3,690 matches
-
la ICE în 1993 ca urmare a dizolvării Cehoslovaciei. În 1996 Albania, Belarus, Bulgaria, Republica Moldova, România și Ucraina au aderat la ICE ca membri cu drepturi depline. Calitatea de membru actual derivă din aderarea Republicii Federale Iugoslavia (ulterior statul unit Șerbia și Muntenegru și mai tarziu Șerbia), în anul 2000 și Muntenegru, în 2006. Sediul ICE este în Triest (Italia) din 1996. Membri fondatori: S-au alăturat mai tarziu:
Inițiativa Central Europeană () [Corola-website/Science/324965_a_326294]
-
a dizolvării Cehoslovaciei. În 1996 Albania, Belarus, Bulgaria, Republica Moldova, România și Ucraina au aderat la ICE ca membri cu drepturi depline. Calitatea de membru actual derivă din aderarea Republicii Federale Iugoslavia (ulterior statul unit Șerbia și Muntenegru și mai tarziu Șerbia), în anul 2000 și Muntenegru, în 2006. Sediul ICE este în Triest (Italia) din 1996. Membri fondatori: S-au alăturat mai tarziu:
Inițiativa Central Europeană () [Corola-website/Science/324965_a_326294]
-
elector saxon Frederich August de Saxonia, planifică încă din vara anului 1696 să elibereze cetatea Timișoarei care se află sub ocupație otomană, motiv pentru care un corp al armatei imperiale s-a deplasat pînă la Titel, (cetate aflată azi în Șerbia) unde a început pregătirile în vederea asediului, ale cărui pregătiri au fost terminate pe data de 3 august, data la care a început asediul Timișorii. Sultanul Mustafa al II-lea, care își avea tabăra la Belgrad s-a deplasat rapid cu
Bătălia de pe râul Bega () [Corola-website/Science/324417_a_325746]
-
Monaco, Mongolia, Muntenegru, Mozambic, Namibia, Nepal, Nicaragua, Nigeria, Norvegia, Noua Zeelandă, Oman, Pakistan, Palau, Palestina, Panama, Papua Nouă Guinee, Paraguay, Peru, Filipine, Polonia, Portugalia, Qatar, Republica Dominicana, Republica Democratică Congo, Republica Cehă, România, Rwanda, Sân Marino, Șamoa, Sao Tome și Principe, Senegal, Șerbia, Seychelles, Sierra Leone, Singapore, Slovacia, Slovenia, Sri Lanka, Sudan, Suedia, Surinam, Siria, Tadjikistan, Tanzania Thailanda, Timorul de Est, Togo, Trinidad și Tobago, Tunisia, Turcia, Ucraina, Uruguay, Venezuela, Vietnam, Yemen, Zambia, Zimbabwe. Membrii asociați: Parlamentul Andin, Parlamentului Central American, Adunarea Legislativă a Africii de Est, Parlamentul European
Uniunea Interparlamentară () [Corola-website/Science/327430_a_328759]
-
Paštrovićii (Alfabetul chirilic sârbesc: Паштровићи) a fost un clan sârbesc de coastă în Muntenegru. Oamenii și teritoriul Paštrovićilor au fost menționate pentru prima oara în 1355, cănd împăratul sârb Ștefan Uroš IV Dušan a Șerbiei (Dušan cel puternic) a trimis un nobil, pe "Nikolica Paštrović" într-o misiune diplomatică în Dubrovnik. Membrii acestei comunități au fost de confesiune ortodoxă, dar ca rezultat a catolicizării, o minoritate catolică încă există. Din acele timpuri, Paštrovićii erau menționați
Pastrovici () [Corola-website/Science/327022_a_328351]
-
(Томислав Николић) este actualul președinte ales al Șerbiei, ales în această funcție în urma alegerilor din 2012. El este, de asemenea, și președintele Partidul Progresist Sârb. Nikolić este un naționalist. A fost membru al Partidului Radical Sârb, un partid extremist de dreapta, fiind, un timp, conducător al grupării. El
Tomislav Nikolić () [Corola-website/Science/326456_a_327785]
-
