13,283 matches
-
ei se revarsă peste zile și nopți ce trec lent prin timp, acoperind șiragurile de clipe cu haina lor apăsătoare! Asemeni lor sunt gândurile, care uneori prind contur în jurul unor fire împletite din senin și frumos, din ele izvorând și înălțându-se vise plutitoare în voie printre nori albi traversând necontenit ceruri azurii, ce duc cu dânsele departe de tot emoții, povești și stări sublime, îmbrăcând adesea suflete în haine ușoare, sclipind de euforii ale timpurilor vesele!... Miracolul coboară pe neașteptate
URCÂND PE TREPTE ÎNALTE ALE EXISTENŢEI... de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2097 din 27 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366258_a_367587]
-
Teologie din București, și de diaconul Cornel Coman. Piesa a II-a este dedicată Înălțării Sfintei Cruci: „Astăzi a lui Hristos Cruce cea de viață făcătoare se'nalță,/pe care, dar, suit-a, iarăși-chemându'l pe Adam./ Lemnul cinstitei Cruci înălțându-se astăzi, să aducem mărire/lui Dumnezeu-Cuvântul Celui pe-acesta răstignit./ Bucură-te, strigăm, dumnezeiască pază, Cruce dumnezeiască,/prin care și la ceruri de pe pământ ne-am ridicat./ Să sărutăm veniți lemnul de mântuire pe carele Stăpânul/S'a înălțat
TÂRGUL ICONARILOR ŞI MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1358 din 19 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366167_a_367496]
-
înălțându-se astăzi, să aducem mărire/lui Dumnezeu-Cuvântul Celui pe-acesta răstignit./ Bucură-te, strigăm, dumnezeiască pază, Cruce dumnezeiască,/prin care și la ceruri de pe pământ ne-am ridicat./ Să sărutăm veniți lemnul de mântuire pe carele Stăpânul/S'a înălțat cu trupul spre izbăvirea tuturor.” În Piesa a III-a Crucea sfințită prin sângele lui Hristos, de viață dătătoare are rol de apărare și izbăvire: „Pe cei care ție ne închinăm, Cruce de-viață-dătătoare a lui Hristos,/teferi, dar, arată-ne
TÂRGUL ICONARILOR ŞI MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1358 din 19 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366167_a_367496]
-
și tuturor/ne dai sănătate și tărie și izbăvire și dar de sfințenie./ Tăria și sprijinul Sfinților, Cruce de-viață-purtătoare a lui Hristos,/ Pe cei învârtejiți de ispite pe piatra voii cerești întărește-ne.” În „Bogorodișna” Crucea este invocată să-l înalțe pe om din păcat, așa cum Iisus prin propriul sacrificiu l-a înălțat pe Adam: „De voie pe lemnul Crucii suind Fiul tău, Fecioară, înălțatu-l-a pe Adam/ Iarăși la întâia vrednicie, ci și pe mine, căzutul, înalță-mă.” Cântarea
TÂRGUL ICONARILOR ŞI MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1358 din 19 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366167_a_367496]
-
sfințenie./ Tăria și sprijinul Sfinților, Cruce de-viață-purtătoare a lui Hristos,/ Pe cei învârtejiți de ispite pe piatra voii cerești întărește-ne.” În „Bogorodișna” Crucea este invocată să-l înalțe pe om din păcat, așa cum Iisus prin propriul sacrificiu l-a înălțat pe Adam: „De voie pe lemnul Crucii suind Fiul tău, Fecioară, înălțatu-l-a pe Adam/ Iarăși la întâia vrednicie, ci și pe mine, căzutul, înalță-mă.” Cântarea a IV-a este un imn dedicat Preacinstitei Cruci, care i-a
TÂRGUL ICONARILOR ŞI MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1358 din 19 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366167_a_367496]
-
învârtejiți de ispite pe piatra voii cerești întărește-ne.” În „Bogorodișna” Crucea este invocată să-l înalțe pe om din păcat, așa cum Iisus prin propriul sacrificiu l-a înălțat pe Adam: „De voie pe lemnul Crucii suind Fiul tău, Fecioară, înălțatu-l-a pe Adam/ Iarăși la întâia vrednicie, ci și pe mine, căzutul, înalță-mă.” Cântarea a IV-a este un imn dedicat Preacinstitei Cruci, care i-a adus omului iluminare interioară, izbăvire de păcate și înălțare: „Întru tine ne
TÂRGUL ICONARILOR ŞI MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1358 din 19 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366167_a_367496]
