33,276 matches
-
este întotdeauna o lipsă de noroc. Nu este interzis să bei, doar să conduci mașina atunci când ai băut. (Avocatul diavolului, a recunoaște unde are pacientul dreptate: afirmarea sinelui). Pacientul - Asta-i sigur, n-am avut noroc! De această dată, am băut puțin prea mult. (Pacientul n-are nevoie să se apere). Medicul - Cel mai bine este să fii atent în privința asta. Problema constă în aceea că ești obligat să ai grijă. Ar trebui să fii curat pentru ceea ce se poate întâmpla
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
vor urma celelalte. Terapeutul - Vom revedea avantajele și dezavantajele consumului de alcool. (Metodă utilizată, în general, pentru a amplifica starea de contemplare și ambivalența pacientului). Pacientul - N-are rost să facem lucrul acesta. Stiu bine că este o prostie să bei și plătesc deja pentru asta destul de scump. Dar nu reușesc să mă controlez. (Pacientul este contemplativ: își recunoaște problema, suferința și dificultățile pe care le întâmpină în dorința de a stopa consumul de alcool). Terapeutul - Fiecare lucru la timpul său
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
plătesc deja pentru asta destul de scump. Dar nu reușesc să mă controlez. (Pacientul este contemplativ: își recunoaște problema, suferința și dificultățile pe care le întâmpină în dorința de a stopa consumul de alcool). Terapeutul - Fiecare lucru la timpul său. Dacă beți, o faceți pentru că aveți avantaje. (Terapeutul insistă pentru a menține metoda „avantaje, inconveniente, riscuri”). Pacientul - Nu știu... (Rezistența pacientului). Convorbirea ar putea să se desfășoare mai degrabă în maniera următoare: Terapeutul - Cum vă simțiți în acest moment? Pacientul - Aș fi
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
sau a ține o conferință, a citi un text în timpul unei ceremonii... Situații de observare A fi privit (sau a se considera privit) atunci când faci o anumită activitate, sau chiar și atunci cund nu faci nimic precis (când mergi, mănânci, bei, scrii, conduci, parchezi...). Situații de afirmare A-ți apăra drepturile, a-ți spune părerea, a-ți exprima nevoile (negocierea prețurilor, realizarea unei reclamații, exprimarea faptului că nu ești de acord...). Situații de revelare a sinelui Necesitatea de a se destăinui
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
fobie socială” ascunde, sub o mască înșelătoare, situații percepute în mod diferit de către clinicianul puțin familiarizat cu această tulburare. Forme limitate la una sau două circumstanțe sociale: ele se referă, cel mai adesea, la teama de a mânca, de a bea sau de a scrie în fața unei alte persoane, și panica de a lua cuvântul în fața unui grup de persoane. Forme generalizate: ele se referă la cazurile în care orice situație socială reprezintă o sursă de teamă și de rușine intensă
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
trata în mod specific este determinată de analiza funcțională. In unele cazuri, frecvente, o fobie socială se află în spatele unui consum cronic de alcool sau de hașiș: consumul de substanțe toxice este o tentativă de autoterapie a tulburării fobice (se bea înainte de a se expune unor situații pentru a atenua panica, și apoi pentru a atenua sentimentul de rușine). Tratamentul fobiei este indispensabil în cadrul programului de prevenire a recidivelor. In sfârșit, unii pacienți schizofreni sau cu tulburare borderline prezintă unele semne
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
în locurile publice (metrou, trenuri, biblioteci universitare, săli de așteptare). Ea are în aceste situații reflexul de a roși imediat. Ii este greu să suporte momentele de tăcere, care declanșează, de asemenea, apariția stării de rău. A mânca sau a bea singură într-un loc public este o acțiune dificilă. Situațiile de afirmare: îi este aproape imposibil să se afirme, deoarece se teme că discuția fie se prelungește, fie se înveninează, iar acest lucru declanșează reacții de înroșire sau de blocare
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
celor prezenți). Aceste exerciții lungi corespund țintelor stabilite cu pacientul la începutul terapiei: să privească și să fie privit în tăcere timp de mai multe minute fără întrerupere, cu efectuarea unor sondaje cognitive la fiecare cinci minute; să mănânce, să bea, să scrie sub privirile celorlalți; să inițieze scurte conversații, chiar dacă sunt banale, superficiale, stereotipice, într-un mod repetat, împreună cu toți membrii grupului, etc. Ceilalți pacienți efectuează un exercițiu scurt (cinci minute fiecare). Aceste exerciții constau cel mai adesea în a
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