a militat împotriva independenței Kosovo, prin proteste de stradă. Dar, în urma certurilor dintre membrii PRS, Nikolić și Aleksandar Vučić, cu câțiva radicali au ieșit din grupare și au format Partidul Progresist Sârb (PPS), deoarece acesta s-a declarat în favoarea aderării Șerbiei la UE. Nikolić a candidat, în 2000, pentru președinția Iugoslaviei, și în mai multe rânduri, pentru cea a Șerbiei (în 2003, 2004 și 2008). În 2003, el a obținut cele mai multe voturi, dar alegerile au fost anulate. În 2004 și 2008
Tomislav Nikolić () [Corola-website/Science/326456_a_327785]
-
cu câțiva radicali au ieșit din grupare și au format Partidul Progresist Sârb (PPS), deoarece acesta s-a declarat în favoarea aderării Șerbiei la UE. Nikolić a candidat, în 2000, pentru președinția Iugoslaviei, și în mai multe rânduri, pentru cea a Șerbiei (în 2003, 2004 și 2008). În 2003, el a obținut cele mai multe voturi, dar alegerile au fost anulate. În 2004 și 2008 el s-a plasat pe locul doi, după democratul Boris Tadić. Tomislav s-a născut la Kragujevac, ca fiu
Tomislav Nikolić () [Corola-website/Science/326456_a_327785]
-
fii. În anii 1991, Nikolić a intrat în Partidul Radical Sârb. A fost, curând, ales vice-președinte al grupării, si la ultimele trei congrese ale radicalilor sârbi, a fost reales în această funcție. El a fost deputat în Adunarea Națională a Șerbiei din 1991, singurul care a fost ales în mod continuu începând cu acel an. În timpul regimului Milosevic și al Partidului Socialist din Șerbia, el și Seselj au fost condamnați la trei luni de închisoare. Cu toate acestea, în martie 1998
Tomislav Nikolić () [Corola-website/Science/326456_a_327785]
-
ale radicalilor sârbi, a fost reales în această funcție. El a fost deputat în Adunarea Națională a Șerbiei din 1991, singurul care a fost ales în mod continuu începând cu acel an. În timpul regimului Milosevic și al Partidului Socialist din Șerbia, el și Seselj au fost condamnați la trei luni de închisoare. Cu toate acestea, în martie 1998, Partidul Radical Sârb a format o coaliție cu Partidul Socialist din Șerbia, Nikolić devenind vice-președintele guvernului sârb și, până la sfârșitul anului 1999, și
Tomislav Nikolić () [Corola-website/Science/326456_a_327785]
-
cu acel an. În timpul regimului Milosevic și al Partidului Socialist din Șerbia, el și Seselj au fost condamnați la trei luni de închisoare. Cu toate acestea, în martie 1998, Partidul Radical Sârb a format o coaliție cu Partidul Socialist din Șerbia, Nikolić devenind vice-președintele guvernului sârb și, până la sfârșitul anului 1999, și al celui iugoslav. În 2000, el a început primul tur pentru președinția Șerbiei. În alegerile prezidențiale iugoslave din 2000, Nikolić s-a plasat pe locul al treilea în spatele lui
Tomislav Nikolić () [Corola-website/Science/326456_a_327785]
-
toate acestea, în martie 1998, Partidul Radical Sârb a format o coaliție cu Partidul Socialist din Șerbia, Nikolić devenind vice-președintele guvernului sârb și, până la sfârșitul anului 1999, și al celui iugoslav. În 2000, el a început primul tur pentru președinția Șerbiei. În alegerile prezidențiale iugoslave din 2000, Nikolić s-a plasat pe locul al treilea în spatele lui Vojislav Kostunica și a lui Slobodan Milosevic. Apoi a candidat în alegerile prezidențiale din Șerbia din 2003, în care a obținut cele mai multe voturi în
Tomislav Nikolić () [Corola-website/Science/326456_a_327785]
-
În 2000, el a început primul tur pentru președinția Șerbiei. În alegerile prezidențiale iugoslave din 2000, Nikolić s-a plasat pe locul al treilea în spatele lui Vojislav Kostunica și a lui Slobodan Milosevic. Apoi a candidat în alegerile prezidențiale din Șerbia din 2003, în care a obținut cele mai multe voturi în primul tur de scrutin (46.23%), înainte de Dragoljub Micunovic, dar rezultatele au fost invalide din cauza unei rate scăzute de numai 38,8%. Nikolić a mai participat încă o dată la alegerile prezidențiale