-
să-l înalțe pe om din păcat, așa cum Iisus prin propriul sacrificiu l-a înălțat pe Adam: „De voie pe lemnul Crucii suind Fiul tău, Fecioară, înălțatu-l-a pe Adam/ Iarăși la întâia vrednicie, ci și pe mine, căzutul, înalță-mă.” Cântarea a IV-a este un imn dedicat Preacinstitei Cruci, care i-a adus omului iluminare interioară, izbăvire de păcate și înălțare: „Întru tine ne lăudăm, Cruce Preacinstită, și cu puterea ta/ne păzim, cinstite lemnule, cu cântări de
TÂRGUL ICONARILOR ŞI MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1358 din 19 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366167_a_367496]
-
scurge viața către niciunde, Căutând fericirea în povești de iubiri Prin trecătoarele grădini de trandafiri. Doar mâna iubirii mângâie pianul Când printre simfonii își cântă aleanul Și zboară pe clapele albastrului vis Căutând partitura raiului promis. Iar ritmul ei...ne înalță pe stânci, Că doar iubirea are rădăcini adânci Și repetăm a vieții partitură sfântă Pe care fiecare-n ritmul lui și-o cântă. Solfegiem timid în cheia tinereții Vesele melodii în zorii dimineții. Apoi,doar în diezii muzicii bătrâne, Cântăm
PARTITURA VIEȚII de ȘTEFANIA PETROV în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366269_a_367598]
-
Ursu Publicat în: Ediția nr. 2097 din 27 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Toate-n viață-s trecătoare, Toate-s vii, dar toate pier! Nimeni nu-i etern sub soare, Muritori și muritoare, Moartea e ,singura cale, De-a ne înălța la cer! Mântuirea,nu-i ușoară, Dar, e la mâna orișicui! Trupul,când va fi să moară, Sufletul,spre ceruri zboară, Dar de urcă sau coboară, Este voia Domnului! El,ce-i drept la judecată, El,care cunoaște fapta, Gândul
OMUL,CA IARBA! de CONSTANTIN URSU în ediţia nr. 2097 din 27 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366276_a_367605]
-
-n lume nat; Uniți din Sarmisegetuza, Și de atunci uniți mereu, Uniți la bine și la greu, De-un Decebal, de-un vodă Cuza, Cum vrut-a Dumnezeu, Uniți din vremuri ancestrale, Cum n-au fost alții pe pământ, Am înălțat pe plaiul sfânt Și mânastiri, și catedrale, În semn de legământ, Căci ne-ntrebăm astăzi, uimiți, Parcă ne-am trage din maimuțe, Conduși de niște găgăuțe: Cum de suntem acum uniți, Doar ... în bisericuțe?! Valeriu Cercel Referință Bibliografică: Unirea la
UNIREA LA ROMÂNI de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1119 din 23 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361580_a_362909]
-
Iisus Hristos Însuși a zis: „Iar când va veni Acela, Duhul Adevărului, vă va călăuzi la tot adevărul” (Ioan 16,13).Conștiința misiunii trebuie lărgită, iar misiunea Bisericii nu a înțeles alegerea ca supremație. Dumnezeu te alege, nu ca să te înalțe, ci ca să te coboare, prin slujire. Arhiereul, Preotul, Diaconul, crediciosul sunt robii Lui Dumnezeu. (Ep. Romani - 9,10,11). Este de luat aminte: Orice dezlegare se face pentru ceilalți, Iisus Hristos și-a dat viața pentru toți, suntem aleși, pentru
DESPRE CATEDRALA MANTUIRII NEAMULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361534_a_362863]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > CUVÂNTUL Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 1116 din 20 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului CUVÂNTUL (unui drag poet basarabean) Imn azi înalț străbunului Cuvânt, Ofrandă-nchin acelui ce îl crește, Neîntinat rămână pe pământ, Etern poetul ce cu har hrănește Lumina verbului sădit în gând! Cuvântul dat de mama mi-i avut, Avere-mi este și-o împart frățește: Pe cât a mea
CUVÂNTUL de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1116 din 20 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361616_a_362945]
-