să telefoneze unei persoane apropiate și să-i vorbească despre probleme personale în timp ce terapeutul ascultă. Pentru pacienții care lucrează în grup, se poate propune participanților: - să cânte dintr-un instrument în fața celorlalți, sau să danseze; - să scrie, să mănânce, să bea în fața celorlalți; să iasă din încăpere, să revină în încăpere în timp ce toată lumea observă acest lucru în tăcere, sau să rămână așezat sub privirile celorlalți, ca într-o sală de așteptare; - să-și asume limitele și să răspundă: „Nu știu” la
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
tulburărilor, modelul teoretic este prezentat și acceptat de către pacientă. Identificarea gândurilor Prima etapă este consacrată identificării diferitelor gânduri, așa după cum arată tabelul următor. Tabel 3. Identificarea gândurilor doamnei Y Situație Emoție Gând intrusiv Gând automat Gând neutralizant Să meargă să bea o cafea la cofetărie Crispare ” Mi-e teamă să fiu în contact cu firimiturile atinse de oameni contagioși”. „Mi-e teamă să nu mă molipsesc”. Aceste firimituri pot să mă contamineze”. ”Trebuie să găsesc o masă curată”. Să aleagă un
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Imi spăl hainele separat cu dezinfectant”. ”Sunt sigură că nu contaminez nimic”. Dacă virusul este fragil, atunci el nu rezistă la spălarea obișnuită”. Mi-e sete dar n-am nimic cu care să-mi spăl mâinile, nu pot deci să beau, în cazul în care... / Virusul nu rămâne în viață pe obiecte”. ”” Am herpes, voi molipsi pe ceilalți dacă las firimituri sau dacă ating vesela”. / ” Virusul herpesului nu poate trăi în afara corpului uman”. Trebuie să-i fac pe copii mei să
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Părinții săi n-au remarcat nici o schimbare fizică sau psihologică în ceea ce o privește. La vârta de 18 ani, Gwen lua o masă ușoară la prânz și una normală împreună cu familia seara, pe care „n-o păstra”. In timpul zilei, bea apă gazoasă „light” și fuma pentru a-și înșela foamea. Ea cântărea atunci 55 kg la o înălțime de 1,76 m. Aceasta este perioada în care sora sa Estelle a plecat în Statele Unite și când au apărut primele crize
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
sau după cină. In timpul week-end-ului, acestea se manifestă după-amiaza, după masa de prânz. Gwen își provoacă vomă după mese normale. Pentru a-și înșela foamea și a rămâne în viață, ea fumează în fiecare zi aproximativ zece țigări și bea doi litri de apă gazoasă fără zahăr. Ea sare sistematic peste micul dejun și nu ia nici o gustare. In ultimul timp, Gwen își administrează cinci laxative pe zi. Ea își impune cincizeci de exerciții pentru abdomen după fiecare masă. Dorește
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
impactul pe care îl are aceasta asupra ei. Ea spune că se simte mai puțin deprimată. Dorința sa de a avea crize de bulimie s-a diminuat. Ea speră să reducă numărul acestora. Este mulțumită că a încetat să mai bea alcool și că a redus „exercițiile abdominale”. Constată că este mai puțin irascibilă acasă, dar își reproșează că își „deranjează părinții”. Are mai degrabă o atitudine pozitivă în legătură cu terapia. Are impresia că este înțeleasă și susținută. Ii pare rău pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
mai provoacă purgație. Mănâncă trei mese pe zi, într-o cantitate medie redusă dar mai diversificată, cât și o gustare dimineața. Se cântărește o dată pe săptămână. Face exerciții abdominale de câteva ori pe săptămână. Continuă să fumeze, dar nu mai bea alcool. Starea generală și viața socială Gwen nu mai este deprimată. Este din nou veselă și nu mai are idei suicidare. Are o părere mai bună despre ea, dar crede că este prea grasă. Iși administrează antidepresive și somnifere. Somnul
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
evenimente „efectul violării abstinenței”. Mijlocul prin care poate fi combătută această înlănțuire de evenimente constă în învățarea unei strategii cognitive specifice care permite evitarea celor două riscuri principale: - minimizarea („totul merge bine, doar cu această ocazie, pot foarte bine să beau un pahar...”); - maximalizarea (după primul pahar, „s-a terminat, mai bine să beau, deoarece nu știu să fac decât asta”). Astfel, pacienții sunt învățați că o „cădere”, un pas greșit este un accident de parcurs, nu o incapacitate definitivă de
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
evenimente constă în învățarea unei strategii cognitive specifice care permite evitarea celor două riscuri principale: - minimizarea („totul merge bine, doar cu această ocazie, pot foarte bine să beau un pahar...”); - maximalizarea (după primul pahar, „s-a terminat, mai bine să beau, deoarece nu știu să fac decât asta”). Astfel, pacienții sunt învățați că o „cădere”, un pas greșit este un accident de parcurs, nu o incapacitate definitivă de a reuși să rămână abstinent. Recăderea este considerată ca un accident din care
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
