34,136 matches
-
actualizarea unui discurs într-o situație de comunicare presupune intenția locutorului de a transmite o informație, de a solicita o informație, de a exterioriza o stare, de a produce modificări în planul comportamental/acțional/cognitiv etc. al interlocutorului, de a convinge, de a impresiona, de a emoționa etc.; pe de altă parte, presupune cunoaștere de sine, cunoaștere a interlocutorului și anumite "cunoștințe, proiecte, valori" subsumate "temei discursului" (cf. și Dospinescu, 1998, p. 86), precum și raportarea la o "cunoaștere comună" locutorului și
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
să se facă înțeles; * vrea să fie apreciat; * vrea să se rețină ceea ce spune; * vrea ca interlocutorul/interlocutorii să se raporteze critic la ceea ce spune; * vrea ca interlocutorul/interlocutorii să dezvolte ceea ce spune; * vrea să distreze interlocutorul/interlocutorii; * vrea să convingă interlocutorul/interlocutorii să acționeze într-un anumit fel, să producă o schimbare în comportamentul acestuia/acestora; * vrea să provoace anumite stări/sentimente interlocutorului/ interlocutorilor; * vrea să se comunice fără raportare la interlocutor(i) etc. (4) Ce comunică locutorul? Informații, stări
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
mea/pe cuvântul meu/fără nici o îndoială, .../vă rog să mă credeți că... Locutorul încearcă să inducă în eroare interlocutorul sau simte că acesta nu are încredere în ce i se spune. Vorbesc serios./ Pe bune... Locutorul vrea să-l convingă pe interlocutorul de veridicitatea celor comunicate. Scriem acum, da/ok? Locutorul încearcă să-l forțeze pe interlocutor să fie de acord cu cele spuse. Da, da.../ Da, totuși.../ Da, cu toate acestea... Locutorul încearcă să simuleze acordul cu interlocutorul, însă
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
de a produce modificări și în stilul de comunicare; Definiții originale participanții sunt provocați să dea definiții inedite dar formulate ca articole de dicționar pentru cuvinte precum piață, ceață, devreme, neclar, bucuros etc.; * Vânzătorul de top locutorul trebuie să-și convingă interlocutorii prin mijloace verbale, nonverbale și paraverbale într-un interval de timp dat, să cumpere un anumit produs (un fluture, un plic, o mască, un personaj imaginar etc.); * Culori-stări/culori-sentimente participanții trebuie să asocieze jetoane de diferite culori cu anumite
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
exprimarea prin viu grai are mare putere de convingere. Ca atare, vedem că și oratorii și profesorii de științe și arte liberale, și membrii Academiilor și ambasadorii și căpeteniile militare, și predicatorii au mare nevoie de această artă pentru a convinge, a exprima, a stârni, a descrie, a îndemna, a însufleți, a îndrepta și a ști să-și atragă sufletele ascultătorilor lor" (Perrucci, 1982, p. 30). După cum s-a văzut atât din titlul acestei secțiuni a lucrării, cât și din răspunsurile
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Trei. Collister, L. B. (2011). "*-repair in Online Discourse". Journal of Pragmatics, 43, 918-921. Coman, A. (2008). Tehnici de comunicare: proceduri și mecanisme psihosociale. București: Editura C.H. Beck. Commarmond, G., & Exiga, A. (2003). Arta de a comunica și de a convinge. Traducere de Beatrice Stanciu. Iași: Polirom. Condrill, J., & Bough, B. (2005). Învață rapid, comunică eficient. Traducere de Alexandra Borș. București: Curtea Veche Publishing. Constantinescu-Ștefănel, R. (2006). Theories and techniques of interpersonal communication. București: Editura ASE. Cooper, I. (2008). Puterea întrebării
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Ion N. Oprea, redactorul șef al ziarului Rulmentul. Și cu toate acestea, câteva zile a făcut Ion N. Oprea anticameră să pătrundă la tov. Musichi, cu două valize de ziare și reviste cu care, pe bază de texte să‐l convingă să dea „Bun de tipar” ziarului reținut de la tipar pentru că nu era înțeles sensul cuvintelor DEMN și 146 NEDEMN... Numai datorită tovarășului Vlad Stănescu, șeful secției regionale de propagandă a Comitetului regional P.C.R. dar și a instructorului de problemă Iorgu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
adânc înțelegător al poeziei, sub orice formă de manifestare, nu le publica niciodată. Într-una din zile, dl. Corneliu Moldovanu îmi încredințează o poezie din acestea, cu rugămintea să i-o public. Se înțelege că am refuzat, încercând să-l conving că trecutul neamului nostru este un izvor de adevărată poezie, dar trebuie redată altfel, fără nici o violență 227 de graiu. N-au trecut decât două, trei zile de la această întâmplare, și prietenii mei Gârleanu și Nanu mi-au spus că
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