Fără susurul ei noaptea e tristă și rece, Iar zilele-aleargă greoi... Iubirea e cântec, e soare, nu are țărm, n-are hotar... Nicicând nu piere, nu moare, Iți ține inima -n flăcări, pe jar, Iți curge molatec prin vene... Te-nalță-n zenit, te duce-n neant... Iubirea ce-n veci e-același tezaur, aceeași comoră de preț. Referință Bibliografică: Iubire... / Ana Georgescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1117, Anul IV, 21 ianuarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ana
IUBIRE... de ANA GEORGESCU în ediţia nr. 1117 din 21 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361608_a_362937]
-
un specific etnic și altul spiritual. Să luăm, de pildă, sufletul oltenesc în arta populară. Veacurile l-au răsfrânt, lumină și vis, în scoarțe și chilimuri, i-au unduit neliniștile în doină, l-au izbucnit în vechea arhitectură, l-au înălțat pe la răspântii, în brațele de rugă ale troițelor. Pecețile lui în arta populară sunt: volbură și visătorie, năvală și alean, vigoare și tângă, freamăt și leneșe melancolie, îngândurare și răzvrătire... Clătinând azururi între izbucnirea ca o spinare de mistreț și
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
și unde erau luptele mai încinse acolo se avânta de îndată. Se lupta ca un leu printre săbiile, caii și lăncile dușmanilor până își găsi un eroic sfârșit! La răscrucea de drumuri din pustiuri, pe culmea unui deal, poporul tătar înalță un gurgan de pământ peste mormântul viteazului lor erou. Iar pe creasta acelui gurgan au sădit vreo zece, ba douăsprezece pini. Iar peste gurgan și peste pini rotesc neliniștiți vulturii cei semeți ai stepei care, plutind în cercuri largi și
BALADA TĂTARĂ de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361626_a_362955]
-
nu am deloc, parcă m-au supt demonii. Mă simt suavă și fragilă. Răul din prima viață l-am alungat și constat că am nevoie de răbdare pentru a putea trăi frumos mai departe. Budha, ca și Iisus s-a înălțat la ceruri, dispărând prin dematerializare. Aștept cu nerăbdare dimineața...ca să pot culege puțina energie solară și excursia în munți, să culeg curaj și demnitate.” Trăirile autoarei sunt deosebit de intense. Pentru a-și domoli tumultul, autoarea preferă să scrie: „Cuvintele parcă
FRAU MOVIE, DE VIOLETA DĂNĂILĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361645_a_362974]
-
climat de liniște și de prosperitate. În această perioadă, voievodul s-a dedicat realizării de lucrări cu rezonanță culturală și spirituală, în special ctitoririi unor așezăminte laice și bisericești de mare însemnătate și valoare spirituală și arhitecturală. Astfel, au fost înălțate bisericile de la Potlogi și Mogoșoaia, mânăstirile Hurezi și Brâncoveni, precum și palatul de la Mogoșoaia, care se distinge prin stilul arhitectural brâncovenesc, devenit renumit. prin aceasta, Constantin Brâncoveanu a ctitorit epoca cea mai strălucită a culturii noastre românești. De asemenea, Voievodul a
JERTFA SFINŢILOR MARTIRI BRÂNCOVENI – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1116 din 20 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361619_a_362948]
-
cu nenumăratele piedici de tot felul și cu toate aceste adevăruri revelate, scriitorul Al Florin Țene nu devine un infatuat, nu își face o aură de neprihănit, așa cum se întâmplă în multe dintre autobiografiile unor scriitori care țin să-și înalțe din cuvinte monumente de merite și virtuți, el rămâne la modestia omului conștient și de slăbiciunile sale, le recunoaște și le asumă, nu se ascunde în fața cititorului, ci vine cu tot sufletul deschis:,,Iar noi, ca redactori la reviste literare
FILOSOFIA-PERSONAJ PRINCIPAL ÎN ROMANUL GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 366 din 01 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361709_a_363038]
-
întotdeauna unul singur: ceva ce seamănă cu lacrima.” (pag. 184) Al Florin Țene face încă odată dovada, prin acest roman, că este un scriitor al esențelor psihologice tainice, al sublimelor rezonanțe spirituale, al filozofiei transcedentale, la care pot să se înalțe doar cei ce reușesc să străbată labirintul vieții, fără să le fie ucis sufletul. Prof. Petru Birău, ianuarie 2012 Referință Bibliografică: Filosofia-personaj principal în romanul Geamănul din oglindă / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 366, Anul II
