3,353 matches
-
sunt de acord că acțiunea noastră, de crâncenă opoziție față de guvern, nu trebuie să degenereze într-o acțiune ostilă față de M.V. februarie 1935. [...] Am aflat, astfel, de la [Grigore n.n.] Iunian, că el a avut o lungă întrevedere cu Gh. Brătianu, întrevedere în timpul căreia, Brătianu a încercat să-l atragă în pretinsul bloc constituțional. Iunian nu numai că a refuzat această ofertă, dar i-a spus lui Brătianu că acțiunea lui nu are sens, căci e o naivitate să "moralizezi" un rege
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
a părut foarte rău să constat că în cazul unui guvern Mihalache, Iunian ar fi în stare să treacă de partea blocului constituțional, pe care îl combate astăzi. [...] Astfel, Brătianu, în afară de întrevedrile cu Maniu și cu Iunian a avut o întrevedere și cu Corneliu [Zelea] Codreanu, oferind și acestuia participarea la bloc. Rezultatul a fost negativ. Codreanu a refuzat propunerea lui Brătianu. Am fost informat că șeful "Gărzii de fier" stă pe punctul de vedere că orice atac împotriva Majestății Voastre
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
1-2, 1993, pp. 712. Roșca, Ioan, "Gh. Brătianu", în Analele Universității "Spiru Haret", 2004, nr 6, seria Filosofie, pp. 163-164. Scurtu, Ioan, "Gheorghe I. Brătianu. Activitatea politică", în Dosarele Istoriei, 2003, nr. 6, pp. 6-13. Scurtu, Ioan, "Câteva reflecții asupra întrevederii lui Gheorghe I. Brătianu cu Adolf Hitler (16 noiembrie 1936)", în Dosarele Istoriei, 2004, nr.1, pp. 26-29. Spinei, Victor, coordonator, Confluențe istoriografice românești și europene. Gheorghe I. Brătianu, Universitatea "Al. I. Cuza", Iași, 1988. Ștefănescu, Ștefan, "Gh. I. Brătianu
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
mai fie un punct de fricțiune între cele două state". Jaques de Launay, op. cit., p. 93. 786 Viorica Moisuc, ""Privire repede" asupra politicii externe a României Mari", în Dosarele Istoriei, 2003, nr.11, p. 37; Ioan Scurtu, "Câteva reflecții asupra întrevederii lui Gheorghe I.Brătianu cu Adolf Hitler (16 noiembrie 1936)", în Dosarele Istoriei, 2004, nr.1, p. 26; Jaques de Launay, op. cit., pp. 93, 98; Valeriu Florin Dobrinescu, "1917-1939:Basarabia în raporturile româno-sovietice", în Dosarele Istoriei, 2000, nr. 6, p.
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Georges I. Brătianu, La politique exterieure de la Roumanie, București, 1937, pp. 47-53. 843 Ion Calafeteanu, Români la Hitler, Editura Univers Enciclopedic, București, 1999, pp. 13, 14, 16; Petre Otu, Aurel Pentelescu, op. cit., pp. 20, 21; Ioan Scurtu, "Câteva reflecții asupra întrevederii lui Gheorghe I. Brătianu cu Adolf Hitler (16 noiembrie 1936)", în Dosarele Istoriei, 2004, nr. 1, p. 27; Rebecca Haynes, op. cit., p. 28; Victor Spinei, coordonator, op. cit., p. 305; Gheorghe Buzatu, Corneliu Bichineț, op. cit., pp. 357359. 844 Ioan Scurtu, "Câteva
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
I. Brătianu cu Adolf Hitler (16 noiembrie 1936)", în Dosarele Istoriei, 2004, nr. 1, p. 27; Rebecca Haynes, op. cit., p. 28; Victor Spinei, coordonator, op. cit., p. 305; Gheorghe Buzatu, Corneliu Bichineț, op. cit., pp. 357359. 844 Ioan Scurtu, "Câteva reflecții asupra întrevederii lui Gheorghe I. Brătianu cu Adolf Hitler (16 noiembrie 1936)", în Dosarele Istoriei, 2004, nr. 1, pp. 28, 29. 845 Georges I. Bratianu, La politique exterieure de la Roumanie, București, 1937, pp. 71-94; Gh. Brătianu răspundea, astfel, obiecțiilor lui N. Titulescu
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
engleză, aruncând cu petale de flori de trandafir și iasomie. Copii În uniforme, pantaloni scurți la băieți și fustițe la fete cărămizii, cămăși de culoare bej și cravate roșii la gât, ne priveau deschis În față, fără nici o sfială, bucuria Întrevederii fiind Întipărită pe fețele lor. Toți Întindeau spre noi mânuțele și apoi o zbugheau În mulțimea de capete zâmbitoare. Cadrele didactice, În frunte cu directorul, se străduiau, În zadar, să țină piept valului de copii, frumoși În uniformele lor, care
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
progres tehnologic fantastic, numit „a treia cultură” sau „cultura posibilului”, se simte necesitatea unui discernământ etic serios și se impune o obiecție de fond crucială, unită cu efortul de a depăși, la nivel personal și comunitar, această situație abisală, cu întrevederea unor posibile „semne de speranță”. Unul din aceste semne poate fi individualizat într-un editorial recent, apărut în revista Science și îi aparține lui J. Rotblat (1908-2005), profesor emerit de Fizică la Universitatea din Londra și Premiu Nobel pentru pace
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