curată / Cum a fost de prima dată./ Tu ești însă o rușine! / Doamne, cum să scap de tine / Să nu te mai văd de loc?”/ Ș‐ aici cartea cea frumoasă /Astăzi parcă tipărită ,/ Făr‐o filă răvășită / A tăcut, fiind convinsă / Că vecina‐i e învinsă. / Totuși, foarte cuvioasă / Va răspunde dumneaei. / Și răspunsul a venit / Prompt, cum nu l‐ ar fi gândit: / ‐ Dragă, ai dreptate mare,/ Prost arăt la‐nfățișare / Foile‐mi abia se țin / Și pătate sunt din plin
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
S. Sa, ne-ar fi arătat autorul din care a tradus o. Intenția S. Sale de a tipări în broșură această traducere, o socotim cum nu se poate mai nimerită. Difuzarea în straturile largi ale poporului, trebuie sprijinită, și suntem convinși că S. Sa, va găsi sprijinul necesar. Articolul domnișoarei Marieta Creangă, ni se pare prea didactic. Interesante, Francmasoneria și Frontul Popular de Pr. Corneliu Grumăzescu, precum și Relatările istorice dintre Biserica Anglicană și Biserica Ortodoxă de Pr. I. C. Olariu. De asemenea
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
a primit din partea doctorului Nicolae Andronescu, din Timișoara, doar în 8 cuvinte: Baruch - Baracă - Cazacă - Casată - Căință - Câinos - Spinos - Spinoza. Golful de cuvinte al lui George Topârceanu rămâne o capodoperă enigmistică și rebusistă fără pereche de frumoasă, încearcă să ne convingă domnul purtător de ecouri, precizându-ne: lucrarea a fost publicată prima dată în revista “Rebus” nr.4 (820) din 15 februarie 1979, coperta 2, “Tribuna noastră”, sub titlul “Invitație la un golf de cuvinte”; a doua oară a fost publicat
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
se mai duce la serviciu, reușind să plătească întreținerea și să-și asigure ei și fetiței cele necesare traiului din vânzarea unor bunuri acumulate în perioada căsătoriei (soțului, la divorț, i se repartizează mașina). Între timp apare mama care o convinge să vândă casa și să se mute la ea [,,mama era bolnavă...”] urmând ca la moartea ei (a mamei) să intre cu drepturi legitime în posesia garsonierei. Nici de data aceasta nu rezistă dorinței mamei (dezvoltă același pattern - vezi prima
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
este ajutată, în special, să își exprime emoțiile. Totodată, alcoolicul care caută sprijin terapeutic este încurajat să-și asume responsabilitatea propriilor acțiuni și să caute soluții pentru rezolvarea problemelor. Totuși, există ocazii în care terapeutul își fososește autoritatea pentru a convinge persoana să adopte un anumit curs de acțiune. M. Gelder numește acest gen de convingere sugestia prin prestigiu. Un alt factor esențial al terapiei de susținere este reglarea intensității relației dintre pacient și terapeut. Astfel, atunci când individul are o personalitate
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
problemelor psihologice, a cunoscut o creștere semnificativă (Gelder, Gath, Mayou, 1994, p. 555). Dezvoltarea terapiei comportamentale este strâns legată de reacțiile științifice aduse împotriva abordării dinamice. În special H.J. Eysenck a fost unul dintre oponenții principali ai psihanalizei, acesta fiind convins de avantajele terapiei comportamentale ca metodă alternativă de terapie (Eysenck, 1964). În ciuda faptului că terapeuții behavioriști nu împărtășesc o singură abordare teoretică și nu aderă la o serie specifică de tehnici terapeutice, cu toții sunt de acord că accentul trebuie pus
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
la o stare generală de sănătate alterată (20%), slăbire (20%) și bube/leziuni ale pielii (11,9%), adică în general semne exterioare, vizibile. Distribuția răspunsurilor la această întrebare sugerează faptul că cea mai mare parte a copiilor romi chestionați sunt convinși că pot recunoaște o persoană seropozitivă, confirmând un stereotip general răspândit. În același timp, aceasta denotă și etichetarea persoanelor infectate susținută și de mass-media prin articolele/reportajele ce urmăresc senzaționalul. Proporția mare a celor care nu știu nici un simptom relevă
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
fizică sau intelectuală minorilor și, în special: a) să nu instige în mod direct minorii să cumpere un produs sau serviciu, prin exploatarea lipsei de experiență sau a credulității acestora; b) să nu încurajeze în mod direct minorii să își convingă părinții sau pe alte persoane să cumpere bunurile sau serviciile care fac obiectul publicității; c) să nu exploateze încrederea specială pe care minorii o au în părinți, profesori sau alte persoane; d) să nu prezinte în mod nejustificat minori în
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
analitice, dar, de fapt, ansamblul (valori, nevoi, aspirații, interese, percepții, emoții, amintiri) acționează ca un tot. 3. Valorile oferă ideologilor "materia primă". Ideologiile raționalizează valorile, nevoile și interesele actorilor. Valorile intervin în orice discurs al cărui scop este de a convinge interlocutorul, de a-l seduce sau de a-i ascunde ceva. Prin ele se justifică sentimentele, atitudinile sau inițiativele ascunse. O agresiune, de exemplu, nu va fi anunțată ca atare, ci ca fiind legitimată de valori precum siguranța națională sau
