34,084 matches
-
Nicolae Iorga, al cărui volum de Istoria românilor apare în 1908. Figura 5. Dinamica manualelor de istorie în perioada 1831-1918 Sursa: calcule proprii după Bibliografia Românească Modernă 1831-1918, 4 volume Saturația la care se ajunge în intervalul 1870-1900 în privința pieței manualelor școlare de istorie națională oglindește tendințe mai ample ce străbat de la un capăt la altul întreaga economie simbolică a bunurilor culturale livrești. Acesta este intervalul decisiv în care este reperabilă "decolarea" producției de opere literare originale românești, pe pista turnată
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și evaluare a discursului literar. "Anul 1890 ca, dealtfel, întreg deceniul care îl precede poate fi astfel considerat drept momentul de cotitură, după care liniile de expansiune a câmpului literar par să se fi configurat" (Lazăr, 2002, p. 25). Instituționalizarea manualului ca unitate bazală a instrumentarului pedagogic survine în plină sincronie cu instituționalizarea literaturii și consolidarea câmpului producției literare în societatea românească. În interbelic, piața literaturii didactice axată pe istorie dobândește un nou impuls. Sub înrâurirea impetuoasă a naționalismului, noi manuale
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
manualului ca unitate bazală a instrumentarului pedagogic survine în plină sincronie cu instituționalizarea literaturii și consolidarea câmpului producției literare în societatea românească. În interbelic, piața literaturii didactice axată pe istorie dobândește un nou impuls. Sub înrâurirea impetuoasă a naționalismului, noi manuale de istorie intră în circuitul școlar, semnate de autori precum Ion Floru (1923, 1930, 1931), N.A. Constantinescu (1928), Orest Tafrali (1935), D.D. Patrașcanu (1937) sau C.C. Giurescu (1942). Piața manualelor de istorie și a literaturii didactice în general care a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
dobândește un nou impuls. Sub înrâurirea impetuoasă a naționalismului, noi manuale de istorie intră în circuitul școlar, semnate de autori precum Ion Floru (1923, 1930, 1931), N.A. Constantinescu (1928), Orest Tafrali (1935), D.D. Patrașcanu (1937) sau C.C. Giurescu (1942). Piața manualelor de istorie și a literaturii didactice în general care a funcționat până în acel moment în sistemul educațional românesc este închisă odată cu instalarea regimului de democrație populară după abolirea monarhiei în 30 decembrie 1947. Literatura didactică este monopolizată de stat, autoritățile
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în general care a funcționat până în acel moment în sistemul educațional românesc este închisă odată cu instalarea regimului de democrație populară după abolirea monarhiei în 30 decembrie 1947. Literatura didactică este monopolizată de stat, autoritățile socialiste introducând, după modelul stalinist, principiul manualului unic. Noua viziune oficială, singura disponibilă, asupra trecutului românesc este codificată în manualul redactat de un colectiv coordonat de academicianul Mihail Roller, sub titlul de Istoria României (1947), ulterior redenumit în Istoria RPR (1952). Schimbarea paradigmei politice din mijlocul anilor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
închisă odată cu instalarea regimului de democrație populară după abolirea monarhiei în 30 decembrie 1947. Literatura didactică este monopolizată de stat, autoritățile socialiste introducând, după modelul stalinist, principiul manualului unic. Noua viziune oficială, singura disponibilă, asupra trecutului românesc este codificată în manualul redactat de un colectiv coordonat de academicianul Mihail Roller, sub titlul de Istoria României (1947), ulterior redenumit în Istoria RPR (1952). Schimbarea paradigmei politice din mijlocul anilor '60 duce la înlocuirea manualului unic al lui Roller cu o nouă garnitură
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
singura disponibilă, asupra trecutului românesc este codificată în manualul redactat de un colectiv coordonat de academicianul Mihail Roller, sub titlul de Istoria României (1947), ulterior redenumit în Istoria RPR (1952). Schimbarea paradigmei politice din mijlocul anilor '60 duce la înlocuirea manualului unic al lui Roller cu o nouă garnitură de cărți școlare, intitulate în bloc Istoria României, elaborate pentru clasa a VIII-a (autor Dumitru Almaș), a XI-a (semnat de același Dumitru Almaș), respectiv pentru clasa a XII-a (autor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
lui Roller cu o nouă garnitură de cărți școlare, intitulate în bloc Istoria României, elaborate pentru clasa a VIII-a (autor Dumitru Almaș), a XI-a (semnat de același Dumitru Almaș), respectiv pentru clasa a XII-a (autor Constantin Daicoviciu). Manualul aferent clasei a IV-a, purtând auctoriatul aceluiași Dumitru Almaș, a rupt unitatea nominală, numindu-se Istoria Patriei. După enunțarea celebrelor "teze din iulie" 1971 ale noului secretar de partid, Nicolae Ceaușescu, garnitura manualelor de istorie a fost din nou
