33,214 matches
-
Vasile Pobirci, stabilit ulterior la Răchiți. După câteva luni a fost chemat la București de Constantin Brăiloiu pentru a efectua înregistrări pe discuri de gramofon împreună cu taraful lui Ion Piper. După moartea lui Cotoi, fiul său, Vasile Pobirci, a menținut banda în care au mai cântat: vioriștii Costică și Nicolae Pobirci și solista Cătălina Pobirci (soția lui Costică). În prezent, mai activează banda vioristului Nicolae Bobirci (n. 1944), fiul lui Lae Zlătaru și continuatorul bandei Zlătarilor. Din formația sa mai fac
Lăutarii de pe Valea Sohodolului () [Corola-website/Science/335342_a_336671]
-
discuri de gramofon împreună cu taraful lui Ion Piper. După moartea lui Cotoi, fiul său, Vasile Pobirci, a menținut banda în care au mai cântat: vioriștii Costică și Nicolae Pobirci și solista Cătălina Pobirci (soția lui Costică). În prezent, mai activează banda vioristului Nicolae Bobirci (n. 1944), fiul lui Lae Zlătaru și continuatorul bandei Zlătarilor. Din formația sa mai fac parte: soția sa, solista și acordeonista Maria Bobirci, fiica sa, Mariana Lălău și ginerele, vioristul Aristică Lălău. În formație mai sunt angajați
Lăutarii de pe Valea Sohodolului () [Corola-website/Science/335342_a_336671]
-
fiul său, Vasile Pobirci, a menținut banda în care au mai cântat: vioriștii Costică și Nicolae Pobirci și solista Cătălina Pobirci (soția lui Costică). În prezent, mai activează banda vioristului Nicolae Bobirci (n. 1944), fiul lui Lae Zlătaru și continuatorul bandei Zlătarilor. Din formația sa mai fac parte: soția sa, solista și acordeonista Maria Bobirci, fiica sa, Mariana Lălău și ginerele, vioristul Aristică Lălău. În formație mai sunt angajați instrumentiști ocazionali. În satul Bâlta, actualmente mai activează vioristul Nicolae N. Pobirci
Lăutarii de pe Valea Sohodolului () [Corola-website/Science/335342_a_336671]
-
mult înainte de anul 1900, care a cântat împreună cu soția sa. De la cei doi lăutari au învățat să cânte și copiii lor: vioriștii Gheorghe Piper „ăl Mare”, Gheorghe Piper „ăl Mic” și Ion Piper, care în timp și-au format propria bandă. De la Gheorghe Piper „ăl Mare” au fost culese cântecele „Gheorghe, Gheorghe” și „La nuntă la Vijulan” (Cântecul lui Matei Vlădoiu). Fratele său cel mai mic, Ion Piper (n. 1881 - d. 1938), a cântat mai apoi cu soția sa, Ioana Piper
Lăutarii de pe Valea Sohodolului () [Corola-website/Science/335342_a_336671]
-
Din baladele vitejești, a fost culeasă și publicată balada "Iancu Jianu" în revista „Buciumul” din Brădiceni, iar balada "Radu Anghel" a fost înregistrată la 30 septembrie 1934 pe cilindri de fonograf (cota 3076h), cântată de I. Brădiceanu. La Peștișani, prima bandă de lăutari a fost cea condusă de vioristul Simion Falcue zis Itu (n. 1900 - d. 1963). Alături de Itu a cântat Maria Bobirci zisă Mița (n. 1920 - d. 1981), chitaristă și solistă vocală, a doua sa soție. Altă bandă de lăutari
Lăutarii de pe Valea Bistriței, Gorj () [Corola-website/Science/335341_a_336670]
-
Peștișani, prima bandă de lăutari a fost cea condusă de vioristul Simion Falcue zis Itu (n. 1900 - d. 1963). Alături de Itu a cântat Maria Bobirci zisă Mița (n. 1920 - d. 1981), chitaristă și solistă vocală, a doua sa soție. Altă bandă de lăutari din Peștișani a fost cea condusă de Dumitru Ștefu zis Durdulan (n. 1910 - d. 1977), viorist primaș. Aici a cântat și mai activează ocazional banda vioristului Gheorghe Julea (n. 1942), fiul lăutarului Dumitru Julea zis Dumigui. Acesta a
Lăutarii de pe Valea Bistriței, Gorj () [Corola-website/Science/335341_a_336670]
-
n. 1920 - d. 1981), chitaristă și solistă vocală, a doua sa soție. Altă bandă de lăutari din Peștișani a fost cea condusă de Dumitru Ștefu zis Durdulan (n. 1910 - d. 1977), viorist primaș. Aici a cântat și mai activează ocazional banda vioristului Gheorghe Julea (n. 1942), fiul lăutarului Dumitru Julea zis Dumigui. Acesta a cântat cu soția sa, Maria Julea (voce), cu bracistul Decebal Cușlea zis Ciortan (n. 14 octombrie 1943 - d. 2012), cu Gheorghe Julea zis Marius (vioară), cu Gheorghe
