97,255 matches
-
blănuri, a lui Sacher-macher-Masoch, dar nici Faust nu este mai prejos. Lacom de viață, un Adam cu diplomă, bucuria e mare, avem un nou călău. Așa se spunea la Roma. Definim sensul vieții într-un picior, sunt cu sau fără știință profet. Nu ne lovim cu pumnul în pept. Se rupe sternul. Eternul. Iar o iau razna. Nu poți face bine fără a păcătui. De ce nu? Fără păcatele noastre Domnul ar fi șomer. „Cu mâine zilele-ți adaugi”, ai multe vieți
GÂNDURI DIN JURNAL (1) de BORIS MEHR în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377245_a_378574]
-
instruiască, să-l învețe. Profesorii sunt învățători, dascăli, deoarece dăscălesc elevii nu îi educă. Din păcate mulți dintre ei nu ating nivelul unei educatoare de grădiniță deși respect pregătirea lor în disciplina predată. Nu mă îndoiesc că pedagogia este o știință de valoare care, studiind psihologia copilului determină corect capacitatea sa de asimilare. Dar capacitatea de asimilare este strict corelată cu educația primită de la părinți și eventual de la educatorii preșcolari. Nu numai „Cunoașterea bunelor maniere și comportarea în societate conform acestora
EDUCAŢIA ESTE OARE EDUCAŢIE? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1518 din 26 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377244_a_378573]
-
nu trebuie percepută în sens absolut ci nuanțat în direcția autorității inițiale asupra membrilor ei care constituiau în același timp și societatea. În contemporaneitate însă, consecutiv modificărilor apărute în conștiința maselor odată cu revoluția franceză, cu dezvoltarea filozofiei pozitiviste, cu dezvoltarea științei, se constată un hiatus între Biserică și societate. Marele vis al Bizanțului a fost acela de a crea o societate creștină universală, administrată de Împărat și călăuzită spiritual de Biserică, ceea ce însemna o îmbinare între universalismul roman și cel creștin
BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ ÎNTRE IDENTITATE CONCRETĂ ŞI AUTOCEFALIE RODNICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382045_a_383374]
-
potrivită să-i dăm ei jumătatea de fericire ce i se ’cuvine’ a veni din partea noastră și care, la rândul ei, se ’cuvine’ să ne dea acea parte de jumătate justificată a veni din partea ei, atunci rămânem cu efortul și știința a ceea ce putem face. Stăruința rămâne în acest fel fericirea care nu se compară cu nimic, decât cu faptul că știm a oferi iubire, știm că putem s-o producem, știm că ne putem iubi fără menajamente doar pentru ceea ce
RELAŢIILE ÎNTRE SEXE (III)- FERICIREA CE POATE FI DATĂ ŞI CEA PROCURATĂ. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382091_a_383420]
-
are rolul coordonării destinului, dar și “unealta “ plăcerilor. Bărbatul în absența acestora, pare a spune autoarea prin personajele sale, este zidit în condiția lui ireductibilă, care e singurătatea, de aceea îi vin în memorie amintirile. Arta prozatoarei se evidențiază prin știința de a învia lumile amintirii sau ale visării îndreptându-le către un sens mozaical pe măsura complexității nesfârșite a vieții și a oamenilor. Este la Helene Pflitsch o adevărată obsesie a totalității peiasjului ardenelesc. Romanele autoarei sunt massive , imagini din
UNITATEA ÎN DIVERSITATEA NOPȚII SAU ILUZIA CA BAROC AL AMINTIRILOR, ARTICOL DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382150_a_383479]
-
CELUI PE CARE-L ARE ÎNDĂGOSTITUL NEBUN FAȚĂ DE IUBITA LUI” (pag. 425). SFÂNTUL IOAN SCĂRARUL (579, Siria-649, Muntele Sinai), a intrat în mănăstirea din Muntele Sinai la vârsta de 16 ani. Până la acea vîrstă dobândise o pregătire solidă în toate științele ecelei vremi, fapt care ar indica proveniența sa dintr-o familie înstărită. Aleasa sa pregătire în științele vremii i-a adus numele de Ioan Scolasticul, iar viețuirea în muntele Sinai, numele de Ioan Sinaitul. Acum este numit și Ioan Scărarul
PICURI DE ÎNȚELEPCIUNE, ARTICOL DE PREOT ILIE BUCUR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382180_a_383509]
-