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a XII-a (autor Constantin Daicoviciu). Manualul aferent clasei a IV-a, purtând auctoriatul aceluiași Dumitru Almaș, a rupt unitatea nominală, numindu-se Istoria Patriei. După enunțarea celebrelor "teze din iulie" 1971 ale noului secretar de partid, Nicolae Ceaușescu, garnitura manualelor de istorie a fost din nou înlocuită. Singurul care a supreviețuit procesului de actualizare ideologică a fost Istoria Patriei, manual care și-a păstrat titlul intact până în 1989 (conținutul său a fost însă aliniat cu cel al noii generații de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
nominală, numindu-se Istoria Patriei. După enunțarea celebrelor "teze din iulie" 1971 ale noului secretar de partid, Nicolae Ceaușescu, garnitura manualelor de istorie a fost din nou înlocuită. Singurul care a supreviețuit procesului de actualizare ideologică a fost Istoria Patriei, manual care și-a păstrat titlul intact până în 1989 (conținutul său a fost însă aliniat cu cel al noii generații de manuale naționaliste). Noua generație de manuale forma un dispozitiv integrat, care defalca istoria României în trei mari diviziuni care erau
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de istorie a fost din nou înlocuită. Singurul care a supreviețuit procesului de actualizare ideologică a fost Istoria Patriei, manual care și-a păstrat titlul intact până în 1989 (conținutul său a fost însă aliniat cu cel al noii generații de manuale naționaliste). Noua generație de manuale forma un dispozitiv integrat, care defalca istoria României în trei mari diviziuni care erau predate succesiv. Astfel, Istoria antică și medie a României era învățată în clasa a VIII-a; Istoria modernă a României se
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
nou înlocuită. Singurul care a supreviețuit procesului de actualizare ideologică a fost Istoria Patriei, manual care și-a păstrat titlul intact până în 1989 (conținutul său a fost însă aliniat cu cel al noii generații de manuale naționaliste). Noua generație de manuale forma un dispozitiv integrat, care defalca istoria României în trei mari diviziuni care erau predate succesiv. Astfel, Istoria antică și medie a României era învățată în clasa a VIII-a; Istoria modernă a României se preda clasei a IX-a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
repercutat inevitabil și asupra literaturii didactice în materie de discurs despre trecut. Însă restructurările substanțiale aveau să fie inițiate cu o întârziere de un deceniu. Marea prefacere a fost ocazionată de "reforma comprehensivă" a educației postdecembriste, care a presupus introducerea manualelor alternative în educația de stat, reluându-se astfel tradiția pluralistă a literaturii didactice românești întreruptă vreme de jumătate de secol prin manualele unice care au monopolizat discursul școlar între 1948 și 1999. Pluralizarea discursivă în discursul școlar despre trecut a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de un deceniu. Marea prefacere a fost ocazionată de "reforma comprehensivă" a educației postdecembriste, care a presupus introducerea manualelor alternative în educația de stat, reluându-se astfel tradiția pluralistă a literaturii didactice românești întreruptă vreme de jumătate de secol prin manualele unice care au monopolizat discursul școlar între 1948 și 1999. Pluralizarea discursivă în discursul școlar despre trecut a contribuit la instituirea unei "piețe a memoriei" în care diferite versiuni asupra trecutului rivalizează în vederea dobândirii de credibilitate publică. 1.2.2
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
unice care au monopolizat discursul școlar între 1948 și 1999. Pluralizarea discursivă în discursul școlar despre trecut a contribuit la instituirea unei "piețe a memoriei" în care diferite versiuni asupra trecutului rivalizează în vederea dobândirii de credibilitate publică. 1.2.2. Manualul de istorie națională: "armă de instrucție în masă" Pe lângă funcția pedagogică de transmitere de cunoștințe factuale, literatura didactică, cu atât mai mult manualul de istorie națională, îndeplinește o funcție socială majoră, aceea de socializare formală a tinerilor în sistemul axiologic
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a memoriei" în care diferite versiuni asupra trecutului rivalizează în vederea dobândirii de credibilitate publică. 1.2.2. Manualul de istorie națională: "armă de instrucție în masă" Pe lângă funcția pedagogică de transmitere de cunoștințe factuale, literatura didactică, cu atât mai mult manualul de istorie națională, îndeplinește o funcție socială majoră, aceea de socializare formală a tinerilor în sistemul axiologic cauționat de autoritățile statale. Pe măsură ce statul și-a asumat o tot mai crescândă responsabilitate și control asupra educației, manualul școlar a devenit un
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cu atât mai mult manualul de istorie națională, îndeplinește o funcție socială majoră, aceea de socializare formală a tinerilor în sistemul axiologic cauționat de autoritățile statale. Pe măsură ce statul și-a asumat o tot mai crescândă responsabilitate și control asupra educației, manualul școlar a devenit un instrument statal de consolidare a identității naționale. În sensul ideii lui N. Machivelli care vedea în religie un instrument al politicii de stat (religio instrumentum regni), manualele școlare de istorie națională pot fi concepute ca instrumenta
