8,109 matches
-
orectitudinii pozițiilor și asupra capacității de accelerare, tempoul este mai scăzut la început (controlabil) și se mărește pe măsura însușirii tehnicii. * exercițiul anterior, e tului și se vor urmări aspectele specifice alergării în turnantă descrise anterior. * start de jos cu accelerare până la viteza maximă, apoi alergare liberă. * același exercițiu cu menținerea vitezei maxime pe distanța izându-se astfel legarea startului și lansării de la start cu alergare parcurs. * start de jos pe sub o sfoară (bară) așezată la o înălțime ceva mai mică lia
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
schimb. Primitorul va ocupa un loc în stânga culoarului la începutul zonei de schimb, aducătorul deplasându-se pe partea d lui de ștafetă cu 2-4 m înainte de terminarea spațiului de schimb. În funcție de viteza de alergare a aducătorului și de capacitatea de accelerare a primitorului se va trage o linie în afara ul plecând când aducătorul ajunge la aceasta. La început nu se vor lu considerare depășirile de spații, apoi exercițiul va fi încadrat în limita prevederilor regulamentare. Exerciții suplimentare: * alergarea cu bățul de
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
mențiunea că tendința remarcată în ultima perioadă pe plan mondial este aceea de a apropia valorile vitezei de desprindere de cele ale alergării pe elan. Lungimea elanului este determinată de calitățile elevului / săritorului privind potențialul de viteză și capacitatea de accelerare (Alexandrescu C., 1994; Rață G., 2002; Rogers Jb., 2004). În atletismul de performanță la seniori, diverși autori indică valori ale lungimii elanului cuprinse între 35 și 50 m la bărbați și 28- 40 m la femei, în care se efectuează
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
energică, ridicarea înaltă a coapselor și mișcarea viguroasă a brațelor. Pregătirea pentru bătaie se efectuează pe ultimii 2-4 pași, este mai puțin marcată decât cea de la săritura în lungime și constă dintr-o ușoară modificare a ritmului ca urmare a accelerării și scurtării ultimilor pași (2/4). În această acțiune se urmărește ca piciorul de bătaie să fie așezat cât mai aproape de proiecția verticală a C.G.G. În ceea ce privește mișcarea brațelor, literatura de specialitate indică două tehnici distincte: 1. "tehnica alergare” sau tehnica
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
pași) bătaie liberă, desprindere în e piciorul de bătaie. Se va urmări realizarea unui zbor cât mai lun ebuie să aibă însușită o alergare corectă, să poată păstra în timpul alergării o lungime relativ constantă a pașilor, să poată executa o accelerare uniformă a vitezei de alergare. În abordarea procesului de învățare, consolidare sau perfecționare a tehnicii săriturii în lungime, se vor avea în vedere câteva coordonate cu caracter tehnico metodic (C. Barbu, M. Stoica - 2000), și anume: * faza fundamentală a sărit
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
piciorul stâng (sprijin unilateral), până când capul ciocanului ajunge la punctul cel m a ciocanului este de 35°-38° fa punctul cel mai înalt la stânga-înapoi și punctul cel m fa ul (piruetele) Prima piruetă începe când se încheie faza de accelerare a ultimei rotații preliminare și ia sfârșit când sistemul aruncător ciocan, după executarea unei rotații (piruete) de 360°, ajunge din nou în poziție similară cu începutul. Intrarea în piruetă este faza care marchează legătura dintre ultima rota ciocanului (trase de
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
de “înțepare” a solului cu genunchiul stâng), absorbirea forței centrifuge și menținerea centrului de greutate a ansamblului atlet obiect pe axa de rotație. În timpul pivotării pe un picior viteza periferică a ciocanului (sfera ciocanului) scade. Sprijinul bilateral sau faza de accelerare a vitezei. În dorința de a așeza piciorul drept pe sol cât mai repede, atunci când ciocanul se află încă la punctul înalt al traiectoriei, atletul “închide” mișcarea de rotare a piciorului aflat în aer (dreptul) provocând un impact activ cu
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
combinată cu o rulare executată pe pingea, spre vârful și apoi partea internă a plantei (până la degetul mare), transferă greutatea corpului în totalitate pe piciorul stâng întrerupându și contactul cu solul. Sprijinul bilateral și intrarea într-o nouă fază de accelerare a vitezei se realizează potrivit acelorași reguli caracteristice prezentate la prima piruetă. A treia piruetă este constituită din faze ce se succed la fel ca la pirueta a doua: * sprijin bilateral în momentele pregătitoare pentru intrarea în piruetă cu ultimele
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
se realizează potrivit acelorași reguli caracteristice prezentate la prima piruetă. A treia piruetă este constituită din faze ce se succed la fel ca la pirueta a doua: * sprijin bilateral în momentele pregătitoare pentru intrarea în piruetă cu ultimele momente specifice accelerării; * sprijin u eristice unei faze inactive bazată pe mișcarea de urcare în inerție a ciocanului spre cel mai înalt punct al traiec , aproape de posibilitățile maxime ale atletului, considerăm că este necesar să atragem atenția asupra următoarelor elemente de ordin tehnic