Lăutarii de pe Valea Bistriței, Gorj () [Corola-website/Science/335341_a_336670]
-
și cu Constantin Falcoe zis Vișan (bas). Lăutari cunoscuți au cântat și la Brădiceni. Localitatea a fost centru comercial și reședință de plasă, având instituții administrative și judecătorești. La Brădiceni au cântat lăutari importanți, precum Nicolae Falcue și Ion Ciulei. Banda vioristului Nicolae Falcue (n. 1892 - d. 1960), a fost foarte vestită în zonă. Acesta a cântat împreună cu frații săi, vioriștii Vasile Falcoe și Ion Falcoe zis Ștefoiu, vioristul Ion Ciulei zis Ciuș (n. 1907 - d. 1943), solista și chitarista Iulica
Lăutarii de pe Valea Bistriței, Gorj () [Corola-website/Science/335341_a_336670]
-
1949). Lăutarii Nicolae Falcoe și Ion Ciulei au cântat înainte de cel de-Al Doilea Război Mondial și în București, la cârciuma „La Vasilescu“ din spatele Gării de Nord. Fiul lui Ion Ciulei-Ciuș, vioristului Nicolae Ciulei (n. 1933), și-a creat și el propria bandă din care făceau parte soția, solista și chitarista Aurelia Ciulei, solista și acordeonista Ana Țambu zisă Anișoara, bracistul Gheorghe Trohonel din Peștișani și basistul Constantin Jula (n. 1914 - d. 2001). Lăutari importanți au fost și în satul Telești, cel mai
Lăutarii de pe Valea Bistriței, Gorj () [Corola-website/Science/335341_a_336670]
-
Peștișani și basistul Constantin Jula (n. 1914 - d. 2001). Lăutari importanți au fost și în satul Telești, cel mai cunoscut din localitate fiind vioristul și solistul vocal Ioniță Țambu (n. 1903 - d. noiembrie 1956), fiul lăutarului Constantin Țambu zis Umbreluță. Banda sa a fost alcătuită inițial din bracistul Gheorghe Falcoe, chitarista Elisabeta Trohonel și basistul Trifon Trohonel. Concomitent cu creșterea faimei lui Ioniță Țambu a crescut și numărul membrilor formației, ajungând la unsprezece. Pe lângă componenții primei sale bande s-au alăturat
Lăutarii de pe Valea Bistriței, Gorj () [Corola-website/Science/335341_a_336670]
-
Țambu zis Umbreluță. Banda sa a fost alcătuită inițial din bracistul Gheorghe Falcoe, chitarista Elisabeta Trohonel și basistul Trifon Trohonel. Concomitent cu creșterea faimei lui Ioniță Țambu a crescut și numărul membrilor formației, ajungând la unsprezece. Pe lângă componenții primei sale bande s-au alăturat lăutarii din Peștișani, iar în timp și cei cinci copii ai lui Ioniță: solistele Aurelia și Anișoara Țambu și vioriștii Constantin, Ion și Victor Țambu. Ioniță Țambu a cântat și cu vocea balade, iar la vioară jocuri
Lăutarii de pe Valea Bistriței, Gorj () [Corola-website/Science/335341_a_336670]
-
solistele Aurelia și Anișoara Țambu și vioriștii Constantin, Ion și Victor Țambu. Ioniță Țambu a cântat și cu vocea balade, iar la vioară jocuri și dansuri ca "Ofițereasca", "Hora-n două părți" și "Sârba lui Ioniță". După moartea sa, conducerea bandei a fost preluată de fiul său, vioristul Constantin zis Tăin. Celălalt fiu al lui Ioniță, vioristul Ion Țambu, s-a căsătorit la Brădiceni cu Maria. Aici și-a format propria formație, foarte vestită și apreciată în zonă. Aurelia Țambu zisă
Lăutarii de pe Valea Bistriței, Gorj () [Corola-website/Science/335341_a_336670]
-
i-au apreciat repertoriul și au cules cântece de la el, cântând și împreună la București ori la concertele Orchestrei Taraful Gorjului. În august 1949 i s-au făcut mai multe înregistrări pe fonogramă, de către etnomuzicologul Emilia Comișel, ulterior și pe benzi de magnetofon. De la el s-au cules numeroase balade locale sau „furate” din zona Doljului, precum: "Balada lui Gheorghe Haiducul", "„Sbangă”", "„Bărbatul meu nu este mort”", "„Ghiță Cătănuță”" sau "„Ce faci moșule-n grădină?”". Fiul său, vioristul Cristian P. Geagu
