14,361 matches
-
care însoțesc modificările de concentrație ale componentelor. Fenomenele de sorbție au loc cu modificarea concentrației la interfața dintre două componente. Atunci când pătrunderea unor particule (molecule, ioni, macromolecule) are loc în întreaga masă a unei componente a sistemului, procesul se numește absorbție. Dacă particulele se concentrează doar la suprafața de separare (interfața) dintre componente, procesul poartă numele de adsorbție. Adsorbția reprezintă acumularea la suprafața unei substanțe lichide sau solide a unei alte substanțe. Substanța pe a cărei suprafață se produce fenomenul se
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
fenomen reversibil pentru că la încetarea acțiunii acestor factori exteriori, sistemul revine la starea inițială. 2.5.2. Proprietăți optice Fenomenele optice ale sistemelor coloidale se pot grupa în fenomene optice generale, care se produc în toate sistemele fizico - chimice (reflexia, absorbția, interferența etc.) și fenomene optice coloidale, caracteristice sistemelor ultramicroeterogene (efectul Tyndall, opalescența, fluorescența etc.). 2.5.2.1. Opalescența La trecerea luminii printr-un coloid incolor se observă o difuzie a luminii, solul apărând opalescent, uneori cu schimbarea culorii. Fenomenul
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
la temperatura critică, când fenomenul este vizibil cu ochiul liber. Determinarea opalescenței soluțiilor coloidale se face prin metoda nefelometrică. Măsurarea intensității opalescenței servește la determinarea concentrației fazei disperse a unui sistem. Aparatele folosite se numesc nefelometre. 2.5.2.2. Absorbția. Culoarea coloizilor La trecerea luminii printr-un mediu, o parte din energia luminii incidente rămâne sub diferite forme în mediul respectiv, fiind absorbită de mediu. Absorbția luminii de către coloizi crește cu mărimea particulelor coloidale. Lumina care străbate un mediu transparent
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
fazei disperse a unui sistem. Aparatele folosite se numesc nefelometre. 2.5.2.2. Absorbția. Culoarea coloizilor La trecerea luminii printr-un mediu, o parte din energia luminii incidente rămâne sub diferite forme în mediul respectiv, fiind absorbită de mediu. Absorbția luminii de către coloizi crește cu mărimea particulelor coloidale. Lumina care străbate un mediu transparent cu grosime d urmează legea lui Lambert a absorbției luminii: , unde I este intensitatea luminii după trecerea prin mediu, I0 este intensitatea luminii incidente iar k
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
o parte din energia luminii incidente rămâne sub diferite forme în mediul respectiv, fiind absorbită de mediu. Absorbția luminii de către coloizi crește cu mărimea particulelor coloidale. Lumina care străbate un mediu transparent cu grosime d urmează legea lui Lambert a absorbției luminii: , unde I este intensitatea luminii după trecerea prin mediu, I0 este intensitatea luminii incidente iar k reprezintă coeficientul de absorbție sau de extincție (când se înlocuiește e cu 10). În medii diferite prin densitatea sau concentrația lor, intensitatea I
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
crește cu mărimea particulelor coloidale. Lumina care străbate un mediu transparent cu grosime d urmează legea lui Lambert a absorbției luminii: , unde I este intensitatea luminii după trecerea prin mediu, I0 este intensitatea luminii incidente iar k reprezintă coeficientul de absorbție sau de extincție (când se înlocuiește e cu 10). În medii diferite prin densitatea sau concentrația lor, intensitatea I depinde și de densitatea sau de concentrația C a substanței absorbante, urmând legea Lambert - Beer, stabilită de Beer, în 1852: 139
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
extincție (când se înlocuiește e cu 10). În medii diferite prin densitatea sau concentrația lor, intensitatea I depinde și de densitatea sau de concentrația C a substanței absorbante, urmând legea Lambert - Beer, stabilită de Beer, în 1852: 139 Coeficientul de absorbție k variază cu lungimea de undă (culoarea) luminii, trecând printr-un maxim la o anumită culoare caracteristică fiecărei substanțe. De exemplu, maximul absorbției solilor de aur fin divizat fiind în domeniul culorii verde (λ = 530 nm), culoarea acestor soli, priviți
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
concentrația C a substanței absorbante, urmând legea Lambert - Beer, stabilită de Beer, în 1852: 139 Coeficientul de absorbție k variază cu lungimea de undă (culoarea) luminii, trecând printr-un maxim la o anumită culoare caracteristică fiecărei substanțe. De exemplu, maximul absorbției solilor de aur fin divizat fiind în domeniul culorii verde (λ = 530 nm), culoarea acestor soli, priviți în transparență, este întotdeauna roșie. La un grad de dispersie mai mic (particule mai mari, formate prin învechire sau prin tratare cu electroliți
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