Tomislav Nikolić () [Corola-website/Science/326456_a_327785]
-
de la conducerea Partidului Radical la 6 septembrie 2008. Mass-media sârbă a citat diferențele dintre Nikolic și ierarhia Partidului Radical, mai ales liderul Partidului, Vojislav Seselj, despre modul în care partidul ar trebui să reacționeze la aderarea propusă Uniunii Europene pentru Șerbia. În următoarele zile Nikolić a format un grup parlamentar, cu o serie de alti radicali, reprezentanții partidelor fiind numiți "Napred Srbijo". Nikolić, a declarat presei că "vechiul Partidul Radical Sârb nu mai există". La 11 septembrie 2008 Seselj, s-a
Tomislav Nikolić () [Corola-website/Science/326456_a_327785]
-
Srbijo" au format, pe 24 Septembrie 2008, Partidul Progresist Sârb. Primul congres al noii grupări a avut loc la 21 OCtombrie 2008. La 5 februarie 2011 în fața Adunării Naționale, Nikolic și susținătorii săi politici - Milanka Karic (Mișcarea de Rezistență din Șerbia), Velimir Ilic (Partidul Nouă Șerbie), Aleksandar Vulin (Mișcarea Socialistă) și Aleksandar Vucic a organizat proteste cerând alegeri parlamentare anticipate. Potrivit raportului unui oficial sârb de acolo, au fost 55.000 de persoane prezente. La data de 16 aprilie 2011, Nikolić
Tomislav Nikolić () [Corola-website/Science/326456_a_327785]
-
Septembrie 2008, Partidul Progresist Sârb. Primul congres al noii grupări a avut loc la 21 OCtombrie 2008. La 5 februarie 2011 în fața Adunării Naționale, Nikolic și susținătorii săi politici - Milanka Karic (Mișcarea de Rezistență din Șerbia), Velimir Ilic (Partidul Nouă Șerbie), Aleksandar Vulin (Mișcarea Socialistă) și Aleksandar Vucic a organizat proteste cerând alegeri parlamentare anticipate. Potrivit raportului unui oficial sârb de acolo, au fost 55.000 de persoane prezente. La data de 16 aprilie 2011, Nikolić a organizat un protest mai
Tomislav Nikolić () [Corola-website/Science/326456_a_327785]
-
invitată specială a ediției cu numarul 2 a festivalului de muzică Bansko Beat din Bansko, Bulgaria unde a susținut un show live de 45 de minute. Fanii ei au venit nu doar din Bulgaria, ci și din țări precum România, Șerbia și Germania. Loreen a acceptat întâlnirea cu fanii desfășurată înainte de concert în Sala de Arte (House of Arts) din Bansko. Loreen și-a impresionat publicul cântând multe melodii deja cunoscute precum "My Heart Is Refusing Me", "Everytime", "Crying Ouț Your
Loreen () [Corola-website/Science/326459_a_327788]
-
(n. 16 ianuarie 1975) este un motociclist sportiv român. Câștigător al competiției „Romanian Superbike”, este și primul pilot român care a punctat în Cupă Mondială de Anduranța împreună cu echipa Șerbiei. Performanță a fost realizată la cursa Doha 8 ore 2010. El este primul sportiv român care a participat la cursa de motociclism „Bol d'Or 24 ore” din Franța. Ionuț Mistode, făcând parte din echipă BGS Motorsport, a câștigat în
Ionuț Mistode () [Corola-website/Science/323549_a_324878]
-
Țara Românească, până la desființarea sa în 1786 în teritoriile Imperiului Austriac de către Iosif al II-lea, 1855 în Moldova, și 1856 în Țara Românească de către Barbu Știrbei. Robia este un statut de servitudine, având aspecte comune, dar și diferențe, cu șerbia (iobăgia) și cu sclavia. A fost, cu precădere, situația persoanelor de etnie romă. În Moldova au existat robi tătari, capturați în timpul bătăliilor pierdute de ei, și care nu fuseseră răscumpărați de hanii lor. Statutul robiei este dezbătut: din asimilarea robiei
