7,853 matches
-
lume, și-i roagă și pe ceilalți din grup să-l încadreze. Japonezul retrocedează copilul și face temenele de mulțumire. Pînă aici totu-i perfect și consumat, nu-i așa, într-o lume civilizată: cu japonezii permițîndu-și gesturi vivant-extravagante, cu țiganii înțelegîndu-i amuzați. Cînd însă cei doi străini vor să se desprindă, țigăncile, văzînd că nu obțin nimic, tabără pe ei, gata să le înșfece sculele ultramoderne. Dar chiar și după ce asiaticii se arată galantoni, țigăncile îi sufocă. Speriați, japonezii uită
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
purta numiri de scutelnici or breslași nicicum”. Ispravnicilor li s-a ordonat să strângă pe toți meșterii de prin ținuturi și să-i trimită la lucru cu uneltele lor. De asemenea, năzâria a fost obligată să dea câte 80 de țigani lingurari și ursari pe lună, cu plată de 30 parale pe zi „pentru hrana lor”, deși ursarii erau scutiți de „salahorie și beilicuri”. Aceleași îndatoriri au fost aruncate și pe seama ,,lăcuitorilor târgurilor”.Tot materialul necesar pentru construcțiile de poduri și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
instituție și cantoniști s-au încheiat contracte. Din numărul de șapte contracte relative la ținutul Neamț, păstrate la Arhivele Statului din Iași, două contracte au fost încheiate cu doi țărani birnici, un contract cu un însurățel, un contract cu un țigan dezrobit, două contracte cu doi ruptași și unul cu un patentar. Aceștia și-au luat obligația de a păzi linia telegrafică pe o anumită întindere, să repare eventualele stricăciuni și să asculte de epistați. Contractele au fost încheiate pe o
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
pe care pretindea că le-a făcut Mihalic de Hodocin, nu a avut loc nici o încercare serioasă de depistare a zăcămintelor de aur și argint și de exploatare a lor. Aurul continua să fie cules din râurile de munte, de către țiganii aurari, în aceleași condiții și cu aceleași mijloace ca și în veacurile precedente. O dezvoltare puternică în comparație cu perioada premergătoare epocii care face obiectul studiului nostru a cunoscut însă extracția pietrei, ca urmare a folosirii ei în construcții și în industrie
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ținutul Roman - 96 fierari, dintre care 82 în sate, iar în satele ținutului Covurlui numai 4 fierari. În 1848 funcționa în Giurgești (Suceava) un atelier de producere a clopotelor. Este neîndoielnic că fiecare moșie avea fierarul sau fierarii ei argați, țigani mai ales, și că în satele Moldovei se aflau mai mulți fierari decât indică documentele. Materialul documentar nu ne oferă însă informații referitoare la condițiile în care lucrau ei. În unele condici contabile ale moșiilor întâlnim adesea mențiunile: „s-au
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
este una dintre cauzele principale ale menținerii în mediul sătesc a meșteșugului de tip feudal. Proprietarul moșiei are posibilitatea să escamoteze stabilirea unor relații bănești de liberă învoială cu meșteșugarii, folosind munca acestora în schimbul obligațiilor de clacă. Deasemenea, până la eliberarea țiganilor, proprietarul utilizează muncă neremunerată a acestora. De altfel, prin articolul 2, anexa litera J din Regulamentul Organic, proprietarilor li se acordă un mare ajutor în această privință: Ministerul din lăuntru, la cererea proprietarilor care aveau nevoie de „lucrătorii industriei”, era
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
De altfel, prin articolul 2, anexa litera J din Regulamentul Organic, proprietarilor li se acordă un mare ajutor în această privință: Ministerul din lăuntru, la cererea proprietarilor care aveau nevoie de „lucrătorii industriei”, era însărcinat să le pună la dispoziție țigani meșteșugari. Nu-i mai puțin adevărat însă, că, deși pe unele moșii proprietarii aveau ateliere proprii, relațiile dintre aceștia din urmă și meșteșugari erau adesea relații de tip capitalist. De cele mai multe ori, meșteșugarii erau angajați contra plată ca argați. Astfel
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ca argați. Astfel de ateliere existau, de pildă, pe moșiile lui Anastasie Bașotă. În condicele contabile ale acelor moșii sunt menționați, de exemplu, „rotarii boierești”. Totuși, un rol important în lucrările meșteșugărești pe domeniile boierești au continuat să-l aibă țiganii, chiar după eliberarea lor, când mulți dintre ei au rămas pe loc ca argați sau clăcași. Pe domeniile Bașotă existau în 1847 - 81 familii de țigani, dintre care 14 fierari, 1 lăcătuș, 2 căldărari, pietrari, stoleri etc. La 1 ianuarie
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
