4,644 matches
-
Dewey Schools of tomorrow (Școlile de mîine), 1915. Dacă spre sfîrșitul secolului al XIX-lea termenul de progresivist exprima mai ales opoziția față de școala tradițională, în cel de-al doilea deceniu al secolului XX acest termen semnifica ceva mai mult: adeziunea la teoria pedagogică a lui John Dewey. Întemeierea, în 1919, a Asociației pentru educația progresivă (Progresive Education Association) n-a însemnat altceva decît oficializarea teoriei pedagogice a lui J. Dewey și începutul unei largi aplicări mai mult sau mai puțin
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
tezele înseși, au fost supuse unor critici severe de către adepții unor tendințe pedagogice antiprogresiviste: perenialismul, esențialismul, reconstrucționismul. 7.4. Reacții față de "educația nouă" Într-o vreme în care, în Franța, ca și în multe alte țări, "educația nouă" cîștiga numeroase adeziuni, creîndu-se chiar o mișcare în favoarea adoptării principiilor formulate la Calais (1921) și Nisa (1932), un profesor de liceu, ÉMILE CHARTIER (1868-1951), publica, sub pseudonimul ALAIN, o serie de scurte eseuri, din diverse domenii, dintre care unele pe teme de educație
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
procesului instructiv-educativ. O lucrare de epistemologie pedagogică presupune însă și o cercetare asupra valorii cunoașterii științifice, a obiectivității rezultatelor la care s-a ajuns. Ștefan Bârsănescu, călăuzit de spiritul pedagogiei culturii, nu încearcă să explice o orientare sau alta prin adeziunea la o anume direcție filosofică determinată istoric. Tocmai această detașare de realitatea social-economică îi permite autorului să vadă tendința spre "unitate", acolo unde, tot datorită unei similare detașări, G. G. Antonescu nu vedea decît "haos". Exista, într-adevăr, o puternică
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
jumătate a secolului XX conținutul învățămîntului a suferit o nouă restructurare prin includerea în planurile de învățămînt a disciplinelor tehnice și a pregătirii practice. Un accent deosebit s-a pus pe clarificarea noilor obiective ale educației și învățămîntului contemporan, exprimîndu-se adeziunea aproape unanimă la concepte sporadic sau deloc întîlnite cu cinci, șase decenii în urmă: creativitate, cooperare, a învăța să înveți, a învăța să fii etc. De altfel, însăși teoria obiectivelor educației, cu variatele taxonomii, este o creație a celei de-
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
schimbul de idei și fără cooperarea cu alții, individul n-ar izbuti să grupeze operațiile într-un tot coerent" (4, p. 205); o gîndire logică este în mod necesar socială (4, p. 206). Dacă teoria lui Piaget a cîștigat multe adeziuni, nu puțini sînt psihologii care au rezerve față de unele aspecte ale ei, pentru ca alții să o conteste integral. Se apreciază astfel că procedeele intelectuale elaborate social se pot asimila și înainte de șapte ani; formele logice nu se constituie numai prin
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
tendințe din psihologia contemporană prezentate în paginile anterioare. Ea a fost elaborată de SIGMUND FREUD (1856-1939) încă de la începutul secolului XX. Primită cu multă rezervă în lumea medicală și psihologică, teoria s-a extins totuși, cunoscînd, în perioada interbelică, entuziaste adeziuni, răsunătoare sciziuni ca acelea ale lui ALFRED ADLER și C. G. JUNG puternice opoziții, noi clarificări, pentru ca în a doua jumătate a secolului XX, după îndelungi decantări, să devină posibilă o mai obiectivă apreciere a ei. Semnificativ este faptul că
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
p. 179). Transmiterea culturală are loc prin acțiunea pedagogică investită cu autoritate, sub acest aspect, de forța socială care deține puterea în stat. Odată "selecția valorică" făcută, intră în joc funcția ideologică a școlii aceea de a cultiva atitudinea de adeziune la realitatea socială existentă sau, cu un alt termen, de a forma habitusul final. Pentru J.-C. Passeron, habitusul final este "inculcarea în indivizi a unui ansamblu organizat de scheme de percepere, de gîndire și acțiune care, chiar cînd cunoștințele
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
rîndul lui, va acționa asupra membrilor săi pentru a-i determina să adopte un nou comportament, ales și acceptat de întregul grup. Spre deosebire de pedagogul rus, pentru care relațiile interindividuale aveau loc la nivelul logicului, al relațiilor sociale de dependență și adeziune la normele colectivului K. Lewin avea în vedere relațiile la nivelul non-logicului, de natură intersubiectivă (16, p. 37). Cu alte argumente decît acelea ale lui Makarenko este relevat după cum s-a observat caracterul dinamic al grupului, continua sa mobilitate interioară
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
mai gravă consecință a sistemului de educație din perioada totalitarismului comunist o constituie dedublarea personalității tinerilor, pervertirea conștiinței lor. De îndată ce începeau să conștientizeze distanța dintre realitatea trăită și cele spuse la școală deseori fără convingere, dar totuși spuse! elevii mimau adeziunea la ideile promovate oficial și disimulau propriile lor convingeri. "Școala socialistă" care a funcționat în România din 1948 pînă în 1989, ca și școala din celelalte țări cu regim totalitar comunist, n-a reușit să formeze ,,omul nou", atît de
