32,821 matches
-
aflat pe Muntele Sion și pe povârnișurile lui estice, în apropierea așa numitului Mormânt al lui David și a Zidului de miazăzi. În anul 1033 un cutremur de pământ a distrus zidurile sudice ale Ierusalimului.Ca urmare a acestui dezastru traseul zidurilor s-a restrâns, sudul orașului a fost abandonat, iar evreii au fost nevoiți să-și mute locuințele în nordul cetății. Această constatare se bazează pe marturia cruciaților care au povestit cum în anul 1099 în cursul primei cruciade au
Cartierul evreiesc (Ierusalimul vechi) () [Corola-website/Science/336754_a_338083]
-
ca de pildă „Cartierul herodian” aflat în pivnița ieșivei Zidului sau Cardo-ul bizantin, La inceputul anilor 1970, paralel cu activitatea arheologică, a început procesul de renovare și construcție a cartierului, călăuzit de străduința de a păstra pe cât se poate traseul vechi al ulițelor. Sinagogile au fost refăcute și curățate de gunoiul și balega acumulată în cursul anilor. După lungi dezbateri, marile sinagogi Hurva și Tiferet Israel au fost lăsate în starea de ruine, pentru a păstra amintirea zilelor distrugerii cartierului
Cartierul evreiesc (Ierusalimul vechi) () [Corola-website/Science/336754_a_338083]
-
în "1", în timp ce marile rute est-vest au numere care se termină în "0". Șoselele cu numere de trei cifre sunt ramificații ale rutelor-părinte, dar nu sunt neapărat conectate de părinții lor. Există , care ofera două aliniamente diferite pentru un singur traseu, chiar dacă multe astfel de variante au fost eliminate. Rutele speciale pot oferi și ele diverse variante, cum ar fi alternative, șosele de centură sau variante pentru transportul greu, pentru o șosea a SUA. Înainte că drumurile să fie organizate astfel
Drumurile numerotate din Statele Unite ale Americii () [Corola-website/Science/336785_a_338114]
-
ele diverse variante, cum ar fi alternative, șosele de centură sau variante pentru transportul greu, pentru o șosea a SUA. Înainte că drumurile să fie organizate astfel, principalul mijloc de marcare a drumurilor prin SUA erau , administrate de asociațiile pentru trasee auto. În 1925, Boardul Comun pentru Șosele Interstatale, recomandat de (AASHO), a lucrat pentru a forma un sistem național de numerotare care să raționalizeze drumurile. După mai multe întâlniri, raportul final a fost aprobat de către în noiembrie 1925. Ei au
Drumurile numerotate din Statele Unite ale Americii () [Corola-website/Science/336785_a_338114]
-
recomandat de (AASHO), a lucrat pentru a forma un sistem național de numerotare care să raționalizeze drumurile. După mai multe întâlniri, raportul final a fost aprobat de către în noiembrie 1925. Ei au primit plângeri din întreaga țară cu privire la atribuirea de trasee, așa că comisia a făcut mai multe modificări; Sistemul de Șosele al SUA a fost aprobat în noiembrie 1926. Ca urmare a compromisurilor făcute pentru a obține aprobarea acestui sistem, mai multe trasee au fost divizate în variante, aliniamentele diferite deservind
Drumurile numerotate din Statele Unite ale Americii () [Corola-website/Science/336785_a_338114]
-
primit plângeri din întreaga țară cu privire la atribuirea de trasee, așa că comisia a făcut mai multe modificări; Sistemul de Șosele al SUA a fost aprobat în noiembrie 1926. Ca urmare a compromisurilor făcute pentru a obține aprobarea acestui sistem, mai multe trasee au fost divizate în variante, aliniamentele diferite deservind diferite orașe. În anii următori, AASHTO a cerut eliminarea acestor ramificații ale drumurilor. Extinderea sistemului a continuat până în 1956, când s-a format . După ce construcția a fost finalizată, multe drumuri americane au
Drumurile numerotate din Statele Unite ale Americii () [Corola-website/Science/336785_a_338114]
-