subiectului să aibă o viziune mai rațională asupra evenimentului. în teoria cognitivă, subiectul prezintă scheme patologice care funcționează în afara conștiinței și care filtrează informația pentru a produce gânduri automate negative. Conform teoriei lui Beck, unele gânduri contradictorii („Nu trebuie să beau”/” Pot foarte bine să beau doar un pahar”) sunt, în plus, prezente simultan în mintea pacientului: acestea generează ambivalența și favorizează recăderea. In cadrul terapiei sale, la fel ca și Ellis, Beck insistă pe restructurarea gândurilor disfuncționale, dar utilizează și
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
mai rațională asupra evenimentului. în teoria cognitivă, subiectul prezintă scheme patologice care funcționează în afara conștiinței și care filtrează informația pentru a produce gânduri automate negative. Conform teoriei lui Beck, unele gânduri contradictorii („Nu trebuie să beau”/” Pot foarte bine să beau doar un pahar”) sunt, în plus, prezente simultan în mintea pacientului: acestea generează ambivalența și favorizează recăderea. In cadrul terapiei sale, la fel ca și Ellis, Beck insistă pe restructurarea gândurilor disfuncționale, dar utilizează și tehnici comportamentale. Utilizarea actuala a
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
nu trebuie stigmatizată, definită ca o simplă pierdere de vreme, căreia i se asociază o puternică componentă de culpabilitate. Tehnica istoriei bolii permite identificare cercurilor vicioase comportamentale în care se blochează subiectul. Avocatul diavolului: terapeutul prezintă inconvenientele (de a nu bea, de exemplu) pentru a-l incita pe pacient să arate care sunt avantajele... (sau invers). Subiectul își afirmă poziția și percepe inconvenientele sau avantajele poziției alternative. Această metodă insistă asupra efectelor pozitive ale dependenței. Ea evită tendința de a dori
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
vulnerabile. El stabilește o strategie de luptă care îi permite să-și păstreze starea de abstinență. Ansamblul acestor terapii a fost reluat într-un program dezvoltat de către Monti. Acest program este centrat pe gestionarea competențelor intrapersonale (controlul dorințelor de a bea, al furiei, al gândurilor negative...) și interpersonale (comunicarea non verbală, competențele legate de capacitatea de a asculta, modalitățile de a primi și de a formula critici...). Asocierea terapiilor cognitiv-comportamentale cu agenți farmacologici Terapiile cognitiv-comportamentale sunt compatibile și au efecte aditive
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
o „cură”. Ea rămâne abstinentă timp de trei săptămâni. Sora sa refuză să-i înapoieze fiica cea mai mică (ceilalți copii sunt mari și independenți). La vârsta de 41 de ani, Sonia este agresată și violată în timp ce consuma alcool. Ea bea zi și noapte. Cere să fie spitalizată. Primele sale cuvinte sunt: „de această dată, eu sunt cea care vine, pentru mine... este prima dată în viața mea când îndrăznesc să vorbesc și să mărturisesc”. Ea este anxioasă, vorbește puțin și
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
de încredere. Analiza funcțională a problemei țintă Terapeutul utilizează grila SECCA. Utilizarea acesteia are drept obiectiv analiza situației tipice de reluare a consumului de alcool. Figura 2. Anticipare „Voi ceda din nou”. „Nu mi se va întâmpla acest lucru”. „Voi bea un pahar, asta mă va calma”. Situație In principal împreună cu persoanele apropiate, atunci când trebuie să adopte un punct de vedere, să se afirme. Emoții Teamă, stare de rău (manifestări fizice) Singurătate, mânie Comportamente Semnificație personală Pasivitate „Au dreptate: sunt incapabilă
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
sarcinilor, - definirea temei ședinței, - travaliul terapeutic al temei ședinței, - definirea sarcinilor ce urmează a fi realizate între ședințe, - feedback-ul ședinței. Temele ședințelor Temele ședințelor individuale sunt următoarele: Istoria bolii Pornind de la istoria personală legată de alcool, de primul pahar băut în acea zi, pacienta descrie traseul parcurs. Fiecare perioadă de alcoolism este izolată și analizată. Terapeutul insistă pentru ca pacienta să devină conștientă de cercul vicios în care se plasează de fiecare dată. Figura 3. Cercul vicios al Soniei Primul pahar
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
asupra mea - Depresia - Pierderea autonomiei - Să nu mai am locuință, să trăiesc în stradă 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 660 1000 Sonia constată că sunt mai multe dezavantaje decât avantaje pentru ea, dacă continuă să bea, lucru care are un efect motivațional important asupra sa. La sfârșitul acestui travaliu terapeutic, voința de schimbare a Soniei în ceea ce privește alcoolul este identificată: ea se află în mod clar în stadiul de a acționa Ambivalența continuă să fie prezentă: ea
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]