aur fin divizat fiind în domeniul culorii verde (λ = 530 nm), culoarea acestor soli, priviți în transparență, este întotdeauna roșie. La un grad de dispersie mai mic (particule mai mari, formate prin învechire sau prin tratare cu electroliți coagulanți), maximul absorbției se deplasează spre lungimi de undă mai mari, în domeniul culorii galben (λ = 600 nm), iar coloizii de aur respectivi capătă culoarea albastru - violet, complementară radiației absorbite. Prin centrifugarea solului albastru de aur se depun particulele mari care dau această
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
Prin centrifugarea solului albastru de aur se depun particulele mari care dau această culoare, iar solul rămas deasupra precipitatului redevine roșu. Anizotropismul complică foarte mult efectele de culoare ale coloizilor. Unii coloizi pot prezenta chiar o serie de maxime de absorbție, prin schimbarea unghiului de observare. Culorile coloizilor sunt de obicei foarte intense și persistente, putându-se observa până la o diluție de 1 / 5·106. Exemplu: pentru obținerea sticlei de rubin din care se confecționează lanternele de căi ferate, de automobile
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
are loc la fel ca pe particulele coloidale, dar este mult mai slabă și nu se poate observa decât în spații foarte mari, cum sunt atmosfera sau apele mărilor și oceanelor. Culoarea apelor marine se datorează și unui fenomen de absorbție a luminii care completează difuzia. O aplicație a efectului Tyndall este ultramicroscopul (fig. 2.7.). Acesta este format dintr-un microscop prin care trece lumina difuzată de particulele fazei disperse dintr-un sistem coloidal, iluminate de o sursă ale cărei
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
care sunt formate, moleculele coloranților organici se asociază prin suprapunere, formând micele lamelare stratificate, sub forma unor pachete de cărți de joc. La coloranții coloidali, în domeniul concentrațiilor critice micelare, se manifestă efecte optice caracteristice, cum sunt schimbarea spectrului de absorbție, fluorescența etc. Modificări asemănătoare suferă și alți coloranți, necoloidali, cum sunt indicatorii de pH, când sunt adsorbiți sau solubilizați de săpunuri. 2.7.2.2. Aplicațiile generale ale coloizilor de asociație Numeroasele aplicații ale agenților activi de suprafață au la
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
picnometrului se obține valoarea densității lichidului de cercetat. 189 Cromatografia Cromatografia este o metodă de separare și de analiză a unor amestecuri de compuși. În funcție de principiile care stau la baza metodelor cromatografice, acestea se împart în trei grupe: cromatografie de absorbție, cromatografie de repartiție și cromatografie prin schimb de ioni. Separarea substanțelor dintr-un amestec fluid prin diferite variante ale procesului de adsorbție constituie metoda cromatografică. În principiu, această metodă constă în trecerea amestecului de separat colorat sau incolor, într-o
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
componente, foarte importante sunt cele care însoțesc modificările de concentrație ale componentelor. Fenomenele de sorbție se petrec la interfața dintre două componente. Atunci când pătrunderea moleculelor, ionilor, macromoleculelor are loc în întreaga masă a unei componente a sistemului, procesul se numește absorbție. Dacă o componentă se concentrează numai la suprafața de separare, procesul poartă numele de adsorbție. Acumularea la suprafața unei substanțe solide sau lichide a unei alte substanțe se numește adsorbție. Substanța pe a cărei suprafață se produce fenomenul se numește
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
introduc separat în câte o pâlnie mică de sticlă, în gâtul căreia se găsește puțină vată. Se eluează cu solventul III, iar soluțiile celor două clorofile vor fi aduse la un volum determinat și spectrofotometrate la lungimea de undă de absorbție maximă. Calculul rezultatelor se face conform curbei etalon stabilită cu substanțe pure. Analiza calitativă Metode de identificare a aminoacizilor Metodele de identificare se bazează pe reacțiile date de aminoacizi datorită grupărilor funcționale din moleculă (carboxil, amino), precum și datorită naturii radicalului
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
SO2. Se formează, sub agitare continuă, un sol de sulf de culoare alb-gălbui, puternic opalescent. Determinarea gradului de dispersie al soluțiilor coloidale incolore prin metode fotometrice Trecerea luminii printr-un coloid este însoțită de obicei de două fenomene: difuzia și absorbția luminii. Dacă soluția coloidală este incoloră, datorită fenomenului de difuzie ea apare totuși ușor colorată în nuanțe albăstrui. Rayleigh a arătat că intensitatea Id a luminii difuzate depinde de lungimea sa de undă, conform relației: Dacă lumina incidentă este monocromatică
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