lasă liniștea. Ăsta e singurul lucru pe care Îl găsesc ușor agasant la el. Chibzuiește intens la orice spui, de parcă ar avea cine știe ce mare importanță, cînd tu nu faci decît o oarecare remarcă la Întîmplare, de dragul conversației. La ultima noastră Întrevedere l-am Întrebat de unde și-a cumpărat cravata, și el s-a gîndit intens vreo cinci minute, după care și-a sunat soția să verifice cu ea; ce mai, a fost o adevărată saga. Și nici măcar nu-mi plăcea prostia
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
În restul, el și Luke deapănă amintiri legate de nu știu ce meci de crichet de la școală. Fac eforturi să fiu politicoasă și să ascult - dar nu pot să nu mă foiesc, nerăbdătoare. Vreau să ajung la Bambino! În cele din urmă, Întrevederea ia sfîrșit și ieșim În strada aglomerată a Londrei. Pe lîngă noi, trece o femeie cu un landou demodat Silver Cross, cu roți superbe și solide. Doar că eu o să-l vopsesc pe al meu În roz aprins. O să fie
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
-l ascult! Luke nu zice nimic. Nu-mi dau seama dacă e Încruntat din cauza faptului că se află la volan sau a cuvintelor mele. Am putea să mergem măcar o singură dată, ca să vedem cum e, spun Împăciuitoare. O singură Întrevedere. Dacă nu ne place de ea, nu ne mai ducem niciodată. Am ajuns pe strada alor mei. Deasupra ușii se află un banner mare argintiu și un balon cu heliu stingher, pe care scrie La mulți ani, Jane!, aterizează ușor
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
să aflu mai multe despre tine. Ești căsătorită, Înțeleg? — Da, Încuviințez din cap. — Și vine și soțul tău azi? Domnul Brandon, dacă am Înțeles bine? — Trebuie să apară din clipă-n clipă. ȚÎțîi din buze a scuze. — Are o scurtă Întrevedere de afaceri În mașină, chiar lîngă clinică. Dar trebuie să apară. — Mă bucur. Ridică privirea și zîmbește, cu dinți perfecți, de un alb strălucitor. — SÎnt sigură că soțul tău e foarte Încîntat c-o să aibă un copil. — O, da! Tocmai
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
murmurînd „Venetia, te iubesc.“ Ceea ce e pur și simplu stupid. Pun pariu că nu i-a spus niciodată c-o iubește. Pun pariu pe... o mie de lire. — Becky? — A! Îmi vin În fire și-mi dau brusc seama că Întrevederea noastră a luat sfîrșit. Luke și Venetia sînt amîndoi În picioare și mă așteaptă. — Deci te gîndești ce fel de naștere Îți dorești, Becky, și-mi spui? zice Venetia deschizînd ușa. — Categoric! — Nu e nevoie de un plan extrem de detaliat
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
și despre care știu că va participa, va câștiga cu siguranță." Mureșan i-a promis, bineînțeles, că totul va fi cât se poate de corect și să nu-și facă nici cea mai mică problemă. Vasile Lupu a plecat de la întrevederea cu Mureșan convins că nimeni nu va îndrăzni să umble cu cioara vopsită. Numai că la licitație a câștigat o firmă mult mai puțin potentă, dar, probabil, mai atentă cu... Era atât de supărat și de furios, atunci, Vasile Lupu
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
a promovat principii privitoare la jurnalismul catolic, recunoscând locul presei în societate (diferit de cel al cărților). La scurt timp după alegerea sa (în februarie 1879), Papa Leon XIII a participat la o audiență cu mii de ziariști catolici prima întrevedere pontificală de acest fel demonstrând astfel importanța acordată presei 117. În cadrul ei a vorbit despre răul provocat de "acea desfrânată libertate de a tipări orice, care ar trebui numită mai degrabă libertinaj", deoarece prin intermediul ei s-au otrăvit suflete, iar
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
mai continuau. Lui Roothaan îi era teamă că revista și împreună cu ea, Societatea, ar fi putut fi amestecate în probleme politice și sociale. Propunerile preoților Taparelli, Curci și Liberatore au primit un impuls decisiv din partea Papei Pius IX, într-o întrevedere a acestuia cu Roothaan, ce a avut loc la Gaeta în decembrie 1849216. După acea întâlnire, au început pregătirile pentru lansarea revistei, al cărei prim număr a apărut patru luni mai târziu. Începutul a fost nesperat de bun, deoarece în urma
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
anumite capitole de „istorie ieroglifică”, îndeosebi volumele În ajun și Uraganul cuprind episoade romanești de calitate, precum cele care analizează relația lui Vania Răutu cu Eliza Orleanu și cu Ivonna, călătoria în Transilvania și în Europa Occidentală (unde e și întrevederea cu „generalisimul revoluției mondiale”). Pe acest palier se înscriu, de asemenea, amplele tablouri dedicate revoluției ruse din 1905-1906 și răscoalei din 1907, cu scene plastice de acțiune în care sunt angrenate mulțimile, amândouă tributare însă în prea mare măsură documentelor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
