33,276 matches
-
se pună în situație și să-și descrie senzațiile. Sonia își imaginează că o vizitează pe sora sa. Ea se gândește: „Pot să mă descurc”. Ea se simte puțin angoasată apoi însă, imediat, se gândește: „Am decis să nu mai beau”. Ea simte atunci că se liniștește, se simte calmă și senină. Iși recapătă încrederea și surâde. După ce a identificat gândurile și emoțiile, subiectul caută comportamentul cel mai adaptat situației. Diferite soluții pot să apară și ele sunt testate în cadrul jocurilor
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
emoțiile, subiectul caută comportamentul cel mai adaptat situației. Diferite soluții pot să apară și ele sunt testate în cadrul jocurilor de rol pentru a permite subiectului să aleagă comportamentul cel mai adaptat. Sonia, după ce a gândit „Am decis să nu mai beau”, se simte liniștită: ea se hotărăște să meargă lent, fără să se precipite, să respire corect și să spună simplu „bună ziua” surorii sale. Acest travaliu terapeutic, realizat în principal în timpul ședințelor individuale, se termină cu puneri în situație sub formă
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
mi trece prin minte) Nu sunt bună de nimic”. Nu voi reuși nici măcar să-i spun bună ziua”. Am consumat mereu alcool”. Ea mă va certa”. CONSECINTE Consecințe concrete Foarte angoasată. Simt că picioarele îmi tremură. Mă simt mai bine când beau. EMOTII (ceea ce simt) Consecințe relaționale ”Blocată pe loc”. Sora mea îmi spune: „Ai băut din nou”. ”Bătăile inimii se accelerează”. Mă simt rău, nu mi-e bine”. ”Sunt enervată”. ”Imi doresc să beau”. COMPORTAMENT (ceea ce fac) Nu reușesc să-i
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
-i spun bună ziua”. Am consumat mereu alcool”. Ea mă va certa”. CONSECINTE Consecințe concrete Foarte angoasată. Simt că picioarele îmi tremură. Mă simt mai bine când beau. EMOTII (ceea ce simt) Consecințe relaționale ”Blocată pe loc”. Sora mea îmi spune: „Ai băut din nou”. ”Bătăile inimii se accelerează”. Mă simt rău, nu mi-e bine”. ”Sunt enervată”. ”Imi doresc să beau”. COMPORTAMENT (ceea ce fac) Nu reușesc să-i spun bună ziua, mă grăbesc. Consum alcool. Această situație anxiogenă generează în mod obișnuit puternice
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
îmi tremură. Mă simt mai bine când beau. EMOTII (ceea ce simt) Consecințe relaționale ”Blocată pe loc”. Sora mea îmi spune: „Ai băut din nou”. ”Bătăile inimii se accelerează”. Mă simt rău, nu mi-e bine”. ”Sunt enervată”. ”Imi doresc să beau”. COMPORTAMENT (ceea ce fac) Nu reușesc să-i spun bună ziua, mă grăbesc. Consum alcool. Această situație anxiogenă generează în mod obișnuit puternice imbolduri de a bea. Sonia își spune: „Mi-e foarte greu să mă întâlnesc cu sora mea, mă gândesc
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
inimii se accelerează”. Mă simt rău, nu mi-e bine”. ”Sunt enervată”. ”Imi doresc să beau”. COMPORTAMENT (ceea ce fac) Nu reușesc să-i spun bună ziua, mă grăbesc. Consum alcool. Această situație anxiogenă generează în mod obișnuit puternice imbolduri de a bea. Sonia își spune: „Mi-e foarte greu să mă întâlnesc cu sora mea, mă gândesc că mă va enerva. Această situație îmi provoacă crize de teamă”. In mod obișnuit, graba sa o împiedică să-i spună bună ziua cu calm. Ea
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
să mă întâlnesc cu sora mea, mă gândesc că mă va enerva. Această situație îmi provoacă crize de teamă”. In mod obișnuit, graba sa o împiedică să-i spună bună ziua cu calm. Ea este criticată atunci de către sora sa: „Ai băut din nou”, situație care agravează starea de disconfort a Soniei, deci dorința de a bea. Este vorba despre un cerc vicios. In cadrul terapiei individuale, modificarea gândurilor automate antrenează o modificare a emoțiilor (diminuarea angoasei) și o ameliorare a comportamentului
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
provoacă crize de teamă”. In mod obișnuit, graba sa o împiedică să-i spună bună ziua cu calm. Ea este criticată atunci de către sora sa: „Ai băut din nou”, situație care agravează starea de disconfort a Soniei, deci dorința de a bea. Este vorba despre un cerc vicios. In cadrul terapiei individuale, modificarea gândurilor automate antrenează o modificare a emoțiilor (diminuarea angoasei) și o ameliorare a comportamentului (Sonia nu se mai grăbește, merge încet, respiră corect). Figura 5. Cercul vicios numărul 2
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
sora sa după pregătirea întâlnirii SITUATIE Plec la ora 13h 30' în vizită la sora mea pentru a petrece un timp cu fiica mea. COGNITII (ceea ce-mi trece prin minte) ”Pot să mă descurc”. Am decis să nu mai beau”, mă gândesc la viitorul meu. ”Imi fac griji pentru nimic”. CONSECINTE Consecințe concrete Sunt mulțumită de mine. Consecințe relaționale Sora mea îmi surâde. Fiica mea vine spre mine pentru a mă îmbrățișa. EMOTII (ceea ce simt) ”Sunt calmă”. Nu sunt neliniștită