Robia în țările române () [Corola-website/Science/323267_a_324596]
-
că Principatele Române au fost „state sclavagiste” aidoma puterilor care răpeau oameni din locurile lor de baștină pentru a îi transporta și a-i vinde departe pentru a fi folosiți masiv în economia locurilor de implantare; din asimilarea robiei cu șerbia, se poate deduce că marea majoritate a țărănimii din trecut era „înrobită” (interpretarea istoriografiei comuniste). Sclavia (din latinescul medieval "sclavus < slavus") desemnează condiția umană a persoanelor (sclavii) care lucrează pentru un stăpân fără remunerație, nu dispun de nici-un drept asupra
Robia în țările române () [Corola-website/Science/323267_a_324596]
-
crestele Carpaților Meridionali (Alpii Transilvaniei), Munții Făgăraș, Depresiunea Sibiu și Munții Vâlcan) până în Munții Godeanu (2230 m). De aici continuă spre sud pe malul râului Cerna, până la confluenta acestuia cu Dunărea, la est de Orșova, unde se interectau frontierele Austro-Ungariei, Șerbiei și României. Aceasta granița a existat în mod oficial până în 1920, când s-a desființat prin tratatele de pace de la Saint-Germain-en-Laye și Trianon.
Frontiera între Austro-Ungaria și România () [Corola-website/Science/324273_a_325602]
-
specialist în literaturile scandinave, din care a tradus multe opere în limba sârbă. În 2000 a publicat în limba norvegiană cartea "Dagbok fra Beograd" („Jurnalul de la Belgrad”), o culegere de corespondețe pentru ziarul norvegian Dagbladet din timpul bombardamentelor NATO asupra Șerbiei din 1999.
Ljubiša Rajić () [Corola-website/Science/326585_a_327914]
-
a gloriosului martir regele Carol I". Ca urmare a Rebeliunii Sării, Alexei a convocat Adunarea Pămâmtului. Adunarea a ales o comisie care să întocmească un nou cod juridic, Ulozenie din 1649. Acest cod de legi a încheiat procesul prin care șerbia s-a instituit legal. Țăranii și urmașii lor au fost legați de glie prin lege. Negustorii și meșteșugarii erau legați de orașele lor. Nici un supus al țarului nu putea călători în afara granițelor țării fără aprobarea suveranului. Alexei a transformat Duma
Alexei I al Rusiei () [Corola-website/Science/325597_a_326926]
-
frați vor face haiducie laolaltă. După moartea Stancăi, pe la anul 1824, Patru Obedean părăsește Satul Nou și pleacă în lume împreună cu fiii săi, Nicolae și Gheorghe. Se stabilesc, după cum arată însuși Stânga: “La satul Zaiceri, lângă granița Timocului, despărțitoare către șerbia și Turcia”. Așadar, după noțiunile vremii, foarte departe de locurile natale. Acolo, la Zaiceri (Zaiecear) își duc existența muncind pământul. Avem motive să credem că partea orașului în care a trăit Patru Obedean cu feciorii săi va fi fost “Vlasca
Stoian Stângã () [Corola-website/Science/324991_a_326320]
-
prin analogie cu numeroși haiduci care au acest nume. O mare cotitură survine în viață Obedenilor, mai cu seamă a fratelui mai tânăr, Gheorghe-Stoian, în anul 1833. În această vreme moare Patru, tatăl. Are loc apoi acțiunea de eliberare din partea Șerbiei a unor fâșii de teritorii rămase sub stăpânire turcească încă de la înăbușirea răscoalei sârbe (1804-1813), printre acestea și ținutul învecinat Zaicerului. Alipirea acelor ținuturi a decurs în mod relativ pașnic, excepție făcând tocmai punctul Zaiecear. Aci au avut loc lupte
Stoian Stângã () [Corola-website/Science/324991_a_326320]