x)Cl]x+ · x ClFeO(OH) + HCl → FeOCl În filtrat se determină apoi fierul prin metoda colorimetrică. Metoda colorimetrică de dozare a fierului trivalent Fierul dă cu acidul sulfosalicilic complecși de culoare galbenă în mediu alcalin (cu un maxim de absorbție la 424 nm) și roșie în mediu acid (cu maxim de absorbție la 505 nm). Mod de lucru Pentru prepararea soluțiilor etalon se cântăresc la balanța analitică 0,025 g alaun feriamoniacal, se dizolvă cu 100 ml apă distilată într-
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
apoi fierul prin metoda colorimetrică. Metoda colorimetrică de dozare a fierului trivalent Fierul dă cu acidul sulfosalicilic complecși de culoare galbenă în mediu alcalin (cu un maxim de absorbție la 424 nm) și roșie în mediu acid (cu maxim de absorbție la 505 nm). Mod de lucru Pentru prepararea soluțiilor etalon se cântăresc la balanța analitică 0,025 g alaun feriamoniacal, se dizolvă cu 100 ml apă distilată într-un balon cotat de 250 ml, se adaugă 0,5 ml acid
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
este de fapt FeCl3 ce se formează în urma dizolvării parțiale a Fe(OH)3 în HCl. 242 Îmbibarea gelurilor Gelurile, în special cele formate din substanțe macromoleculare, cum sunt gelatina. agar-agarul etc., au proprietatea de a-și mări volumul prin absorbție de lichid. Fenomenul se numește îmbibare și se datorează vitezei mari cu care difuzează moleculele lichidului față de moleculele din gel. Ca urmare, lichidul pătrunde între macromoleculele flexibile, îndepărtându le una de alta și gelul se umflă. Concomitent cu îmbibarea se
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
Volumul spumei V (ml) 0,5 1 1,5 ...... Timp de existență al spumei Cu ajutorul datelor obținute se trasează dependențele grafice: V = f(t) ; Vmax = f(CAAS) ; t = f(CAAS) . 246 ANEXE ANEXA 1 Explicații pentru unii termeni utilizați ABSÓRBȚIE, absorbții, 1. Fenomen fizic prin care un corp lichid sau solid încorporează prin difuzie din afară o substanță oarecare. ♦ Micșorare sau anulare a intesității unei radiații care cade pe un corp. ADSÓRBȚIE fixare a unei substanțe lichide sau gazoase, într-un
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
dar grăbirea procesului este - ca și în alte situații - doar un răspuns reactiv la cerințe exterioare, și nu o tendință proactivă la nevoi interne. Rămânem astfel în sfera unei transformări formale (sau de formă) cu scopul declarat de a facilita absorbția fondurilor europene. În fapt, această manieră de a face regionalizarea nu este câtuși de puțin garantul creșterii gradului de absorbție. Va reuși, cel mult, să nu blocheze alocarea fondurilor. Altfel spus, regionalizarea este acel proces care ar asigura cadrul necesar
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
proactivă la nevoi interne. Rămânem astfel în sfera unei transformări formale (sau de formă) cu scopul declarat de a facilita absorbția fondurilor europene. În fapt, această manieră de a face regionalizarea nu este câtuși de puțin garantul creșterii gradului de absorbție. Va reuși, cel mult, să nu blocheze alocarea fondurilor. Altfel spus, regionalizarea este acel proces care ar asigura cadrul necesar și obligatoriu unei mai bune integrări europene, ar răspunde unei nevoi de dezvoltare eliminând diferențele dintre diferite regiuni și ar
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
id=”1”>Cristian Băhnăreanu & Alexandra Sarcinschi, pp. 84-86.</ref>. Implementarea regionalizării ar aduce cu sine - cel puțin în teorie - avantaje precum: „eficientizarea procesului decizional public”; „reducerea costurilor și a birocrației”; „accelerarea descentralizării”; „reducerea corupției în administrația publică”; „creșterea gradului de absorbție al fondurilor europene”; „simplificarea accesului la resurse”<ref id=”2”>Asociația Academia de Advocacy, Regionalizarea României - De ce? Sinteza audierii publice, online la http://advocacy.ro/node/695/subpage/755#vitri na, pp. 4-5. (Asociația Academia de Advocacy, 2013).</ref>, iar
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
aspectul gaussian al dependenței efectului de rH-ul indus de agentul xenobiotic; de exemplu acțiunea hepatoprotectoare a unor principii active (fig. 38 [64]). Totodată, diferitele procese fiziologice sunt dependente de rH tot prin legități de tip gaussian, cum ar fi absorbția zaharurilor (fig. 39 [65]: a − galactoză; b − glucoză; c − fructoză; d − manoză; e − xiloză; f − arabinoză; g − ramnoză) sau excreția (fig. 40 [66]: au - acid uric; c - creatinină; g - glucoză; u - uree). Și în cazul animalelor putem lua în discuție
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
doar studiată nu și aplicată efectiv, constă în tratarea apei cu radiație electromagnetică, ultravioletă ori ionizată. într’adevăr, radiația ultravioletă are un efect bactericid, cu eficacitatea maximă la 253,7 nm [16]. Limita care a interzis aplicarea metodei constă în absorbția puternică de către apă a radiației, în detrimentul dozei rezervate organismelor, aceea activă efectiv. Pe de altă parte, nu s’a reușit depășirea grosimii de 20 cm a stratului în care poate pătrunde radiația. Or, această radiație absorbită nu conduce decât la
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]