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
întâmpină câteva dificultăți în a-și efectua sarcina primită, deoarece nu înțelege imediat care este scopul acesteia. Convorbirea care are loc în cadrul terapiei individuale îi permite, în final, să-și definească propria istorie. A face față trebuințelor, dorințelor de a bea Această temă permite descrierea și ilustrarea procesului prin care se manifestă dorința de a bea. Pacienții conștientizează că o dorință de a bea are o durată limitată în timp. Pornind de la experiența fiecăruia, grupul construiește schema de mai jos. Aceasta
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
scopul acesteia. Convorbirea care are loc în cadrul terapiei individuale îi permite, în final, să-și definească propria istorie. A face față trebuințelor, dorințelor de a bea Această temă permite descrierea și ilustrarea procesului prin care se manifestă dorința de a bea. Pacienții conștientizează că o dorință de a bea are o durată limitată în timp. Pornind de la experiența fiecăruia, grupul construiește schema de mai jos. Aceasta permite demonstrarea faptului că aplicarea unui plan de urgență diminuează durata manifestării dorinței, nu intensitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
individuale îi permite, în final, să-și definească propria istorie. A face față trebuințelor, dorințelor de a bea Această temă permite descrierea și ilustrarea procesului prin care se manifestă dorința de a bea. Pacienții conștientizează că o dorință de a bea are o durată limitată în timp. Pornind de la experiența fiecăruia, grupul construiește schema de mai jos. Aceasta permite demonstrarea faptului că aplicarea unui plan de urgență diminuează durata manifestării dorinței, nu intensitatea acesteia. Figura 6. „Durata de viață” a unei
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
limitată în timp. Pornind de la experiența fiecăruia, grupul construiește schema de mai jos. Aceasta permite demonstrarea faptului că aplicarea unui plan de urgență diminuează durata manifestării dorinței, nu intensitatea acesteia. Figura 6. „Durata de viață” a unei dorințe de a bea Alcoolism Intensitatea dorinței de a bea Dorință de a consuma cantități mari de alcool Dorință de a consuma cantități mici de alcool având un plan de urgență Dorință de a consuma cantități mici de alcool fără plan de urgență Sonia
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
fiecăruia, grupul construiește schema de mai jos. Aceasta permite demonstrarea faptului că aplicarea unui plan de urgență diminuează durata manifestării dorinței, nu intensitatea acesteia. Figura 6. „Durata de viață” a unei dorințe de a bea Alcoolism Intensitatea dorinței de a bea Dorință de a consuma cantități mari de alcool Dorință de a consuma cantități mici de alcool având un plan de urgență Dorință de a consuma cantități mici de alcool fără plan de urgență Sonia este surprinsă să afle că dorința
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
a consuma cantități mari de alcool Dorință de a consuma cantități mici de alcool având un plan de urgență Dorință de a consuma cantități mici de alcool fără plan de urgență Sonia este surprinsă să afle că dorința de a bea are o durată limitată în timp. Ea se simte în siguranță aflând că planul de urgență îi permite să lupte împotriva dorințelor sale. Stabilirea unui plan de urgență Un plan de urgență este construit pentru fiecare situație de risc. El
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
însăși, și a așezat-o la locul ei. Seara, Sonia a considerat că atmosfera era plăcută și noul partener al surorii sale simpatic. Totul s-a desfășurat în condiții bune, până în momentul în care prietenul surorii sale îi propune să bea un pahar. Ea și-a spus atunci: „Nu-i voi spune nu, în orice caz nu pentru un pahar...”. Sonia a băut acest pahar și, trei săptămâni mai târziu, a avut o recădere. Analiza funcțională demonstrează foarte bine înlănțuirea micilor
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
simpatic. Totul s-a desfășurat în condiții bune, până în momentul în care prietenul surorii sale îi propune să bea un pahar. Ea și-a spus atunci: „Nu-i voi spune nu, în orice caz nu pentru un pahar...”. Sonia a băut acest pahar și, trei săptămâni mai târziu, a avut o recădere. Analiza funcțională demonstrează foarte bine înlănțuirea micilor decizii care au condus la consumul primului pahar de alcool. Activități gratifiante Activitățile gratifiante sunt utilizate pentru a face din abstinență un