un rol important în lucrările meșteșugărești pe domeniile boierești au continuat să-l aibă țiganii, chiar după eliberarea lor, când mulți dintre ei au rămas pe loc ca argați sau clăcași. Pe domeniile Bașotă existau în 1847 - 81 familii de țigani, dintre care 14 fierari, 1 lăcătuș, 2 căldărari, pietrari, stoleri etc. La 1 ianuarie 1855, numărul lor era de 107 familii dintre care 20 fierari, 7 pietrari, căldărari etc.. Se știe, deasemenea, că „meșterii cantacuzineștilor” au făcut, cu prilejul mișcărilor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și fabrici. La una din cele mai mari manufacturi din Moldova, zalhanaua de la Huși, era angajat în 1849 „un mare număr de oameni săraci... și toată ceelantă sărăcime”. În întreprinderile mecanice erau utilizați îndeosebi în munci auxiliare argați (velnițe, mori), țigani dezrobiți ș.a. O importantă sursă de recrutare a forței de muncă în industrie o constituia satul, din care emigrau către orașe numeroșii țărani deposedați de loturile de pământ sau ruinați. Un element caracteristic în ceea ce privește proveniența lucrătorilor din industria moldovenească îl
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
tocmai în cel mai mare oraș al țării, Iași, ei n-au putut fi înregistrați. Este neîndoielnic însă că ei atingeau un procentaj destul de ridicat, dând orașului moldovenesc caracteristica proprie tuturor orașelor în perioada descompunerii feudalismului și ascensiunii capitalismului. După țiganii mănăstirești și bejenari, al căror număr în orașe era destul de mic și al căror rol în viața socială a orașului rămânea neînsemnat, ultima categorie fiscală care apare în catagrafii este cea a stărilor nesupuse dărilor. Membrii lor alcătuiau la 1845
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
o bătrână țiganca (mezzosoprana); Contele de Luna, tânăr nobil în slujba Prințului de Argon și îndrăgostit de Leonora (bariton); Ferrando, căpitan în armată lui de Luna (baș); Ines, confidenta Leonorei (soprana); Ruiz, un soldata sub comanda lui Manrico (tenor); Un țigan bătrân (baș); Un mesager (tenor); călugărițe, servitori, soldați, țigani, partizani ai lui Manrico Actul 1. "Îl Duello" Tabloul 1. Cameră de gardă din Palatul Aljaferia, aparținând Contelui de Luna, Zaragoza, Spania. Ferrando, un bătrân căpitan și om de încredere a
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
în slujba Prințului de Argon și îndrăgostit de Leonora (bariton); Ferrando, căpitan în armată lui de Luna (baș); Ines, confidenta Leonorei (soprana); Ruiz, un soldata sub comanda lui Manrico (tenor); Un țigan bătrân (baș); Un mesager (tenor); călugărițe, servitori, soldați, țigani, partizani ai lui Manrico Actul 1. "Îl Duello" Tabloul 1. Cameră de gardă din Palatul Aljaferia, aparținând Contelui de Luna, Zaragoza, Spania. Ferrando, un bătrân căpitan și om de încredere a Contelui de Luna, ordona gărzii să vegheze cu atenție
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
geloso amor spezzato). Manrico, așa cum va explica mai tarziu mamei sale, ar fi putut să l ucidă pe Conte în duel dar un sentiment misterios l-a împiedecat să o facă. Actul ÎI. "La Gitana" Tabloul 1. O tabără a țiganilor. Țiganii intonează faimosul cor, “Corul nicovalelor“. Manrico stă așezat alături de mama lui, Azucena. Azucena este fiica bătrânei țigănci arsă pe rug cu mulți ani în urmă. Ea este acum înaintată în vârstă, dar continuă să fie animată de dorința de
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
amor spezzato). Manrico, așa cum va explica mai tarziu mamei sale, ar fi putut să l ucidă pe Conte în duel dar un sentiment misterios l-a împiedecat să o facă. Actul ÎI. "La Gitana" Tabloul 1. O tabără a țiganilor. Țiganii intonează faimosul cor, “Corul nicovalelor“. Manrico stă așezat alături de mama lui, Azucena. Azucena este fiica bătrânei țigănci arsă pe rug cu mulți ani în urmă. Ea este acum înaintată în vârstă, dar continuă să fie animată de dorința de răzbunare
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Corul nicovalelor“. Manrico stă așezat alături de mama lui, Azucena. Azucena este fiica bătrânei țigănci arsă pe rug cu mulți ani în urmă. Ea este acum înaintată în vârstă, dar continuă să fie animată de dorința de răzbunare (Stride la vampa). Țiganii se pregătesc să plece la muncă în timp ce Azucena îi povestește lui Manrico că în seara următoare arderii pe rug a mamei sale, l-a furat din leagăn pe fiul Contelui. Ea intenționa să-l arunce pe acesta în focul rugului
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