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
în domeniul învățării să completeze ipotezele formulate pînă în prezent și să se poată face unele progrese în realizarea unei teorii mai riguroase asupra instruirii. Ideea unui învățămînt dominat de metodele euristice (experimentare, problematizare, descoperire) a cîștigat tot mai multe adeziuni. Aceasta nu înseamnă că pentru o serie de discipline sau teme nu se vor utiliza modalitățile care pun accentul pe învățarea algoritmică. Într-un viitor nu prea îndepărtat este posibil să se generalizeze învățarea asistată de calculator, putîndu-se valorifica la
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
împins pe intelectualii români din interbelic în sânul Mișcării Legionare. Așa cum René Rémond o spune magistral în cartea sa, La droite en France dès 1815 à nos jours, Editura Aubiers-Montaigne 1954, carte devenită un manual politic în spațiul francofon, orice adeziune la o mișcare de dreapta, "vient de la tête et va à l'institution". Mă gândesc că aici este ascuns secretul și viciul de funcționare al democrațiilor: "capul" este fie tăiat, fie prea plecat în fața instituțiilor, pentru a căuta avantaje imediat
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
lor prostituții spirituale.“ Virgil Ierunca a vrut să demaște, prin aceste reluări din presa de propagandă, uniformizarea conștiințelor, a limbajului și extinderea fără precedent a servilismului, incluzând toate domeniile creației: literatură, arte plastice, teatru, film, știință. Era oripilat că numărul adeziunilor la politica aberantă a partidului crește, materialul oferit spre a fi catalogat în „Antologia rușinii“ fiind aproape imposibil de cuprins. Cu cât divorțul dintre realitatea materială mizerabilă și discursul ideologic crește, cu atât întâlnim mai mulți intelectuali dispuși, fără rușine
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
a unor profunde convingeri revoluționare“, Scînteia, 8 ianuarie 1984) „Am avut înaltul privilegiu de a susține în cadrul Adunării Generale a Academiei alegerea Președintelui Țării în cadrul și în conducerea supremă a Academiei, cu o justificată mândrie și cu deplin sens de adeziune la solemna semnificație a acestui act de recunoaștere a activității istorice a tovarășului Nicolae Ceaușescu.“ („Evenimentul solemn“, România literară, 18 iulie 1985) „În orice cuvântare a Președintelui Țării, tovarășul Nicolae Ceaușescu, se manifestă sistemul și spiritul dinamic în abordarea revoluționară
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
și condițiilor aduse de partid, suirea unor trepte valorice în timp, crearea unei generații purtătoare a flăcării prometeice. Curmarea răului, indicarea drumului dezvoltării sănătoase a fost salutată de reprezentanții tuturor categoriilor sociale din țara noastră. Alături de aceștia, ne exprimăm deplina adeziune la cuvintele tovarășului Nicolae Ceaușescu: « Nu vom admite etc.».“ (Viața românească, iulie 1971) „[...] Toată suflarea acestor meleaguri carpatice Marea de inimi pulsând de la munți, peste șes, către mare Ritmuri de mari împliniri epopeice Vin să întâmpine ziua aceea care cuprinde
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
17 ianuarie 1975) BRĂDĂȚEANU Virgil „Înflorirea dramaturgiei și a artei spectacolului în anii socialismului, diversificarea modalităților, valoarea atâtor și-atâtor creații, reprezintă rezultatul politicii culturale a partidului Comunist Român, al îndrumării și condițiilor create pentru activitatea culturală și, firește, al adeziunii artiștilor, al muncii depuse în slujba vieții noi, al angajării în opera de construire a socialismului.“ (Contemporanul, 5 ianuarie 1973) „[...] În acești ani, arta teatrală românească și-a impus tot mai mult calitatea de a fi prezență specifică și eficientă
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
nu înțeleagă rolul hotărâtor, rolul covârșitor al partidului nostru atât în edificarea materială modernă, socialistă, a României, cât și în apărarea și dezvoltarea spiritualității românești în aspectele el cele mai caracteristice și mai necesare: patriotism, justiție, demnitate. În acest sens, adeziunea scriitorului sau respectul său față de politica generală a Partidului Comunist Român devine o problemă de cinste, de loialitate, de sinceritate.“ (Luceafărul, 22 iulie 1972) „Dacă ar fi să sintetizez într-un singur cuvânt înțelesul cel mai de seamă al profundei
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
estetice și unei atitudini. Să se considere angajat, totodată, față de conștiința cititorilor, deci să contribuie la revelarea propriei lor individualități politice și etice. Adevărata angajare, termen sinonim cu acela de militantism, este în același timp un fenomen de integrare (de adeziune, la ideologia socialistă) și unul de deschidere, adică de iradiere, de la individ către colectivitate.“ (Convorbiri literare, 30 ianuarie 1972) „Excepțional arhitect de istorie contemporană, exemplar prin dinamism și clarviziune, bărbatul din fruntea partidului și republicii este o personalitate reprezentativă pentru