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
știe că încrederea surorii sale va fi câștigată încet și în mod progresiv. Evaluare In perioada spitalizării sale, Sonia completează în mod regulat carnetul său terapeutic care conține: - o scară analogică de anxietate, - o scară analogică a dorințelor de a bea, - o scară de depresie. Evaluările sunt realizate înainte de începerea tratamentului psihoterapeutic, apoi în timpul tratamentului. Anxietate Sonia este anxioasă la începutul tratamentului. Ea se liniștește apoi și își regăsește starea sa obișnuită după trei săptămâni. Ea trăiește un vârf de anxietate
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
apoi în timpul tratamentului. Anxietate Sonia este anxioasă la începutul tratamentului. Ea se liniștește apoi și își regăsește starea sa obișnuită după trei săptămâni. Ea trăiește un vârf de anxietate important în momentul anticipării vizitei la sora sa. Dorință de a bea Dorințele persistă. Terapia îi permite să le controleze fără să consume alcool. Depresie Starea timică măsurată cu ajutorul scării lui Beck rămâne stabilă în timpul tratamentului. Evoluția depresiei este evaluată sistematic. Supraveghere Tratamentul este continuat cu o supraveghere medicală postspitalizare. Este bine
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
locuri sau situații. De exemplu, a merge la magazine. Ceea ce subiectul resimte sau își spune ca urmare a unui comportament problemă. Ceea ce am resimțit sau gândit; ceea ce o persoană apropiată a spus sau a făcut. De exemplu, un alcoolic poate bea pentru a resimți unele senzații agreabile, sau pentru a fugi de responsabilități, sau chiar pentru a evita unele senzații de jenă în relațiile sociale. Watt și Wong, 1991. A informa în legătură cu unele evenimente trecute, a-ți povesti viața. A atribui
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
epilepsie în timpul sevrajului fizic. I se propune o consultație după un anumit timp pentru o nouă evaluare clinică. Cottraux, 1998. Vezi și capitolul 2. Unde, când, cum, cu cine... Sonia spune: "Aș putea să mă folosesc de dezavantajele de a bea pentru a rămâne abstinentă". Atunci când sunt evocate avantajele consumului de alcool, ea recunoaște: "Stiu că pot avea recăderi, dar doresc să fac tot ce se poate pentru ca acest lucru să nu se întâmple... sunt prea multe dezavantaje de a bea
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
bea pentru a rămâne abstinentă". Atunci când sunt evocate avantajele consumului de alcool, ea recunoaște: "Stiu că pot avea recăderi, dar doresc să fac tot ce se poate pentru ca acest lucru să nu se întâmple... sunt prea multe dezavantaje de a bea". Aceste situații sunt clasate de la cele care prezintă riscul cel mai înalt până la cele cu riscul cel mai scăzut. Cungi, 1996. Evidențierea cercurilor vicioase permite pacientei să se situeze în realitatea proprie în cadrul situației, integrându-și gândurile și emoțiile în
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
situației, integrându-și gândurile și emoțiile în relație cu comportamentul său neadaptat. Relația dintre gânduri, emoții și comportamente evidențiază întăririle care sunt la originea cercului vicios. Sonia evaluează la 100% credința sa în gândurile " Nu sunt bună de nimic", "Am băut întotdeauna", la 80% credința sa în gândul " Nu voi reuși să-i spun bună ziua", și la 50% credința sa în gândul " Ea mă va certa". După ce face această evaluare, Sonia surâde complice. Sonia propune să înlocuiască "Nu sunt bună de
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
credința sa în gândul " Ea mă va certa". După ce face această evaluare, Sonia surâde complice. Sonia propune să înlocuiască "Nu sunt bună de nimic" cu "Pot să mă descurc", și " Am consumat întotdeauna alcool" cu "Am decis să nu mai beau". Această situație este lucrată cu ajutorul jocurilor de rol apoi ea devine o sarcină asumată pentru o învoire viitoare: Sonia va merge la sora sa pentru a efectua această sarcină. Tehnica este prezentată în cadrul grupurilor terapeutice și apoi lucrată în terapie
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
în cadrul grupurilor terapeutice și apoi lucrată în terapie individuală. Această temă este lucrată și în cadrul ședinței de grup. Monti și Rohsenow, 1999; Monti și al., 2002. Situația a fost lucrată în cadrul unei analize funcționale. In general, o dorință de a bea are o durată între 10 până la 15 minute. Ea înțelege că recăderea face parte din boală și este surprinsă atunci când un membru al grupului are o recădere după șaptesprezece ani de abstinență. Asemănător celui utilizat în terapia tulburării de personalitate
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]