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
o tot mai crescândă responsabilitate și control asupra educației, manualul școlar a devenit un instrument statal de consolidare a identității naționale. În sensul ideii lui N. Machivelli care vedea în religie un instrument al politicii de stat (religio instrumentum regni), manualele școlare de istorie națională pot fi concepute ca instrumenta regni. Pe aceeași linie de gândire, C. Ingrao (2009) consideră manualele de istorie ca fiind "arme de instrucție în masă", i.e., principalele vehicule ideologice prin care stocul sancționat oficial de cunoștințe
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
naționale. În sensul ideii lui N. Machivelli care vedea în religie un instrument al politicii de stat (religio instrumentum regni), manualele școlare de istorie națională pot fi concepute ca instrumenta regni. Pe aceeași linie de gândire, C. Ingrao (2009) consideră manualele de istorie ca fiind "arme de instrucție în masă", i.e., principalele vehicule ideologice prin care stocul sancționat oficial de cunoștințe despre trecut este transmis în procesul de socializare mnemonică a tinerelor generații. Datorită controlului statal atât asupra structurii, cât și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
fiind "arme de instrucție în masă", i.e., principalele vehicule ideologice prin care stocul sancționat oficial de cunoștințe despre trecut este transmis în procesul de socializare mnemonică a tinerelor generații. Datorită controlului statal atât asupra structurii, cât și asupra conținutului acestora, manualele încorporează de regulă un puternic status quo bias, stimulând loialitatea și supunerea față de ordinea actuală, despre care se creează imaginea unei evoluții implacabile, chiar necesară. Tot datorită controlului concentrat la vârful piramidei, manualele pot fi foarte ușor reformulate, restructurate sau
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
asupra structurii, cât și asupra conținutului acestora, manualele încorporează de regulă un puternic status quo bias, stimulând loialitatea și supunerea față de ordinea actuală, despre care se creează imaginea unei evoluții implacabile, chiar necesară. Tot datorită controlului concentrat la vârful piramidei, manualele pot fi foarte ușor reformulate, restructurate sau chiar rescrise din temelii în funcție de necesitățile de stat. Datorită acestor proprietăți, cărțile școlare și literatura didactică pe care acestea o alcătuiesc se pretează unei interpretări în sensul vederii acestora ca dispozitivele textuale, impregnate
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în sensul vederii acestora ca dispozitivele textuale, impregnate ideologic, prin mijlocirea cărora autoritățile statale urmăresc "domesticirea credințelor populare", inclusiv a sistemului de crezuri despre trecut care constituie memoria colectivă (Ginsberg, 1986 cf. Price, 1992, p. 20: domestication of mass belief). Manualele școlare de istorie pot fi văzute și ca unitățile scriptice elementare pe baza cărora se organizează "comunitatea textuală" a națiunii. Analizând reapariția științei de carte (literacy) în secolele XI și XII în Europa Occidentală, B. Stock urmărește configurarea a ceea ce
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
textual" (p. 19). Adaptând aparatul conceptual elaborat de B. Stock în studiul memoriei naționale, vom spune că "comunitatea textuală" a națiunii este o macro-societate interpretativă organizată în jurul înțelegerii comune a textelor care codifică scriptic trecutul colectiv al comunității (i.e., a manualelor școlare de istorie națională). Școala este instituția socială programată să deservească acest scop. Potrivit lui B. Stock, emergența și funcționarea unei comunități textuale depind de existența a trei elemente: i) contact oral, prin care outsiderii intră în legătură cu o tradiție textuală preexistentă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
rând, funcția socială primordială a școlii este de a asigura un proces educațional, în cadrul căruia moștenirea culturală a societății este prezervată și transmisă mai departe pe calea unei pedagogii a memoriei. În fine, prin crearea de texte istorice sub forma manualelor școlare de istorie, comunitatea textuală a națiunii își istoricizează existența, elaborându-și o meta-narativă a originii, destinului și devenirii. Școala este, așadar, instituția cardinală a comunității textuale a națiunii, iar manualele școlare sunt, la rândul lor, cărămizile scriptice ale tradiției
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
În fine, prin crearea de texte istorice sub forma manualelor școlare de istorie, comunitatea textuală a națiunii își istoricizează existența, elaborându-și o meta-narativă a originii, destinului și devenirii. Școala este, așadar, instituția cardinală a comunității textuale a națiunii, iar manualele școlare sunt, la rândul lor, cărămizile scriptice ale tradiției textuale prezervată în rândul acestor comunități interpretative. Ca regulă generală, în privința conținutului informativ și ideologic pe care îl întrupează, manualele se plasează întotdeauna în trena frontului în continuă experimentare reprezentat de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]