3,279 matches
-
importanță expoziție personală, cu lucrări din anii 1980-86, iar în anul următor, aceeași galerie îl prezintă la Internațional Artfair, din Chicago, SUA. 1987 - Împreună cu Florica Pacea, organizează, la Galeria Janine Lorcet din Paris, expoziția „Energie contemplativa”. „Le Livre dans tous șes états” - Bibliothèque Louis Aragon - Choisy-Le-Roy. „Livre d’Artiste” - Galeria Caroline Corre - Paris. Expune la „Figuration Critique”, Grand Palais -Paris, iar ulterior, împreună cu Florica Pacea, la Galeria Gijzenrooi în Geldrop, Olanda. 1988 - Participa la expoziția „Signes, schémas, images”, Acropolis, Nice. „Livres
Constantin Pacea () [Corola-website/Science/331716_a_333045]
-
de l’image et du son - Villeurbanne. 1989 - Participa la „1ère Biennale du livre d’artiste” , Uzerche. „Magicien de mă Terre” - Galeria Caroline Corre - Paris. „Délires de livres”, Centre Culturel de Boulogne-Billancourt. 1990 - Expoziție de grup „Le Livre dans tous șes états” la Galeria Caroline Corre Paris și la Galeria Huguette Bultel - Strasbourg. 1991 - Participa la S.A.G.A. - Grand Palais, Paris. 1992 - Expune, împreună cu sculptorul Jan Van Depol, la Galeria Gijzenrooi Geldrop - Olanda. 1993 - Expoziție de grup la Galeria Riol
Constantin Pacea () [Corola-website/Science/331716_a_333045]
-
ça se referă la un substantiv, un verb la infinitiv sau o propoziție, îndeplinind funcția de subiect, de atribut cu prepoziție sau de complement: "Cela" se folosește în registrul elevat, în general reluând ceva enunțat înaintea să: Îl a perdu șes parents très jeune ; cela l’a marqué pour la vie" „Și-a pierdut părinții de foarte tânăr; aceasta l-a marcat pentru toată viața”. "Ceci" aparține tot registrului elevat. Anticipa de regulă ceea ce îi urmează: "Dites-lui ceci : îl est toujours
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
până la vărsarea în lacul Oașa acesta fiind cunoscut sub denumirea de "Valea Frumoasei") cu afluenții: Tărtărău, Curpătu, Sălănele, Smida, Valea Mare; • Sadu cu afluenții: Cânaia, Șerbănei, Rozdești, Dușa Mijlocie, Dușa Mică, Bătrâna Mare, Bătrâna Mică, Valea Groșilor, Valea Cândii, Valea Șesului, Valea Pinului, Valea Vârjoghii, Valea Bonții, Ciupari, Valea Hotarelor, Cârligele, Pârâul Rece, Valea Casei, Conțu, Valea Vălcii, Negovanu, Valea Pitarului, Valea Doamnei, Sădurel, Valea lui Ivan, Drăgăneasa, Valea lui Roman, Puntea, Mancu, Prejba, Pop, Obrești, Râul Lacului, Valea Plaiului, Juvertul
Frumoasa (sit SCI) () [Corola-website/Science/332829_a_334158]
-
transportă apa uzată de la utilizatori la stația de epurare sau cămine de deversare în alte sisteme de canalizare, cu ajutorul presiunii negative generate în sistem de o stație de vacuum. Sistemele de canalizare vacuumatică sunt recomandate în special în zonele de șes, cu pante mici unde canalizarea gravitaționala necesita săpături foarte adânci pentru șanțuri, în zonele unde pânza freatică este foarte aproape de suprafață, trenul nisipos, stâncos unde săpăturile sunt greu de efectuat. Sistemele de canalizare vacuumatică folosesc, pentru transportul apei uzate, diferența
Canalizare vacuumatică () [Corola-website/Science/333612_a_334941]
-
Râmețului, Cheile Poșăgii, Cheile Turzii, Cheile Turenilor, Cheile Runcului, Cheile Pociovaliștei, Cheile Ampoiței, Cheile Găldiței și Turcului, Cheile Văii Cetii, Iezerul Ighiel, Laricetul de la Vidolm, Pârâul Bobii, Pădurea Sloboda, Poienile cu narcise de la Tecșești, Piatra Cetii, Peștera Huda lui Papară, Șesul Craiului - Scărița-Belioara și Vânătările Ponorului. Aria protejată (încadrată în bioregiunea alpină a laturii sudice a Munților Apuseni, grupă montană ce aparține lanțului carpatic al Occidentalilor; și cea continentală a culoarului depresionar de pe cursul mijlociu al Mureșului) reprezintă o zonă muntoasă
Munții Trascăului (sit SPA) () [Corola-website/Science/333640_a_334969]
-