Lăutarii de pe Valea Tismanei () [Corola-website/Science/335339_a_336668]
-
Novaci, se numără: „Cântecul lui Mirea”, „Țăranul și ciocoiul”, „Cine mi-e voinic lotrean?”, „Ciobanul care și-a pierdut oile”, „Cântecul lui Manole”, „Milea” sau „Ce faci moșule-n grădină?” (culeasă la 25 iulie 1963 de la lăutarul M. Pobirci pe bandă magnetică, cota 2648). La începutul secolului al XX-lea, la Novaci cânta orchestra vioristului Constantin Gâlcă (n. 1886 - d. 1945), care a cântat și pentru regele Carol al II-lea. Cu Constantin Gâlcă a cântat la începutul activității sale și
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]
-
special formația vioristului Vasile Pobirci zis Ică (n. 1926), fiul lăutarilor runcani Vasile și Ilinca Pobirci. Inițial a cântat cu părinții la Runcu, iar din 1951, prin căsătoria cu Mia, fiica lăutarului Grigore Gâlcă, s-a stabilit la Novaci. Din banda sa au mai făcut parte: soția sa, Mia (chitară și voce), Gheorghe Gujin (braci) și Iosif Porumbescu (bas). După moartea soției, acesta s-a mutat la Târgu Jiu, căsătorindu-se cu Elisabeta Bobirci. A continuat să cânte la cârciumile și
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]
-
vioristului Florin Chirițoiu (n. 1973), care mai are în componență pe Vișan Holtea (acordeon și orgă) și frații Marius Plotogea (saxofon) și Dorel Plotogea (clarinet). Un oraș plin de muzicanți a fost și Cărbuneștiul. La începutul secolului al XX-lea, bandele de lăutari erau formate și aici ca în majoritatea zonelor din județ, din 2-3 membri: vioristul (primaș), chitaristă (care era și solistă vocală) și basistul. Între primele formații de lăutari din localitate au fost: banda lui Coadă și Polina Tîrleanu
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]
-
începutul secolului al XX-lea, bandele de lăutari erau formate și aici ca în majoritatea zonelor din județ, din 2-3 membri: vioristul (primaș), chitaristă (care era și solistă vocală) și basistul. Între primele formații de lăutari din localitate au fost: banda lui Coadă și Polina Tîrleanu, născuți înainte de 1900 și banda lui Ion Bălășoiu (n. 1880 - d. 1961), viorist, care era surd, de unde și porecla Surdu. El cânta cu soția sa, Marița Bălășoiu, care era solistă vocală și chitaristă. Când cânta
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]
-
și aici ca în majoritatea zonelor din județ, din 2-3 membri: vioristul (primaș), chitaristă (care era și solistă vocală) și basistul. Între primele formații de lăutari din localitate au fost: banda lui Coadă și Polina Tîrleanu, născuți înainte de 1900 și banda lui Ion Bălășoiu (n. 1880 - d. 1961), viorist, care era surd, de unde și porecla Surdu. El cânta cu soția sa, Marița Bălășoiu, care era solistă vocală și chitaristă. Când cânta la nunți, Ion Bălășoiu-Surdu îi coopta în formație și pe
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]
-
nunți, Ion Bălășoiu-Surdu îi coopta în formație și pe vioristul Pusu Roncea (n. 1901 - d. 1942) și basistul Ion Chirițoiu (n. 1903 - d. 1951). Vestită în Târgu Cărbunești și cunoscută prin mediatizarea Radio și TV făcută șefului ei, a fost banda lui Constantin Chirițoiu zis Dindiri (n. 1911 - d. 1982), viorist virtuoz, fiul lăutăresei Eleonora Dindiri. A știut să cânte și la firul de păr pe cordele viorii melodii ca "Doina Ciobanului", "A oilor - ca la caval" etc. Apreciat solist vocal
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]
-
Dindiri și soția sa, Constanța Chirițoiu, au cântat la București într-o cârciumă din spatele Gării de Nord. A efectuat mai multe înregistrări pentru Radio Craiova și a fost televizat în timp ce cânta cu Ansamblul „Altița“ din Târgu Jiu. La fel de vestită a fost și banda lăutăresei Eugenia Bârsan zisă Gena (n. 1916 - d. 1962), chitaristă și solistă apreciată în Gorj și Dolj. A fost căsătorită cu vioristului Ion Bârsan (n. 1912 - d. 1960). La început, cei doi soți au cântat cu basistul Nelu Petrescu (n.