Muntele Sinai), a intrat în mănăstirea din Muntele Sinai la vârsta de 16 ani. Până la acea vîrstă dobândise o pregătire solidă în toate științele ecelei vremi, fapt care ar indica proveniența sa dintr-o familie înstărită. Aleasa sa pregătire în științele vremii i-a adus numele de Ioan Scolasticul, iar viețuirea în muntele Sinai, numele de Ioan Sinaitul. Acum este numit și Ioan Scărarul, datorită cărții „Scara dumnezeescului urcuș”, pe care a scris-o la sfârșitul vieții sale. La mănăstire l-
PICURI DE ÎNȚELEPCIUNE, ARTICOL DE PREOT ILIE BUCUR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382180_a_383509]
-
de soare", „Viforul” și „Luceafărul”, precum și pe Lucian Blaga, autorul a trei trilogii filosofice: - Trilogia Cunoașterii cu „Eonul dogmatic”, „Cunoașterea luciferică” și „Cenzura transcendentă”; - Trilogia culturii, cu: „Orizont și stil”, „Spațiul mioritic”, „Geneza metaforei și sensul culturii”; - Trilogia Valorilor, cu „Știință și creație”, „Gândire magică și religie”, „Artă și valoare”. De asemenea, ar fi un gest lipsit de cuviință, să nu-l numesc pe Ionel Teodoreanu cu arhicunoscuta și îndelung savurata sa trilogie „La Medeleni", compusă din volumele „Hotarul nestatornic", „Drumuri
ROMANUL VIEȚII ÎN TRILOGIA ”DESTIN” de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2017 din 09 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382110_a_383439]
-
Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 2062 din 23 august 2016 Toate Articolele Autorului Dr.Ionuț Țene- “Valeriu Gafencu. O biografie teologică a Sfântului Închisorilor“ Volumul “Valeriu Gafencu. O biografie teologică a Sfântului închisorilor “ apărut la Editura Casa Cărții de Știință , Cluj-Napoca, 2016 abordează cu participare și convingere problema conștiinței naționale, din perspectiva unui istoric modern, preocupat de procesul devenirii în istorie a statului national român și a dimensiunii noastre spirituale. Volumul filtrează prin grila adevărului istoria unui moment dramatic din
DR.IONUȚ ȚENE- VALERIU GAFENCU. O BIOGRAFIE TEOLOGICĂ A SFNTULUI ÎNCHISORILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382256_a_383585]
-
Faptul că filosofia nu are un corp de principii admise de toată lumea (obiect bine determinat, metodă riguros definită, legi clar stabilite), plus caracterul discutabil al absolut tuturor rezultatelor ei, duce cu necesitate la studiul fiecărui filosof în parte; b) Dacă științele particulare pot fi studiate în mod dogmatic, filosofia nu poate fi studiată decât în mod istoric. Doar prin găzduirea celor doi gânditori în interiorul aceluiași text, că doar au trăit în aceeași perioadă și au scris în aceeași limbă (Heidegger ca
MARTIN HEIDEGGER ŞI KARL JASPERS – ULTIMII MOHICANI AI MARII CUGETĂRI ÎNTR-O LUME CU SPIRITUL TOT MAI MIC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382210_a_383539]
-
cartea Mirarea filosofică, Editura Humanitas, 1994) aflăm noua formă în care trebuie să se pună mai departe problemele ce țin de philosophia perennis: „Așadar, o sarcină fundamentală a filosofiei în zilele noastre constă în a reflecta asupra metodelor și conceptelor științelor care studiază natura sau omul. Trebuie ca filosofia să ajungă la o înțelegere a lor suficient de avansată ca să exercite o influență clarificatoare asupra modului în care științele se înțeleg ele înseși, ca și asupra ideii pe care și-o
MARTIN HEIDEGGER ŞI KARL JASPERS – ULTIMII MOHICANI AI MARII CUGETĂRI ÎNTR-O LUME CU SPIRITUL TOT MAI MIC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382210_a_383539]
-
filosofiei în zilele noastre constă în a reflecta asupra metodelor și conceptelor științelor care studiază natura sau omul. Trebuie ca filosofia să ajungă la o înțelegere a lor suficient de avansată ca să exercite o influență clarificatoare asupra modului în care științele se înțeleg ele înseși, ca și asupra ideii pe care și-o fac despre ele nespecialiștii”. Ori la acest capitol Jaspers stă mult mai bine decât Heidegger, ca unul care venea în filosofie din afară - la început câteva semestre de
MARTIN HEIDEGGER ŞI KARL JASPERS – ULTIMII MOHICANI AI MARII CUGETĂRI ÎNTR-O LUME CU SPIRITUL TOT MAI MIC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382210_a_383539]
-