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
momentul î l trece prin punctul cel mai înalt al traiectoriei sale și piciorul drept reia contactul cu solul. În această fază mișcările prezintă următoare * piciorul drept se așează pe sol pe pingea, dar greutatea corpului este pe piciorul stâng; * accelerarea vitezei începe odată ce atletul a intrat în faza sprijinului dublu, moment în care capul ciocanului se află departe spre dreapta-sus. Deși se acționează asupra ciocanului * aruncătorul în timpul fazei de accelerare (traiectoria descendenta a ciocanului) păstrează atitudinea specifică de “atârnare” de
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
sol pe pingea, dar greutatea corpului este pe piciorul stâng; * accelerarea vitezei începe odată ce atletul a intrat în faza sprijinului dublu, moment în care capul ciocanului se află departe spre dreapta-sus. Deși se acționează asupra ciocanului * aruncătorul în timpul fazei de accelerare (traiectoria descendenta a ciocanului) păstrează atitudinea specifică de “atârnare” de ciocan, cu brațele întinse înainte usculatura rotatoare a trunchiu fig. 96), aruncătorul concent din umeri, cu picioarele flexate și trunchiul aproape insensibil retras spre stânga înapoi. În această fază acționează
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
introducând succesiv și fără întrerupere, forțele musculare puternice și apoi restul, în ordinea descrescândă a puterii; formarea deprinderii de acționare asupra obiectului cu cât mai multe forțe cu acțiune succesivă, pe un parcurs cât mai lung, cu o intensitate crescută (accelerarea mișcării); * formarea deprinderii de sprijin dublu pe sol în timpul acționării asupra obiectului de aruncat; * formarea deprinderii de aruncare tip împingere și pregătitoare pentru însușirea tehnicii; * formarea deprinderii de depășire a obiectului în aruncările azvârlite; * dezvoltarea selectivă a forței și vitezei
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
producerea a două aruncări: mingia de oină și rea scopurilor corespu e la capitolul Depri ițiul prin care se ea sau, după caz, dezvoltarea deprinderii de aruncare azvârlită; * formarea deprinderii de a acționa pe o traiectorie cât mai lungă prin accelerarea mișcării; * formarea deprinderii de sprijin dublu pe sol în timpul acționării asupra obiectului; * formarea deprinderii de depășire a obiectului. Pentru atingerea scopurilor propuse, se pot executa următoarele variante ale exercițiului: * pasarea mingiei prin azvârlire la partenerul din față, pe direcția de
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
cel din corpului (baza de susținere). b) aruncări împinse cu un braț de la umăr. Se utilizează mingea medicinală sau un obiect mai ușor dec în toarele scopuri: * formarea sau, după caz, dezvoltarea deprinderii de aruncare împinsă; * formarea dep mișcare de accelerare; * formarea deprinderii de a acționa asupra obiectului de sprijin dublu; * dezvoltarea forței - detentei în brațul de aruncare. Pentru realizarea scopurilor menț ale aruncării împinse cu un braț de la umăr: * din stând depărtat, fața pe direcția de aruncare, picioarele la același
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
inducția magnetică m - masa particulei Din relația r = ?v ?? , rezultă că odată ce crește viteza particulei încărcate, crește și raza mișcării circulare, ceea ce face ca această proprietate deosebită, să stea la baza construirii ciclotronului, instalației specială și foarte costisitoare pentru accelerarea particulelor încărcate electric. deviația particulelor de sarcini electrică în câmp magnetic uniform Sarcina electrică q de masă m și viteză ? 0, pătrunde perpendicular pe liniile unui câmp magnetic de inducție magnetică ? . De calculat deviația totală, de la deviația inițială
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
impulsul particulei, ? - energia unei cuante ce se aplică particulelor în mișcare, v și m sunt viteza și masa particulei în mișcare. 3.6.1. Difracția electronilor schema dispozitivului experimental: E1 - sursa de încălzire a filamentului F, E2 - sursa de accelerare a electronilor spre cristalul de nichel V - Voltmetru G - galvanometru C - cilindrul lui Faraday Fasciculul de electroni emis de filamentul F, accelerat, ajung pe cristalul de nichel și apoi este reflectat prin difracție sub un unghi α, fiind captat de
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
de timp. Deci, cu ajutorul fotomultiplicatorului se pot determina într-un anumit timp decis atât numărul particulelor ce intră din mediul exterior în detector, cât și energia lor. Cap.7. Particule elementare. - acceleratori de particule: instalații complexe care au drept scop accelerarea particulelor cu sarcină electrică, imprimându-le energii foarte mari în anumite scopuri nucleare. 7.1. Tipuri de acceleratori: ciclotronul, acceleratorul liniar, betatronul, sincrotronul. a) ciclotronul (accelerator ciclic) Schema de principiu a ciclotronului: Părți componente: duanții D1 și D2 sub forma