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
a dorințelor și aspirațiilor comune, care este excepțional om de stat, președintele țării. Încă o dată, prin verbul său când calm, când înflăcărat, cu o amprentă atât de constructiv personală, glasul României s-a auzit răspicat iscând sentimente de stimă și adeziune pentru nobilele idealuri susținute în arena internațională.“ (Familia, august 1975) GHILIA Alecu Ivan „În aceste zile de iulie, în aceste zile atât de dense pentru conștiința noastră, amplul raport prezentat de secretarul general al partidului a generat o efervescență creatoare
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
literaturii și artei, înscrierea spiritualității românești, prin tot ce are ea mai autentic și mai reprezentativ, pe orbita civilizației europene și mondiale.“ („Intervenție la Plenara Consiliului Național al Frontului Democrației și Unității Socialiste“, Scînteia, 15 aprilie 1989) HOREA Ion „Această adeziune intimă este unul din lucrurile cele mai de preț pe care partidul le cântărește în conștiința generațiilor. Ea a constituit suportul văzut în toate etapele construcției socialiste ale structurărilor și stratificărilor sociale. Această adeziune se poate chema și energie revoluționară
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
15 aprilie 1989) HOREA Ion „Această adeziune intimă este unul din lucrurile cele mai de preț pe care partidul le cântărește în conștiința generațiilor. Ea a constituit suportul văzut în toate etapele construcției socialiste ale structurărilor și stratificărilor sociale. Această adeziune se poate chema și energie revoluționară, și putere de muncă, și putere de creație a unui popor stăpân pe soarta sa. Ea a justificat angajarea culturii și artei la actele supreme ale revoluției. Ce altceva poate să însemne cuvântul secretarului
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
soarta sa. Ea a justificat angajarea culturii și artei la actele supreme ale revoluției. Ce altceva poate să însemne cuvântul secretarului general al partidului, când în zilele noastre spune de țară și de oamenii lui, decât definirea acestei contopiri, acestei adeziuni totale, care însemnează valoarea umană a creației, a construcției socialiste?“ (România literară, 19 august 1971) „Cu sentimentul acesta voi urmări, în ceasurile de lucru ale Conferinței naționale, privind în urmă și privind înainte, cuvintele-lege, cuvintele forță socială, pe care le
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
anvergură, care să poarte nestinsă făclia marilor virtuți ale poporului nostru, pentru menținerea veșnic trează a conștiinței naționale și respectului pentru trecut, artiștii plastici din țara noastră au găsit în aceste prețioase indicații un fericit prilej pentru a-și manifesta adeziunea și întreaga lor putere de creație, făurind în bronz, piatră sau marmură un foarte mare număr de monumente răspândite pe întregul cupris al țării, care, la un înalt nivel artistic, evocă glorioasa noastră istorie națională, figurile marilor voievozi, precum și aspecte
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
pe care partidul o acordă valorilor culturii naționale, ridicării nivelului de înțelegere și cunoaștere a problemelor societății socialiste, constructoare a unei noi civilizații în țara noastră.“ (Contemporanul, 2 iunie 1972) „Însăși libertatea de creație trebuie considerată ca fiind determinată de adeziunea la politica partidului și apare ca o formă a necesității individuale de solidaritate în lupta istorică a maselor pentru libertate și progres. Ea își găsește întruparea în conceptul umanismului epocii noastre, care implică o imagine plenară a vieții, gândirii și
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
asigure avântul necontenit al științei și culturii.“ (Scînteia, 10 ianuarie 1958) „Expunerea secretarului general al partidului nostru, tovarășul Nicolae Ceaușescu, o consider ca un apel la o profundă fuziune între educația socialistă și știință, apel față de care îmi exprim întreaga adeziune.“ (Contemporanul, 5 noiembrie 1971) „Mă bucură nespus de mult hotărârea consiliului rectorilor și senatului Universității de a vă conferi înaltul titlu de Doctor Honoris Causa al Universității din București. Această hotărâre a fost generată de înalta apreciere pe care intelectualitatea
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
patosului revoluționar ce animă întregul popor pentru îndeplinirea Programului partidului, pentru edificarea omului nou, a dragostei cu care acest popor își urmează președintele țării, tovarășul Nicolae Ceaușescu. Astfel se va materializa devotamentul nostru față de politica internă și externă a partidului, adeziunea față de hotărârile congresului, hotărârea de a transpune în viață sarcinile ce ne revin, recunoștința pentru îndrumările prețioase care asigură filmului românesc ridicarea pe noi trepte calitative, mândria că putem sluji cu arta noastră idealurile nobile ale unui popor stăpân pe
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]