soluția adoptată de Corneille în Polyeucte. Acțiunea se petrece într-o anticameră comună cu apartamentul lui Felix și cel al fiicei sale, procedeu care acordă verosimilitate atât întâlnirilor amoroase între Pauline și Polyeucte și între Pauline și Sever, cât și întrevederilor politice între Felix și Sever. Racine concepe spațiul într-un mod analog în Bérénice. "Scena se petrece la Roma, notează el, într-un cabinet ce se află între apartamentul lui Titus și cel al lui Bérénice." Acest cabinet este punctul
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
acuzat că l-ar fi defăimat pe Mihai Viteazul și i-ar fi preamărit pe fanarioți. Iorga își dădu curînd seama că poziția lui în cadrul Universității era periclitată. A cerut să fie primit în audiență de Take Ionescu, ministru Învățămîntului. Întrevederea lor a avut un caracter încordat. Take Ionescu l-a asigurat că, atît timp cît va fi ministru al Învățămîntului, Iorga nu va fi profesor universitar. Nu contează, domnule, pot aștepta"97, a răspuns Iorga. Intrigile acestea dăunau foarte mult
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
în mișcare la începutul lunii februarie. După cele mai grave incidente electorale avîndu-i ca eroi pe lăncieri și gărzile legionare, Legiunea (la ordinul lui Codreanu) s-a retras din campanie. În primele zile ale acestei luni, Codreanu a avut o întrevedere cu generalul Antonescu. În cele din urmă (grație medierii prințului M. Sturdza), Codreanu s-a întîlnit cu Goga pe 8 februarie 1938. Poate că ar fi putut să facă ceva, pentru că amîndoi simțeau că regele pusese ceva la cale, dar
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Boeru și grupul de legionari care îl sprijineau s-au hotărît să-l disculpe de asasinarea lui Iorga. După cum mi-a explicat Nicolae Guguianu (un legionar și tovarăș apropiat al lui Boeru), care locuiește la La Garenne Colombes, în cadrul unei întrevederi pe care mi-a acordat-o, grupul de legionari rămași alături de Boeru a convocat un "Juriu de Onoare" prezidat de generalul Ion Gheorghe, ultimul ambasador al lui Antonescu la Berlin, și de alții. Juriul l-a disculpat de asasinarea lui
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
l-a irosit. El a rămas în istorie ca asasin al lui Nicolae Iorga, deși s-a străduit din răsputeri să nu rămînă cu imaginea aceasta. Istoria n-ar trebui să-i refuze această distincție îndoielnică. La șase săptămîni după întrevederea relatată mai sus, Boeru murea în același cămin de bătrîni din Germisch-Partenkirchen. Indice de nume Adamov 295 Adams, Henry 13 Adler 129 Agârbiceanu, Ion 121, 168, 399 Albert I. 159 Aldea, C. Sandu 104 Alecsandri, Vasile 53, 68, 131 Alexandru
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Vălenii de Munte, 1939, p. 261 39 Lipovenii erau ortodocși ruși sectanți, crud persecutați acolo, care fugiseră în Moldova. 1 Principiul de o viață întreagă al lui Nicolae Iorga. Familia i l-a comunicat autorului în mai multe rînduri în timpul întrevederilor pe care i le-a acordat cu atîta amabilitate 2 Barbu Theodorescu, Contribuțiuni la cunoașterea strămoșilor lui Nicolae Iorga, București, 1947, pp. 6-7 3 Familia Iorga păstrează o icoană de argint adusă de familie din Grecia, cu numele original gravat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
necondiționate asupra forțelor nucleare, pornind de la propunerea ca ambele superputeri să-și Înjumătățească arsenalele strategice. În mai 1986, după o Întâlnire surprinzător de fructuoasă „la nivel Înalt” cu Reagan la Geneva (prima dintr-o serie fără precedent de cinci asemenea Întrevederi), Gorbaciov a acceptat ca „sistemele cu poziție avansată” ale Statelor Unite să fie excluse din convorbirile asupra armelor strategice În schimbul Începerii negocierilor. A urmat un al doilea summit, În octombrie 1986, la Reykjavik, unde Reagan și Gorbaciov, deși nu au ajuns
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
frontul s-a lărgit considerabil. Aceste evenimente nu l-au împiedicat, însă, pe Stalin să aducă la cunoștința noilor aliați intențiile sale clare cu privire la România. La o săptămînă după declarația de război a Germaniei împotriva Americii, Stalin a avut o întrevedere cu ministrul Afacerilor Externe din Marea Britanie, Sir Anthony Eden. Liderul sovietic cerea Marii Britanii să recunoască frontierele sovietice așa cum fuseseră stabilite pe 21 iunie 1941, înainte de invazia germană: Basarabia și Bucovina de Nord aparțineau, adică, sovieticilor. În plus, Stalin voia să
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]