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
exemplele noastre, este vorba de întrebări despre multiplele aspecte ale delincvenței juvenile (cauzele acestei delincvențe, responsabilitatea pe care o au societatea și delincventul, rolul familiei, gradul de gravitate a infracțiunilor, recidiva, politicile de prevenție, tipurile de sancțiuni, modul de a convinge delincventul să-și rectifice comportamentul...) și întrebările despre mizele campaniei electorale. Răspunsurile care trebuie înscrise în căsuțe pot relua cuvintele actorilor sau un rezumat al acestora. În acest caz, sarcina noastră este ușurată în mare parte dacă aplicăm un "evantai
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
oamenilor dintr-o bucată. Ei riscă să devină intransigenți. Judecata lor este adesea maniheistă. Dacă nu sunteți cu ei, sunteți împotriva lor. Dacă fac un schimb de vorbe cu dumneavoastră, o fac nu pentru a dialoga, ci pentru a vă convinge. Schema complementară înseamnă a cântări aspectele pro și contra, a căuta în alții adevărul lor, a dori să integrezi diversele date într-o soluție nuanțată și echilibrată. Schema presupune totuși niște riscuri: a ezita mult timp înainte de a alege, a
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
mai mult sau mai puțin succes, în funcție de starea libertăților. Să nu fim totuși prea idealiști. Participanții nu intră în discuții pentru că ar căuta adevărul sau soluția unei probleme, departe de ei această intenție. Aceștia iau cuvântul sau scriu deoarece sunt convinși de adevărul lor și vor să îl demonstreze interlocutorului sau să dovedească în fața opiniei publice că au dreptate. Tentația seducției nu este absentă, mai ales în perioada electorală. Întâlnim încă o dată miza etică. Dacă ținem la cinstea intelectuală, putem să
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
cunoștințelor care le sunt comunicate ca fiind valabile. Limpezimea ne întunecă judecata. Unii pretind că ceea ce este clar este și prea puțin profund și că un anumit grad de neclaritate sau o mare complexitate sunt semnul unei gândiri geniale. Suntem convinși că un lac de munte poate fi în același timp limpede și adânc. Mai greu e până atingem limpezimea. Cititorii (de ambele sexe) pot folosi această carte în mai multe moduri. Se poate gândi că această lucrare a fost concepută
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
două aspecte: un aspect științific și un aspect cultural. Primul este rezultatul „gândirii obiectului”, pe când cel de-al doilea exprimă o „atitudine emoțională” față de obiect. Dacă ne referim numai la câțiva termeni în psihopatologie, exemplificarea este suficientă pentru a ne convinge: Tipul de termeni Cultural/emoționali Științific/raționali Nebunie Furie Sminteală Vedenii Păreri Frică Neliniște Neastâmpăr Alienație mintală Agitație psihomotorie Delir Halucinații Idei greșite Fobie Anxietate Impulsivitate Problema limbajului științific rămâne o temă permanentă în delimitarea, definirea și utilizarea „câmpului epistemologic
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
să estompeze pe cât le este posibil, nefirescul pe care-l resimt ca urmare a unor „transformări” ale persoanei lor. În aceste cazuri relatările sunt sărace, simple, caută să evite tema suferinței sau a bolii, mai mult decât atât, caută să convingă interlocutorul că ei sunt perfect normali. Limbajul fabulativ, inventiv, are un rol de acoperire a realității și apare în două situații întâlnite destul de frecvent: mitomanie și simularea bolilor. Ambele situații sunt caracterizate prin limbaje care urmăresc să modifice realitatea existentă
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
limbajul simulanților care este un „limbaj de acoperire”. Primul relatează situații imaginare ireale, pe când cel de-al doilea relatează tulburări sau trăiri imaginare. Primul urmărește să prezinte o realitate schimbată în conformitate cu tendințele bolnavului, pe când cel de-al doilea urmărește să convingă interlocutorul de existența unor tulburări imaginare sau inexistente; fiind conștient de acest fapt, o face în scopul realizării unor interese personale. Tot în această categorie se înscrie și „limbajul suferințelor imaginare” din cursul ipohondriei, limbaj care, spre deosebire de cel „inventiv” al
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
fapt, o face în scopul realizării unor interese personale. Tot în această categorie se înscrie și „limbajul suferințelor imaginare” din cursul ipohondriei, limbaj care, spre deosebire de cel „inventiv” al simulanților, este relatarea unor suferințe inexistente, dar de care bolnavul este ferm convins că sunt reale. A treia categorie o reprezintă limbajul bolnavilor psihici care relatează în mod curent stările lor sufletești anormale, pe care le resimt în forme dintre cele mai variate, ca „transformări” ale persoanei lor. De regulă acest limbaj expozitiv
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]