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
celor doi duanți D1 și D2. În cazul unei funcționări normale a ciclotronului, trebuie reglată frecvența f a tensiunii alternative în așa fel încât particula să ajungă între duanți în momentul când cîmpul are valoare maximă și sensul necesar pentru accelerare. Întrucât energia ∆? a unei particule este relativ mică la o singură accelerare între duanți și spre a mări-o foarte mult, încât să se producă procese nucleare cu randament ridicat, trebuie mărit frecvența de rotație de milioane de ori
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
trebuie reglată frecvența f a tensiunii alternative în așa fel încât particula să ajungă între duanți în momentul când cîmpul are valoare maximă și sensul necesar pentru accelerare. Întrucât energia ∆? a unei particule este relativ mică la o singură accelerare între duanți și spre a mări-o foarte mult, încât să se producă procese nucleare cu randament ridicat, trebuie mărit frecvența de rotație de milioane de ori. Condiția aceasta se realizează numai dacă tensiunea alternativă aplicată ciclotronului are o frecvență
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
regionale/școlare. Acestea constă în semne ,,specifice”, care s-au stabilizat și consolidat în școlile respective. Mai târziu acestea se unifică, datorită contactelor mai frecvente între elevii diferitelor școli, cu prilejul concursurilor interșcolare. Cu ajutorul dicționarului nostru dorim să contribuim la accelerarea procesului de unificare a semnelor pentru crearea unui limbaj gestual românesc. De-a lungul a câtorva ani am constatat că predarea excesivă a unui lexic, oricât de științific și ,,selectat” ar fi, nu este suficientă și nici recomandabilă în cazul
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
cu VHB și VHD, care evoluează într-un singur episod clinic, cu risc de evoluție fulminantă. FSuprainfecția cu VHD apare la un pacient deja infectat cu VHB, și se poate manifesta uneori printr-o formă fulminantă de hepatită sau prin accelerarea evoluției hepatite cronice cu VHB anterior inactive. Patogenia VHD constă în multiplicarea exclusiv în ficat, utilizând polimeraza ARN din hepatocitul gazdă. Durata replicării VHD depinde de durata replicării VHB și nu o poate depăși. Leziunile hepatice sunt determinate atât prin
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
o sonoritate mult mai clară). Exaltările sonore ale pasajelor concepute în dinamica de ff stabilesc corespondențe elocvente cu acele trăsături fundamentale ale muzicii javaneze, în care apar explorate cu predominanță efecte puternice de rezonanță, care se asociază simultan cu intense accelerări ale nivelului de tempo. În asemenea circumstanță, precizia și exactitatea ritmică devin condiții vitale în redarea multiplelor suprapuneri ritmice, asigurând astfel coerența întregului complex al structurii temporale. Coda îndeplinește rolul unei secțiuni concluzive, în care principalele materiale tematice ale evoluției
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
Debussy, egalează pentru o clipă dezinvoltura acrobatică a predecesorului său romantic. Rapiditatea și luminozitatea figurațiilor în combinație cu disonanțele fugitive ale texturii armonice generează impresia de transparență. Libertatea improvizatorică decurge din concepția non-tematică a discursului proiectat într-o formă lansată (accelerare progresivă), precum și din asimetria structurilor metrice. Ampla utilizare a pedalei de rezonanță, acționată în corespondență cu dimensiunea variabilă a măsurilor, va pune în valoare multiplele efecte politonale care preced acea imprevizibilă revenire finală la tonul major inițial (fa# major). Capitolul
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
tensională corespondentă primului climax al lucrării ( f - più f ). În mod suplimentar, aceasta se va realiza prin dinamizarea gradată a liniei melodice interioare (tenor) și sublinierea sopranului din vârful acordurilor (prim-planul discursului), evitându-se, în același timp, tendința de accelerare a tempo-ului (sans presser). Expusă în configurația unei ample înlănțuiri de acorduri perfecte (13 măsuri) ce afirmă un mixolidian pe do (apariția ulterioară a sunetului începând cu măsura 33), tema catedralei captează atenția prin rezonanțele grandioase ale țesăturii acordice
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
avansare a discursului ar trebui să nu depășească limitele indicației metronomice de , luând în considerare și modificarea agogică (un peu plus allant - puțin mai cursiv) ce survine în contextul secțiunii mediane. Astfel, raportat tempo-ului introductiv, nivelul acestei mișcări supuse accelerării ar trebui să permită menținerea atmosferei grave, de solemnă austeritate propusă de viziunea conceptuală. Frecventele schimbări metrice, care succed într-o alternanță neregulată măsurile binare cu cele ternare, constituie un aspect subtil al limbajului debussyst ce surprinde cu o remarcabilă
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]