pe un ton solemn: Scris-am ritm și rime, stihuri mii o sută douăzeci," Șahii de odinioară zugrăvindu-mi-i pe veci." Zugrăvii armuri și zale, ipingele ostășești," Scuturi, paloșe, pumnale, arcurile-împărătești," lănci și prăștii și arcane și-aripatele săgeți, " șesuri, văi, poduri, oceane și cetăți și călăreți," zugrăvii dușmanii noștri. Pe prieteni zugrăvii" Zugrăvii toți șahii, prinții duși în lumea celor vii" Slava lor e colb... Mormântul li-i tăcut, tăceri se cern." Din morminte înviară doar prin versul meu
Poezia persană () [Corola-website/Science/333718_a_335047]
-
Elveția, Turcia, Ucraina. În România este răspândit în mai toate regiunile din țară, într-un areal discontinuu, fără a fi numeros. Este larg răspândit din zonele de câmpie până la altitudinea de 2400 m, prin pășunile și fânețele din zonele de șes și deal, iar la munte prin terenurile deschise, cu tufișuri de jnepeni și bujori de munte. Șoarecele subpământean trăiește în terenurile ierboase, cu un oarecare grad de umiditate: terenuri cultivate sau cu plante spontane, pajiști și grădini, fânețe puternic înierbate
Șoarece subpământean () [Corola-website/Science/333747_a_335076]
-
broască de mlaștină ("Rana arvalis"), broasca roșie de pădure ("Rana dalmatina"), broasca de pământ ("Pelobates fuscus"), broasca mică de lac ("Rana lessonae"); Pești cu specii de: babușcă de Tur ("Rutilus pigus virgo"), țipar ("Misgurnus fossilis"), zvârlugă ("Cobitis taenia"), porcușor de șes ("Gobio albipinnatus"), porcușor de nisip ("Gobio kessleri"), boarță ("Rhodeus sericeus amarus"), dunăriță ("Sabanejewia aurata"), avat ("Aspius aspius"), fusar ("Zingel streber"); Nevertebrate (gândaci, scoici, fluturi): gândacul de apă ("Graphoderus bilineatus"), croitorul mare al stejarulu ("Cerambyx cerdo"), rădașcă ("Lucanus cervus"), o scoică
Râul Tur (sit SCI) () [Corola-website/Science/333814_a_335143]
-
Triturus dobrogicus"), broască râioasă ("Bufo bufo)", broasca de pământ ("Pelobates fuscus"), broască râioasă verde ("Bufo viridis"), brotac verde de copac ("Hyla arborea"); Pești cu specii de: boarță ("Rhodeus sericeus amarus"), zvârlugă ("Cobitis taenia"), porcușor de nisip ("Gobio kessleri"), porcușor de șes ("Gobio albipinnatus"), ghiborț de râu ("Gymnocephalus baloni"), țipar ("Misgurnus fossilis"), sabiță ("Pelecus cultratus"), fusar ("Zingel streber, Zingel zingel"), dunăriță ("Sabanejewia aurata"), avat ("Aspius aspius"), răspăr ("Gymnocephalus schraetzer"), caras ("Carassius gibelio"), crap ("Cyprinus carpio carpio"), știucă ("Esox lucius"); Nevertebrate (gândaci, scoici
Lunca Mureșului Inferior (sit SCI) () [Corola-website/Science/333862_a_335191]
-
și naturaliști, opera sa lucrează cu date directe, extrase dintr'o experiență continuă a naturii și oamenilor. Prin toată această operă circulă aerul viu și salubru al unei vieți libere și mobile”. Autorul a străbătut pământul românesc de la munte la șes, urmând cursurile apelor și vânând cocoșul sălbatic pe piscurile montane, iepurele în miriștile câmpiilor și lișița în bălți și în deltă. Scriitorul are un sentiment al trecutului care coboară în timp până în vremurile primilor oameni când vânătoarea și pescuitul erau
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]
-
Siloșului, Cheile Râmețului, Cheile Poșăgii, Cheile Runcului, Cheile Pociovaliștei, Cheile Ampoiței, Cheile Găldiței și Turcului, Iezerul Ighiel, Laricetul de la Vidolm, Pârâul Bobii, Pădurea Sloboda, Poienile cu narcise de la Tecșești, Poiana cu narcise de la Negrileasa, Piatra Cetii, Peștera Huda lui Papară, Șesul Craiului - Scărița-Belioara și Vânătările Ponorului. Situl de importanță comunitară „Trascău” se află în administrarea "Grupului de Acțiune Locală Munții Metaliferi, Trascău, Muntele Mare" (GAL MMTMM). Unul din obiectivele acestei asociații este cel de reconstrucție ecologică și conservare a biodiversității ariilor
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
submediteraneenă (săpunăriță) și carpato-balcanică (garofiță sălbatică) precum și a unor elemente xerofite, mezoxerofitice și termofile. Aria protejată adăpostește și conservă o gamă diversă de faună sălbatică rară. Situl acoperă în întregime Munții Trascăului și porțiunea sudică a Muntelui Mare ce cuprinde „Șesul Craiului” situat pe un platou calcaros la peste 1350 m altitudine, pădurea de pe muntele Scărița și abrupturile ce străjuiesc obârșiile văii Belioara (afluent al râului Poșaga). Aria protejată este delimitată la est și sud-est de râul Mureș și de râul