Ori la acest capitol Jaspers stă mult mai bine decât Heidegger, ca unul care venea în filosofie din afară - la început câteva semestre de drept, apoi medicina și prin ea psihiatria. Tocmai de aceea afirmă tranșant în Filosofia în viitor: „Știința este o condiție indispensabilă pentru filosofare”. Și puțin mai departe: „Filosofia se leagă de știință și gândește în mediul tuturor științelor. Fără puritatea adevărului științific, propriul ei adevăr este de fapt inaccesibil”. Pentru ca în scrierea Originea și sensul istoriei să
MARTIN HEIDEGGER ŞI KARL JASPERS – ULTIMII MOHICANI AI MARII CUGETĂRI ÎNTR-O LUME CU SPIRITUL TOT MAI MIC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382210_a_383539]
-
în filosofie din afară - la început câteva semestre de drept, apoi medicina și prin ea psihiatria. Tocmai de aceea afirmă tranșant în Filosofia în viitor: „Știința este o condiție indispensabilă pentru filosofare”. Și puțin mai departe: „Filosofia se leagă de știință și gândește în mediul tuturor științelor. Fără puritatea adevărului științific, propriul ei adevăr este de fapt inaccesibil”. Pentru ca în scrierea Originea și sensul istoriei să-i acuze pe unii filosofi moderni că „vorbesc despre știință ca și cum ar cunoaște-o” și
MARTIN HEIDEGGER ŞI KARL JASPERS – ULTIMII MOHICANI AI MARII CUGETĂRI ÎNTR-O LUME CU SPIRITUL TOT MAI MIC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382210_a_383539]
-
câteva semestre de drept, apoi medicina și prin ea psihiatria. Tocmai de aceea afirmă tranșant în Filosofia în viitor: „Știința este o condiție indispensabilă pentru filosofare”. Și puțin mai departe: „Filosofia se leagă de știință și gândește în mediul tuturor științelor. Fără puritatea adevărului științific, propriul ei adevăr este de fapt inaccesibil”. Pentru ca în scrierea Originea și sensul istoriei să-i acuze pe unii filosofi moderni că „vorbesc despre știință ca și cum ar cunoaște-o” și să deplângă faptul că „Până și
MARTIN HEIDEGGER ŞI KARL JASPERS – ULTIMII MOHICANI AI MARII CUGETĂRI ÎNTR-O LUME CU SPIRITUL TOT MAI MIC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382210_a_383539]
-
departe: „Filosofia se leagă de știință și gândește în mediul tuturor științelor. Fără puritatea adevărului științific, propriul ei adevăr este de fapt inaccesibil”. Pentru ca în scrierea Originea și sensul istoriei să-i acuze pe unii filosofi moderni că „vorbesc despre știință ca și cum ar cunoaște-o” și să deplângă faptul că „Până și filosofi de talia lui Hegel știu prea puțin despre știință”. Jeanne Hersch este de părere că „fondul cel mai autentic și mai asiduu al gândirii lui Heidegger este mirarea
MARTIN HEIDEGGER ŞI KARL JASPERS – ULTIMII MOHICANI AI MARII CUGETĂRI ÎNTR-O LUME CU SPIRITUL TOT MAI MIC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382210_a_383539]
-
fapt inaccesibil”. Pentru ca în scrierea Originea și sensul istoriei să-i acuze pe unii filosofi moderni că „vorbesc despre știință ca și cum ar cunoaște-o” și să deplângă faptul că „Până și filosofi de talia lui Hegel știu prea puțin despre știință”. Jeanne Hersch este de părere că „fondul cel mai autentic și mai asiduu al gândirii lui Heidegger este mirarea filosofică: „De ce există mai degrabă ceva decât nimic?” se întrebau cam în același timp Parmenide și chinezii antici, o întrebare reluată
MARTIN HEIDEGGER ŞI KARL JASPERS – ULTIMII MOHICANI AI MARII CUGETĂRI ÎNTR-O LUME CU SPIRITUL TOT MAI MIC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382210_a_383539]
-
Ființă și Timp în semn de respect și prietenie”. Iar ca filosof, susține Hersch, în pofida unei lungi prietenii cu Heidegger, Jaspers „a perceput întotdeauna în gândirea sa un anumit vid, o inconsistență, o anemiere a responsabilității”. [II] Jaspers, omul de știință convertit în filosof Venind în filosofie dinspre psihiatrie (în anul 1913 a scris Psihopatologia generală, iar în 1919 Psihologia concepțiilor despre lume) și apoi rămânând fidel filosofiei până la moarte (deși bolnăvicios, a trăit 86 de ani, lăsând în urmă o
MARTIN HEIDEGGER ŞI KARL JASPERS – ULTIMII MOHICANI AI MARII CUGETĂRI ÎNTR-O LUME CU SPIRITUL TOT MAI MIC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382210_a_383539]
-
până la moarte (deși bolnăvicios, a trăit 86 de ani, lăsând în urmă o vastă operă filosofică), mai că-ți vine să crezi că Bertrand Russell l-a avut pe Karl Jaspers model atunci când și-a ticluit celebra butadă: „Omul de știință știe la limită totul despre nimic, iar filosoful știe nimic despre totul”. Cum în prima parte a prezentului eseu am făcut mai multe referiri la Jaspers (fie pentru a scoate în evidență asemănările cu gândirea lui Heidegger, fie deosebirile dintre