urmează o grilă simplă pe teritoriul contiguu al Statelor Unite ale Americii, în care drumurile cu număr impare duc în general de la nord la sud și drumurile cu număr par duc în general de la est la vest. (UȘ 101 este considerat a fi traseu de două cifre, „prima cifră” fiind 10.) Modelul de numerotare pentru drumurile americane a fost înființat primul: drumurile americane încep de la numere pare mici în nord la numere pare mari în sud și de la numere impare mici în est la
Drumurile numerotate din Statele Unite ale Americii () [Corola-website/Science/336785_a_338114]
-
o mai mică măsură, în 5, au fost considerate rute principale la începutul numerotării, dar diferite extinderi și întreruperi au făcut ca această distincție să își piardă în mare măsură sensul. De exemplu, a fost până la 1964 cel mai lung traseu (această distincție aparținând acum ). În anii 1950, a fost stabilită grila de numerotare pentru noul Sistem de Șosele Interstatale, ea fiind în mod intenționat opusă grilei drumurilor americane, prin direcția în care cresc numerele drumurilor. Șoselele interstatale au numere în
Drumurile numerotate din Statele Unite ale Americii () [Corola-website/Science/336785_a_338114]
-
și din Illinois și cu , , și din California (UȘ 40 și UȘ 80 au fost eliminate din California în ). Unele șosele recente sau propuse, unele aflându-se în poziții complicate în grila, încalcă și ele, normele: și din Wisconsin (cu traseu ), si in Arkansas, și din Texas, și și în Carolina de Nord (cu traseu concurent). Unele numere de două cifre nu au fost niciodată aplicate vreunui drum american, între care se numără 39, 47, 86 și 88. Din 1926, au
Drumurile numerotate din Statele Unite ale Americii () [Corola-website/Science/336785_a_338114]
-
fost eliminate din California în ). Unele șosele recente sau propuse, unele aflându-se în poziții complicate în grila, încalcă și ele, normele: și din Wisconsin (cu traseu ), si in Arkansas, și din Texas, și și în Carolina de Nord (cu traseu concurent). Unele numere de două cifre nu au fost niciodată aplicate vreunui drum american, între care se numără 39, 47, 86 și 88. Din 1926, au fost desemnate unele traseele divizate pentru a deservi zone conexe, acestea denumind variante aproximativ
Drumurile numerotate din Statele Unite ale Americii () [Corola-website/Science/336785_a_338114]
-
și din Texas, și și în Carolina de Nord (cu traseu concurent). Unele numere de două cifre nu au fost niciodată aplicate vreunui drum american, între care se numără 39, 47, 86 și 88. Din 1926, au fost desemnate unele traseele divizate pentru a deservi zone conexe, acestea denumind variante aproximativ echivalente. De exemplu, UȘ 11 se desparte în UȘ 11E (est) și UȘ 11W (vest) în Bristol, Virginia, rutele reunindu-se în Knoxville, Tennessee. Ocazional, numai una dintre cele două
Drumurile numerotate din Statele Unite ale Americii () [Corola-website/Science/336785_a_338114]
-
rutelor, publicat ultima dată de AASHTO în 1989, a fost numit "United States Numbered Highways" de la publicarea sa inițială în 1926. În jurnalul rutelor, termenul „U.S. Route” este folosit în cuprins, în timp ce „United States Highway” apare că titlu pentru fiecare traseu. Toate rapoartele Comisiei Speciale privind Numerotarea Drumurilor din 1989 folosesc „U.S. Route”, și legile federale referitoare la șosele de viteză folosesc denumirile de „United States Route” sau „U.S. Route” mai des decât „Highway”. Utilizarea denumirilor de „UȘ Route” sau „UȘ
Drumurile numerotate din Statele Unite ale Americii () [Corola-website/Science/336785_a_338114]
-