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
Taluzul sau Panta faliilor este treapta inferioară, având diferența de altitudine cea mai mare și mai abruptă față de unitatea precedentă. Marginea stâncoasă reprezintă limita vestică a unității, iar limita de est este formată de linia de contact dintre stâncă și șesurile aluvionare ale depresiunii Mării Moarte. În anumite locuri partea de jos a stâncii este acoperită de grohotișuri și atunci altitudinea relativă și panta abruptă se discern mai greu. Altitudinea medie a Taluzului este de 270 m deasupra nivelului mării (deasupra
Deșertul Iudeei () [Corola-website/Science/332463_a_333792]
-
cu Pierre Richard), coproducție Rusia-Franța 2012, „Rroms, le premier peuple européen” (2011, realizat pentru canalul France 3), nominalizat la Premiul Europa, „Oligarques art et argent” (2010, realizat pentru France 5 și selectat la Montréal), „François Mitterrand, leș années du pouvoir șes derniers entretiens” (1995, pentru BBC), Yougoslavie, „Suicide d’Une Nation Européenne” (1990, BBC)... Am citat numai câteva dintre creațiile sale. Totodată i-aș aminti pe John Appel (regizor, director de imagine, lector universitar invitat la Academia Olandeză de Film și
Dan Nuțu, un alergător de cursă lungă, se destăinuie by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105875_a_107167]
-
Turciei, Republica Moldova, Ucraina, sud-vestul Rusiei, Georgia, Armenia, Azerbaidjan, vestul Kazahstanului și nord-vestul Iranului. Preferă solurile uscate și însorite de la margini de pădure, în luminișuri și de lângă drumuri cu tufe, zone de stâncărie cu vegetație arborescentă, buruienișuri, bolovănișuri, de la pădurile de șes până la 1500 m altitudine. În zonele umede este foarte rar. Are o activitatea diurnă. Se mișcă relativ lent, se poate cățăra pe arbuști, pe ramurile cărora se sorește. Devine foarte agresiv când este capturat sau deranjat, se face colac și
Șarpele de alun () [Corola-website/Science/333954_a_335283]
-
nu duce cumva la separarea regiunilor istorice și la perpetuarea diferențelor dintre ele? Ieșirea noastră la mare ar fi favorizat dezvoltarea economică a României, dar nu s-a întâmplat așa pentru că în Dobrogea s-au situat popoare migratoare nomade de șes care nu s-au gândit să folosească facilitățile mării să călătorească", a punctat profesorul Lazăr Vlăsceanu. Instituții europene, copiate în România Procesul de preluare de instituții dintre cele mai moderne europene s-a repetat în istoria noastră la intervale de la
Modernitatea românească. De ce a eșuat România. Interviu cu profesorul Lazăr Vlăsceanu by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/102306_a_103598]
-
de la protestul ciobanilor. În urma unor apeluri telefonice primite de la crescătorii de ovine și caprine din zona Sibiului și Banatului am fost înștiințat că se va organiza un protest în București în fața Palatului Parlamentului pentru suspendarea legii ce prevede că la șes, ciobanii pot avea la stână doar un câine. La deal sunt permiși doi câini, iar turmele de la munte pot fi păzite de cel mult trei câini. Cei care vor fi prinși cu mai mulți câini la oi riscă să plătească
Ce nu s-a văzut la TV la protestul ciobanilor. 'Josnic moment'-exclusiv by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101578_a_102870]
-
aproape toată ziua, cu nori joși, ceața și izolat cu burniță. În orele dimineții vor fi condiții de polei. Maximele, în general între 2 și 8 grade, sunt în limitele normale ale datei. În sud, nori joși și ceață la șes în prima parte a zilei și cer variabil la deal și la munte. Mai cald decît ieri și mai cald decît normal, în special în dealurile Olteniei și ale Munteniei unde maximele jung la 15-16 grade la Râmnicu Vâlcea, Pitesi