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]
-
1938-1942 soții Bârsan au cântat în București la cârciuma „La Crețu” din zona Gării de Nord. După revenirea de la București forțată de apropierea frontului, cu cei doi a cântat basistul Aurică Gugin, fiul lui Ioniță Gugin din Ștefănești. După anul 1948, în banda Genei au activat fiica sa, Elena zisă Uța (acordeon și voce) și soțul acesteia, Gogă Pițigoi (braci). Cele mai cunoscute melodii ale formației Bârsan au fost: „Sârba de la Cărbunești” (a lui Ion Bârsan) și cântecele: „Viorea, viorea”, „Pe malul Gilortului
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]
-
viorea”, „Pe malul Gilortului”, „Toată lumea vrea să mor”, „Păsărică de sub nor”, „Mă suii în deal în cucă” etc. După moartea lui Ion și a Genei Bârsan, ginerele lor Gheorghe Pițigoi zis Gogă (n. 1935 - d. 2010) și-a constituit propria bandă de lăutari. Din banda lui Gogă Pițigoi au mai făcut parte: soția sa, Elena Bârsan (voce, născută în 1936), Ionel Bâlteanu (țambal, născut în 1932 la Brădești, Dolj), Ion Căfădaru (chitară) și Constantin Cușlea zis Cioacă (bas). El era tot
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]
-
Toată lumea vrea să mor”, „Păsărică de sub nor”, „Mă suii în deal în cucă” etc. După moartea lui Ion și a Genei Bârsan, ginerele lor Gheorghe Pițigoi zis Gogă (n. 1935 - d. 2010) și-a constituit propria bandă de lăutari. Din banda lui Gogă Pițigoi au mai făcut parte: soția sa, Elena Bârsan (voce, născută în 1936), Ionel Bâlteanu (țambal, născut în 1932 la Brădești, Dolj), Ion Căfădaru (chitară) și Constantin Cușlea zis Cioacă (bas). El era tot fiu de muzicanți, părinții
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]
-
El era tot fiu de muzicanți, părinții săi fiind lăutarii Dumitru (n. 1906 - d. 1996) și Maria (n. 1911 - d. 1980). Fiul cel mai mare al lui Dumitru, Bebe Pițigoi (n. 1931 - d. 2013), a avut și el propria sa bandă de lăutari. A cântat cu soția sa, solista și acordeonista Ioana, zisă Nela (n. 1937 - d. 2000), cu Nelu Ciocan (naist venit din Dolj), cu Ion Tîrleanu (bas) și cu copiii săi: Doru Pițigoi (bas), Ion Pițigoi (tobe) și Ela
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]
-
cu părinții, dar după ce a împlinit 28 de ani și-a făcut propria formație, în care au mai evoluat: soția sa, Ioana (chitară), Grigore (Gore) Lătărețu (acordeon), Dinicu (Dinel) Cazacu (basist, născut în 1955) și Dumitru (Mitică) Cazacu (braci). Cu banda lui Alită Pițigoi au cântat și socrii săi,Titu și Ioana Gugin din Ștefănești. Alită și lăutarii săi au fost tocmiți la nunți, botezuri, petreceri din Gorj și din Dolj. Din respect pentru auditoriu el cânta îmbrăcat în costum național
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]