o senzație națională și a dus la cereri pentru realizarea unui sistem de drumuri de lungă distanță. La începutul deceniului anilor 1910, au început să apară organizații pentru —cea mai vizibilă fiind —ele ocupându-se cu marcarea și promovarea de trasee pentru noul mijloc de recreere și de călătorie pe distanțe lungi. În timp ce multe dintre aceste organizații colaborau cu autoritățile din orașele și statele aflate de-a lungul traseelor pentru a îmbunătăți drumurile, altele pur și simplu alegeau un traseu în funcție de
Drumurile numerotate din Statele Unite ale Americii () [Corola-website/Science/336785_a_338114]
-
cea mai vizibilă fiind —ele ocupându-se cu marcarea și promovarea de trasee pentru noul mijloc de recreere și de călătorie pe distanțe lungi. În timp ce multe dintre aceste organizații colaborau cu autoritățile din orașele și statele aflate de-a lungul traseelor pentru a îmbunătăți drumurile, altele pur și simplu alegeau un traseu în funcție de orașele care erau dispuse să le plătească taxe, puneau semne, și cam atât. Wisconsin a fost primul stat din SUA care și-a numerotat șoselele, ridicând indicatoare în
Drumurile numerotate din Statele Unite ale Americii () [Corola-website/Science/336785_a_338114]
-
de trasee pentru noul mijloc de recreere și de călătorie pe distanțe lungi. În timp ce multe dintre aceste organizații colaborau cu autoritățile din orașele și statele aflate de-a lungul traseelor pentru a îmbunătăți drumurile, altele pur și simplu alegeau un traseu în funcție de orașele care erau dispuse să le plătească taxe, puneau semne, și cam atât. Wisconsin a fost primul stat din SUA care și-a numerotat șoselele, ridicând indicatoare în mai 1918. Alte state i-au urmat în curând exemplul. În
Drumurile numerotate din Statele Unite ale Americii () [Corola-website/Science/336785_a_338114]
-
oficiali de la . La prima ședință, din 20-21 aprilie, grupul a ales numele de "UȘ Highway", ca denumire pentru rute. Ei au hotărât că sistemul nu se va limita la rețeaua de drumuri realizată cu ajutor federal: chiar dacă cel mai bun traseu nu a primit fonduri federale, el avea totuși să fie inclus. A fost selectată și prima propunere de design a , pe baza scutului găsit pe Marele Sigiliu al Statelor Unite. Asociațiile pentru trasee auto au respins eliminarea numelor de drumuri. Șase
Drumurile numerotate din Statele Unite ale Americii () [Corola-website/Science/336785_a_338114]
-
realizată cu ajutor federal: chiar dacă cel mai bun traseu nu a primit fonduri federale, el avea totuși să fie inclus. A fost selectată și prima propunere de design a , pe baza scutului găsit pe Marele Sigiliu al Statelor Unite. Asociațiile pentru trasee auto au respins eliminarea numelor de drumuri. Șase întâlniri regionale au avut loc pentru a stabili detaliile—în 15 Mai pentru Vest, în 27 mai pentru valea Mississippi, în 3 iunie, pentru Marile Lacuri, în 8 iunie, pentru Sud, în
Drumurile numerotate din Statele Unite ale Americii () [Corola-website/Science/336785_a_338114]
-
loc pentru a stabili detaliile—în 15 Mai pentru Vest, în 27 mai pentru valea Mississippi, în 3 iunie, pentru Marile Lacuri, în 8 iunie, pentru Sud, în 15 iunie, pentru , și 15 iunie pentru New England. Reprezentanții asociațiilor pentru trasee auto nu au putut să participe oficial la întâlniri. Cu toate acestea, ca un compromis, au putut discuta cu membrii Consiliului Mixt. Asociațiile au stabilit în cele din urmă un acord general cu privire la planurile de numerotare, traseele cu nume urmând
Drumurile numerotate din Statele Unite ale Americii () [Corola-website/Science/336785_a_338114]
-
Reprezentanții asociațiilor pentru trasee auto nu au putut să participe oficial la întâlniri. Cu toate acestea, ca un compromis, au putut discuta cu membrii Consiliului Mixt. Asociațiile au stabilit în cele din urmă un acord general cu privire la planurile de numerotare, traseele cu nume urmând să continue a fi incluse. Sistemul propus adaugă până la 81.000 de mile (130.000 de kilometri), 2,8% din lungimea totală a drumurilor publice de la acea dată. A doua ședința a avut loc în 3 și