MARTIN HEIDEGGER ŞI KARL JASPERS – ULTIMII MOHICANI AI MARII CUGETĂRI ÎNTR-O LUME CU SPIRITUL TOT MAI MIC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382210_a_383539]
-
și al cercetării și învățământului, trebuie să ofere „posibilitatea unei comunicări autentice între profesori și studenți, ca și între studenți, și - dacă se poate - între profesori”. Dar suntem avertizați să nu confundăm comunicarea cu transmiterea. Transmiterea are loc atât în știință la nivelul conștiinței în genere, cum o numește Jaspers, cât (asta în primul rând!) și la nivelul Dasein-ului, nivel al condiției umane la care transmiterea le permite oamenilor să-și coordoneze activitățile în lumea în care-și desfășoară experiența comună
MARTIN HEIDEGGER ŞI KARL JASPERS – ULTIMII MOHICANI AI MARII CUGETĂRI ÎNTR-O LUME CU SPIRITUL TOT MAI MIC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382210_a_383539]
-
consideră că totul e posibil și sfârșește prin a accepta cifrul eșecului. Tot despre adevăr se ocupă Jaspers și în prima parte a Logicii filosofice, carte apărută în anul 1947. După ce pune în evidență paradoxul fundamental al filosofiei (dacă în știință există întotdeauna un obiect de cercetare, în filosofie, datorită faptului că ea studiază însăși ființa, nu există așa ceva!) și după ce ilustrează caracterul precar al filosofiei (poate fi oricând respinsă, pentru că nu este cu adevărat științifică și pentru că filosoful nu poate
MARTIN HEIDEGGER ŞI KARL JASPERS – ULTIMII MOHICANI AI MARII CUGETĂRI ÎNTR-O LUME CU SPIRITUL TOT MAI MIC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382210_a_383539]
-
oportunități, nu vin ele la tine, tu trebuie să le găsești și fructifici, prin multă muncă, corectitudine, școală și bineînțeles cu puțin sau mai multă șansă. Nicolae BĂCIUȚ: Ce șanse are scriitorul român care pleacă în exil? Dar omul de știință? Dar omul fără pretenții intelectuale, fără mari nevoi culturale? Iulian POPA: Consider că pentru scriitorul român șansele nu sunt foarte mari. Publicațiile în limba română vor avea căutare și apreciere doar în comunitatea țării de origine. Nu cred că sunt
DESPRE EXILUL ROMÂNESC, CU IULIAN POPA (NEW YORK, SUA) [Corola-blog/BlogPost/93094_a_94386]
-
apreciere doar în comunitatea țării de origine. Nu cred că sunt în măsură să emit o părere avizată... Eliade, a scris în franceză, și a fost tradus în toate limbile pământului... Dar câți sunt ca Eliade? Referitor la omul de știință și intelectualul roman... această categorie are mult mai multe șanse de a ajunge în „vârf”. Avem, sau mai bine spus am avut, o școală foarte bună în România, școală care își spune cuvântul și aici, bineînțeles asociată cu multă muncă
DESPRE EXILUL ROMÂNESC, CU IULIAN POPA (NEW YORK, SUA) [Corola-blog/BlogPost/93094_a_94386]
-
2000, din cauza speciilor locale de plante. Localnicii consideră că exploatarea insulei va distruge mediul natural. Plaja Simos este una dintre cele mai frumoase din Marea Mediterană și a fost inclusă în top zece și la nivel global, potrivit Asociației Oamenilor de Știință Elafonisos. Primarul municipalității de pe insulă, Panagiotis Psaromatis, a trimis o scrisoare fondului pentru dezvoltarea activelor statului în care se opune vânzării. În 2013, cotidianul The Guardian a plasat Elafonisos prima pe o listă de zece regiuni din Grecia cu cele
Grecia îşi vinde cele mai frumoase plaje [Corola-blog/BlogPost/93135_a_94427]
-
folosită chiar și după câteva ore, acesta fiind un interval sigur în care un om poate fi „întors din morți”, conform medicinei specializate în reanimare. Ce se întâmplă cu „sufletul” după instalarea morții clinice Spre deosebire de alți medici și oameni de știință, Sam Parnia nu ezită să folosească teremenul de „suflet” când vorbește despre conștiința de sine și admite că este posibil că această stare să existe și după ce creierul nu mai funcționează. Din punctul lui de vedere, moartea nu este un
Un medic inconformist Sam Parnia, medicul care poate „învia” morţii [Corola-blog/BlogPost/93113_a_94405]