Vin ninsorile. Ce spun meteorologii by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101603_a_102895]
-
de prieteni și dușmani pe prietenii și dușmanii poporului roman și să nu mai primească niciun roman civil sau militar în slujba sa” (tratat din toamna lui 102). Traian anexează imperiului Oltenia, dacă nu în întregime, cel puțin partea de șes și Banatul. În aceste regiuni influența romană pătrunsese de multă vreme și negustorii sud-dunăreni le cutreierau de ceva timp. După ce lasă garnizoane în centrele mai importante din Dacia(inclusiv Sarmisegetuza), spre a-l supraveghea pe Decebal, împăratul se întoarce la
Primul război dintre Decebal și Traian - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102203_a_103495]
-
Crassus (28 î. Hr.) și Decebal împreună cu sfetnicii săi, în al doilea război cu Traian. Decebal Încă din vremea lui Tucidide, geții(dacii) sunt cunoscuți drept buni călăreți. Ei trag cu arcul din fugă, tehnică preluată de la sciți. Triburile din partea de șes, de stepă (“pustia” geților din Bugeac, de care ne vorbește Strabon, așa trebuie înțeleasă, ca stepă) aveau în special cavaleri, în timp ce în părțile muntoase predomină pedestrimea. Pe columna lui Traian, dacii sunt înfățișați luptând de obicei pe jos. Ei au
Armata dacilor, o forță de temut - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102216_a_103508]
-
Lydus, care preia informația din Getica lui Criton, prizonierii luați de Traian erau în număr de 50.000. Aceste cifre pot fi reale deoarece dacii erau un popor numeros. În ceea ce privește fortificațiile, ele erau de două feluri, după natura locului. La șes apărarea se făcea prin valuri de pământ, palisade din lemn și șanțuri. În regiunea muntoasă, fortificațiile erau din piatră și aveau proporții impunătoare. Ruinele de la Grădiștea Muncelului, Costești, Blidaru, Piatra Roșie, Ocnița, Bâtca etc. stau mărturie. Ziduri puternice, din blocuri
Armata dacilor, o forță de temut - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102216_a_103508]
-
Etude sur l'oeuvre de Nadia Tuéni". Annales de Lettres Françaises, 1999, pp. 67-76. Vanhese G. , " Irrésignation de Benjamin Fondane et inconsolation de Jude Stéfan. Notes de lecture". Cahiers Benjamin Fondane, 1999, pp. 82-85. Vanhese G. , " Erlkoenig de Goethe et șes traducteurs français". Romantisme, 1999, pp. 109-118. Vanhese G. , " Le cycle d'Ali de Tépélène dans Leș Orientales de Victor Hugo". România orientale, 1999, pp. 279-294. Vanhese G. , " “Luceafărul” d’Eminescu et son après-texte. Sur “Malina” d’Ingeborg Bachmann". New Internațional
Gisele Vanhese () [Corola-website/Science/337237_a_338566]
-
cu două săptămâni atacul sovietic. Operațiunea Barbarossa a surprins armatele lui Stalin nepregătite pentru apărare. Trupele de vânători de munte, concentrate de Armata a 9-a pentru a lansa atacul în Carpați, nu au reușit să blocheze înaintarea Wermachtului, în șesurile Ucrainei. Spargerea frontului în nord și centru l-a obligat pe Stalin să-și retragă trupele de invazie din Basarabia pentru a apăra Ucraina și apoi Moscova. România scăpa de un atac devastator, iar ocuparea țării de către ruși era amânată
Ce se întâmpla cu România, dacă Hitler nu-l ataca pe Stalin-dezvăluirile unui spion sovietic condamnat la moarte by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/105039_a_106331]
-
al următoarelor volume: Penser le XIXe siècle : nouveaux chantiers de recherche, alături de Silvia Marton, Iași, 2013; From Tradițional Attire to Modern Dress: Modes of Identification, Modes of Recognition în the Balkans (XVIth-XXth Centuries), Cambridge Scholars Publishing, 2011; Le corps et șes hypostases en Europe et dans la société roumaine du Moyen Âge à l’époque contemporaine, alături de Alexandru-Florin Platon, NEC, 2010 ; Social Behaviour and Family Strategies în the Balkans (16th-20th Centuries)/ Comportements sociaux et stratégies familiales dans leș Balkans (XVIe-XXe siècles
Conferința „Desfătare și Petrecere în Bucureștiul fanariot”, la TNB by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105660_a_106952]