Drumurile numerotate din Statele Unite ale Americii () [Corola-website/Science/336785_a_338114]
-
de multe ori în funcție dacă orașul fiecăruia era conectat la o rută majoră. În timp ce a inteles și a sprijinit planul, în parte pentru că erau siguri de obținerea numărului pe o distanță cât mai mare posibilă, majoritatea celorlalte asociații pentru trasee și-au deplâns piederea importanței. La ședința din 14-15 ianuarie 1926, AASHO a fost inundat cu plângeri. În nord-est, New York a cerut ca mai putine rute să fie desemnate UȘ Highways. Reprezentantul statului Pennsylvania, care nu participase la întâlnirile locale
Drumurile numerotate din Statele Unite ale Americii () [Corola-website/Science/336785_a_338114]
-
ianuarie 1926, AASHO a fost inundat cu plângeri. În nord-est, New York a cerut ca mai putine rute să fie desemnate UȘ Highways. Reprezentantul statului Pennsylvania, care nu participase la întâlnirile locale, a convins AASHO să adauge o rețea densă de trasee, ceea ce a avut efectul de a produce șase rute care se terminau brusc la limita statului. (Dintre acestea, doar încă se termină în apropierea limitei de stat, astăzi totuși într-o intersecție cu viitoarea .) Pentru că părea indirectă, trecând prin Parcul
Drumurile numerotate din Statele Unite ale Americii () [Corola-website/Science/336785_a_338114]
-
Oregon au solicitat că UȘ 30 să facă schimb cu UȘ 20 de acolo până la . Au apărut multe dispute locale, fiecare legate de alegerea comisiei de a clasifică una din două rute paralele aproximativ egale, care erau de multe ori trasee auto concurente. La ședința din ianuarie, AASHO a aprobat primele două din numeroasele rute cu variante (anume între și și între și ). În efect, fiecare dintre cele două rute primeau același număr, cu un sufix direcțional care indică relația sa
Drumurile numerotate din Statele Unite ale Americii () [Corola-website/Science/336785_a_338114]
-
inițial în jurnal, ca—de exemplu—US 40 Nord și UȘ 40 Sud, dar au fost întotdeauna semnalizate simplu UȘ 40N și UȘ 40S. Cea mai aprinsă controversă a fost însă problema de UȘ 60. Comisia Mixtă dăduse acel număr traseului Chicago-Los Angeles, era mai mult pe direcția nord-sud decât est-vest în Illinois, si apoi viră brusc către sud-spre Oklahoma City, de unde ducea drept spre vest către Los Angeles. Statul Kentucky a obiectat puternic la această rută, întrucât era lăsat fără
Drumurile numerotate din Statele Unite ale Americii () [Corola-website/Science/336785_a_338114]
-
pregătise deja semnele de circulație. S-a propus un compromis, în care UȘ 60 se împărțea la , în UȘ 60E și UȘ 60N, dar s-au opus ambele părți. Soluția finală a dus la atribuirea numărului UȘ 66 porțiunii de traseu Chicago-Los Angeles, care nu se termină în zero, dar era totuși într-un fel un numar rotund. Route 66 a căpătat în timp un loc proeminent în cultura populară, apărând în cântece și în filme. Cum 32 de state deja
Drumurile numerotate din Statele Unite ale Americii () [Corola-website/Science/336785_a_338114]
-
între care , si ), si cu unele terminându-se la limita de stat. În momentul în care s-a publicat primul jurnal de rute în aprilie 1927, deja se făcuseră operațiuni majore de renumerotare în Pennsylvania, pentru a alinia rutele cu traseele auto existente. În plus, drumul a fost extins și prin statul Virginia. Multe din criticile primite inițial de sistemul UȘ Highway se axau pe alegerea de numere pentru a desemna șoselele, în locul unor nume. Unii credeau că un sistemul cu
Drumurile numerotate din Statele Unite ale Americii () [Corola-website/Science/336785_a_338114]