FILOSOFIA-PERSONAJ PRINCIPAL ÎN ROMANUL GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 366 din 01 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361709_a_363038]
-
Adânc în amintire e-ncrustată, Vibrează în acorduri lungi arpegii. Nu ai uitat, îți mai aduci aminte, De parcă-n loc de-atuncea au stat anii: O boare-nmiresmată cu alinte, Iar brazii în odăjdii, cu litanii, În rugăciune fără de cuvinte Își înălțau spre ceruri psalmii stranii. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Îți amintești / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 368, Anul II, 03 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
ÎŢI AMINTEŞTI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 368 din 03 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361750_a_363079]
-
în blănuri cu buze groase unsuroase și burți lăsate peste centurile de la brâu, nu o vedeau și nu doreau să o știe. El va sugera pierzania, va cânta cavoul și singurătatea sumbră tocmai pentru a da posibilitatea luminii să se înalțe și să dea putința observației, pentru că el, ca literat luminează prin sobrietatea mijloacelor expresive pe care le distribuie în poezia sa Și-acorduri de clavire / Pierdute în surdină; / Și-n tot e-un marș funebru / Prin noapte, ce suspină (Nocturnă
ACTUL DE DEPEIZARE ÎN SCÂNTEILE GALBENE BACOVIENE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361734_a_363063]
-
că singurul leac al ocolirii suferinței era poezia și talentul cu care se născuse de a mărturisi în versuri. Instrumentele muzicale, pe care poetul le amintește des în poeziile sale, sunt: clavirul, violina, pianul ce dau liniștea umbrelor care se înalță în bezna nopții ca adunătoare de vieții, pentru că el, poetul tainelor, simte apropierea semenilor de ceasul despărțirii de lumea vie și vede ducerea spre odihnă a trupurilor obosite de vicii. Locurile în care tăcerea abundă în cenușiul păcii sunt cimitirele
ACTUL DE DEPEIZARE ÎN SCÂNTEILE GALBENE BACOVIENE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361734_a_363063]
-
Azi de dimineață cu tristețe mare am auzit Că vecinul și prietenul meu Tom a murit Un bătrânel înalț slăbuț simpatic și hazliu Îmi amintesc că într-o bună zi ma întrebat: "-Ce mai faci vecină așa de dimineață? -Ce să fac, mă grăbesc să sap în grădină Ieri am găsit petrol și acuma continui să sap Și într-
PRIETENULUI MEU TOM de STELLA REEVES în ediţia nr. 849 din 28 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351807_a_353136]
-
creduli? Îi băga în speriți, nu alta, când o auzeau jelindu-se cu așa „durere-n cot”. Toți oamenii care apelau la ea, ca să fie tămăduiți prin meșeșugul unor „leacuri”... numai de Bușica știute, plus a rugăminților pe care le înălța către Satana, aflau înpietriți cum dumneaei mergea singură, pe timp întunecat (fără stele și lună), în miezul nopții... când toți dracii se adunau în dumbrava pădurii ca s-o asculte și să-i îndeplinească dorințele, procesiune care ținea până la primul
PARTEA A VI-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351763_a_353092]
-
de Andra și prietenii noștri stau închiși la Jilava!> Voia să-l întrebe care prieteni dar nu mai funcționau mușchii faciali, nu mai putea vorbi, dădea să deschidă gura și nu mai putea, iar dinții erau însângerați. Și Zugravu se înalță la cer cu tricolorul în mână, cântând cântecul golanilor: Noi de-aicea nu plecăm, nu plecăm acasă, Până nu ne-om câștiga libertatea noastră! Chestia aia pe care o compuseseră ei acolo în Piață cu: decât activist, decât comunist, mai
ÎNGERII ŞI DEMONII REVOLUŢIEI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 717 din 17 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351724_a_353053]