele Confederației Întreprinzătorilor Particulari Timiș
Agenda2003-21-03-13 () [Corola-journal/Journalistic/281044_a_282373]
-
meu de debut. Anii dintre 1948 și 1956-57 se vor dovedi crânceni nu numai pentru poezie, ci pentru toate activitățile artistice și culturale. Torturile morale care se exercitau asupra noastră erau un amestec de perversitate și cruzime greu de imaginat. Cenzorii se numeau "îndrumători", erau fie incompetenți, fie de rea-credință, fie sadici sau toate laolaltă. Se organizau ședințe de demascare pentru "delicte" ca "intimism, cosmopolitism, decadentism", consecințele fiind ostracizări de diferite grade. Ați publicat totuși, în anii la care vă referiți
Nina Cassian - "Simțeam nevoia unei evadări într-o zonă în care se mai putea strecura feeria" by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/16234_a_17559]
-
un premier asupra bilanțului căruia până în acest moment nu sunt deloc atât de critic și pentru că dincolo de asta, ca persoană fizică este un om politic redutabil, a răspuns Crin Antonescu. Nu am nicio calitate și nu intenționez vreun rol de cenzor, n-am nici această dorință, nici această calitate asupra actelor premierului, numai că există obligația și pentru mine ca și pentru domnia sa, ca și pentru alți lideri politici, de a spune, atunci când socotim că este important, de a acționa public
Crin Antonescu se crede, ca om politic, mai bun ca Ponta by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/34930_a_36255]
-
confort intellectuel în care s-a instalat prematur. O serie de sintagme în limbajul de lemn al unei anumite epoci deranjează - aceasta, însă, până la momentul în care realizăm că autorul utilizează codul și jargonul marxist pentru a-i bascula pe cenzori și activiști pe propriul lor teren. Printr-o frază "pe linie", se introduc, cu o naivitate bine jucată, autori "reacționari" și teme interzise în obsedantul deceniu. Eseistica de maturitate a lui Alexandru Paleologu se înscrie, nolens-volens, în orizontul strâmt de
Confortul intelectual by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8753_a_10078]
-
și canalizare a județului Timiș - APCAN. În cadrul ședinței conduse de domnul Marius Popovici, vicepreședinte al Consiliului Județean Timiș, s-au prezentat raportul de activitate pe 2005 și situația lucrărilor de alimentare cu apă executate cu finanțare nerambursabilă, raportul Comisiei de cenzori și bilanțul contabil pentru anul trecut, etapa a doua a proiectului APCAN cu referire la perioada anilor 2006-2007. În acest cadru, au fost puse în discuție și solicitările consiliilor locale Deta, Coștei, Sânmihaiu Român și Șandra, de aderare la societatea
Agenda2006-17-06-general3 () [Corola-journal/Journalistic/284926_a_286255]