o serenada Leonorei, în care îi declară că de când tot călătorește singur prin lume că trubadur, acum este pe cale să-și afle dragostea. Aria Stride la vampa! - din actul ÎI, scena 1 Rezumat : Azucena povestește lui Manrico și mulțimii de țigani împrejurările morții mamei sale. Mama sa a fost arsă pe rug că vrăjitoare în timp ce acei care au condamnat-o pe nedrept râdeau și se veseleau. Aria Condotta ell'era în ceppi - din actul ÎI, scena 1 263 Rezumat : Azucena îi
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
final. Ambiguitatea personajelor împreună cu metoda evocării trecutului chiar și atunci cand ne aflăm în plină acțiune sunt responsabile pentru calificarea operei drept o poveste absurdă, incoerenta. Unitatea este asigurată de culoarea orchestrala și revenirea unor simboluri de bază (rug, noapte, ciocanele țiganilor, lanțuri) . Nu soarta capricioasa se joacă cu destinul personajelor, așa cum se va întâmpla mai târziu în opera La forza del destino , ci o soartă care a fost deja destinată prin acțiunile altora. Există fără doar și poate o asemănare cu
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
de Castilia (1406-1454)? Familia de Luna deținea o mare putere în Spania având printre membrii ei și un Cardinal care asigură o și mai mare greutate în lupta pentru atingerea telurilor politice ale familiei. Îl Trovatore cu copii schimbați, cu țigani cu ciocăne, cu personaje pătimașe dar fictive, nu ne ofera nici un răspuns. Istoria este jalnic servită de libretul înflăcărat și bubuitor al lui Cammarano, dar din fericire acest lucru nu va avea urmări asupra succesului imens al operei. Încă de la
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
duceți..., să știți că ați plecat pe drumul spre dumneavoastră... Deocamdată, SOMN UȘOR. Cavou bar In memoriam Sfîntului Corneliu Coposu IAȘI aprilie-iunie 1995 Personajele: Octav Groparul Mona Marieta Costache Matei Preotul Dascălul Securistul Femeia în doliu Doctorul Turistul scoțian Nae Țigani (trei care vor juca și rolurile fantomelor) PARTEA ÎNTÎI (Două treimi din scenă sunt separate de a treia printr-un gard de lemn printre ale cărui șipci se pot vedea, are și o spărtură prin care se va circula -, în
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
el o sacoșă, fie că are ceva în ea fie că nu; intră prin spărtura din gard și odată ajuns lîngă cort scoate cîte ceva din sacoșă și mănîncă) Domnule, ai s-ajungi să n-ai ce mînca în cimitir...! Țiganii ăștia-s de groaza lumii! Dacă eu, vorba aia, care-s gropar titular, abia apuc să pun mîna pe-oleacă de pomană, atunci ce să mai zici de-un nevoiaș, de-un bătrîn, de-un copil...! De groaza lumii nu
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
rog! De fapt eu aș vrea să plec. Marieta: Păi nu-i așa? Că mă-ntreabă lumea că de ce-ai plecat, că unde-ai plecat... Și eu ce să spun! Să le spun că stai într-un cort ca țiganii... la marginea cimitirului... Spune și tu, Mona, dacă ăsta-i un om normal! Octav: Las-o pe Mona în pace! Marieta: Că de asta ți-am trimis doctorul! Și tu îl iei peste picior?! Octav: Păi nu l-ai trimis
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
rîsete) Costache: Care mere, măi neastîmpăraților! Octav, ce-i cu ăștia pe aici? Octav: (apropiindu-se de gard) Băieți, hai, azi teiul nu face mere... Încercați mîine, hai! (musafirii rîd fără să se mai ferească, scutură copacul și apoi pleacă) Țiganii noștri cei de toate zilele... Caută mere în tei... Mona: Octav, eu, totuși, aș vrea să plec... Văd că ești cam aglomerat azi... Octav: Păi azi e zi de vizită... Mai rămîi... te rog. Nu-l deranjezi pe tata... Nici
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
să știi că nu merg găinile fripte date peste groapă... NU merg. Degeaba am băgat noi inovația asta... Oamenii vor găini vii... Astea fripte aduc numai necazuri... pofte... n-o mai apucă nici dascălii, nici groparii... dispar direct în sacoșele țiganilor... Și n-ai ce să le faci! Și zici că mai ai una? Octav: La dispoziția dumneavoastră. (aduce găina) Mujdei nu ținem... Puțin muștar dacă doriți... muștar vietnamez... fabricat în Turcia, livrat de o firmă olandeză și falsificat în România
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
destul... Gata! F1:Vai, vai, vai, om viu...! Gata! Tilică, n-auzi ce-ți spun eu! Tilică: Păi tu nu știi că fantomele nu aud...! F1: Cînd ți-oi da eu ție o fantomă...! Gata! Omul viu e ca lumea... (țiganii bagă în sac fără milă) Bă, voi n-auziți! Octav: (înfuriat, se repede asupra țiganilor, le rupe cearceafurile, le smulge sacii, dă în dreapta și-n stînga...) Fir-ați ai dracu' de țigani nenorociți... etc. F1: Ei, om viu, dai în
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]