6,618 matches
-
este lovit de realitatea care nu este întotdeauna plăcută! Deci, bucurați-vă de copilărie și adolescență cât mai aveți timp, iar dacă ați trecut de această perioadă, scormoniți-vă bine în suflet, căci sunt sigură că la trecerea prin Ușa Adolescenței nu va fost luată toată bucuria copilăriei, iar în sufletul vostru se va afla întotdeauna un gram de căldură și inocență de copil... Enciu Elena-Cristina, clasa a V-a Colegiul Național „Mihai Eminescu” București profesor doctorand Dîrmină Mădălina-Violeta Camera ascunsă
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
au scurs, ca lungi cârduri de păsări grăbite, iar eu am ajuns în clasa a IV-a. Timpul a trecut repede apoi, iar acum sunt în clasa a VI-a. Încet-încet, ne schimbam fizic și psihic, iar copilăria alunecă spre adolescență, o altă perioadă frumoasă din viața noastră. Rețeta pentru o copilărie frumoasă: se pune o rază de soare, o petală de trandafir, o stea strălucitoare, o picătură de ploaie, câțiva fulgi de nea, un curcubeu, un câmp înverzit, o mare
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
evada din această lume, ajungând la realitate pentru a realiza cât de mult suferi și pentru a-ți reda viața. Cu mult respect, Laura! Mutu Cristina, clasa a VII-a Școala Gimnazială.Nr.1 Albeni Alba profesor coordonator Pânioară Elena-Ștefania Adolescența un mister? Motto: ,, Timpul în care luăm universul prea în serios.” (M. Ralea) Adolescența e vârsta marilor întrebări, a neliniștilor, a căutărilor. Este perioada în care încerci să te desprinzi de copilărie și înaintezi cu pași repezi către viața plină
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
și pentru a-ți reda viața. Cu mult respect, Laura! Mutu Cristina, clasa a VII-a Școala Gimnazială.Nr.1 Albeni Alba profesor coordonator Pânioară Elena-Ștefania Adolescența un mister? Motto: ,, Timpul în care luăm universul prea în serios.” (M. Ralea) Adolescența e vârsta marilor întrebări, a neliniștilor, a căutărilor. Este perioada în care încerci să te desprinzi de copilărie și înaintezi cu pași repezi către viața plină de griji a unei persoane mature. Adolescent fiind, nu înțelegi totuși că încă nu
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
înțelegi totuși că încă nu ai mintea unei persoane trecute prin viață. Adolescentul nu numai că dorește să fie adult, dar se și vede și se comportă ca atare, revendicând drepturile acestuia. Toți psihologii care s-au ocupat de studiul adolescenței au considerat că aceasta este vârsta contestatară, contestația rezultând din respingerea unor modele, motiv pentru care a fost numită o etapă în care domină ,,criza de originalitate juvenilă”. Adolescentul crede că poate lua deciziile cele mai bune și că nu
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
când mă găsea mă lua în brațe și mă arunca către cerul cristalin, pe care eu încercam să-l prind cu mânuțele. Pe cerul cristalin apăruse un covor multicolor, apăruse ”curcubeul copilăriei”. El strălucea datorită copilăriei mele, dar odată cu apariția adolescenței, copilăria începuse a se sfârși, la fel și Curcubeul copilăriei mele. Copilăria are o rețetă unică nescrisă: o rază de soare, o stea strălucitoare, o picătură de ploaie, câțiva fulgi de nea , un curcubeu, un câmp înverzit și o mare
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
obosite, s-au culcat în căpițele de fân, iar cântecul greierilor se înalță către văzduhul înstelat. Se simte o umezeală înăbușitoare afară, dar din casă vine un miros din copilărie, cel de plăcintă cu mere coapte. Primul amurg din lumea adolescenței va rămâne amintit pe paginile unui jurnal, dar zâmbesc fiindcă este noapte și totul o va lua de la început... Terci-Lupoiu Bianca, clasa a V-a Școala Gimnaziala Moieciu de Jos profesor coordonator Florescu Ioana Prâslea cel voinic - agent de elită
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
nu o pot face. Aș vrea să fim transparenți, colorați, suavi ca fluturii de mai, iar Pământul să orchestreze muzici de pace. Lumea vorbește despre timp, în special, plânge lipsa lui. Măsor și eu clipele, dar cu alt ceas: ceasul adolescenței. El nu strălucește pe mână, dar scânteiază prin ochii mei albaștri. Ceasul meu altfel măsoară clipele, orele: prin întrebări, nedumeriri, emoții, tristețe, așteptări. Cred că dincolo de podoaba de pe mână, privirea fiecăruia măsoară timpul într-un fel aparte. În ochii noștri
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
luîndu-l cu el pe Yves, care ieși fără să arunce nici o privire soției lui. Marie Îi curăță și Îi pansă lui Chantal obrazul aproape fără să scoată o vorbă, fără să pună măcar o Întrebare. Își aminti cum, la vremea adolescenței, frumusețea parfumată a elegantei doamne Pérec o făcea să resimtă cu duritate natura ei necivilizată de fată sălbatică. Înțelese fascinația pe care această femeie sofisticată o exercita asupra lui Nicolas. O instală Într-un fotoliu, se ghemui În fața ei și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
să fie câteva elemente violente și brutale ca să-i incite și pe ceilalți la cruzime. Majoritatea băieților, mai ales când sunt grupați În găști, tind să-i supună pe cei mai slabi la umilințe și schingiuiri. În special la Începutul adolescenței, sălbăticia lor atinge proporții de necrezut. Cohen nu-și făcea nici o iluzie În ce privește comportamentul uman când scapă de sub controlul legii. De la sosirea lui În internat, izbutise să se facă temut. Știa că, fără ultimul bastion al legalității pe care Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
era convins: acordând elementelor anecdotice importanța lor reală, situația putea fi rezumată În aceste cuvinte: de vină era doar minijupa Carolinei Yessayan. Pentru Bruno, a pune mâna pe coapsa Carolinei Yessayan era aproape o cerere În căsătorie. Bruno Își Începea adolescența Într-o perioadă de tranziție. Cu excepția câtorva precursori - precum, exemplu jalnic, propriii săi părinții -, generația precedentă stabilise o legătură foarte strânsă Între căsătorie, sexualitate și iubire. Extinderea progresivă a muncii salariate, dezvoltarea economică rapidă din anii 50 aveau să ducă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
un lucru cald, un lucru pe care Îl aveau femeile Între picioare; lui Însă lucrul acela Îi era interzis. Devenea tot mai clar că pentru Bruno lucrurile mergeau prost, că nu avea prieteni, că fetele Îl Înspăimântau, că În general adolescența lui era un eșec lamentabil. Tatăl său Își dădea seama și simțea un sentiment de vinovăție crescând. În 1972, de Crăciun, vru s-o Întâlnească pe fosta lui soție, ca să discute chestiunea. În cursul discuției, reieși că fratele vitreg al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
Bruno rămânea chinuit de Îndoială. Aceste lucruri se petrecuseră; aveau o legătură directă cu un băiețel fricos și obez, păstra fotografii de-ale lui. Acel băiețel avea o legătură cu adultul chinuit de dorință care devenise. Copilăria lui fusese grea, adolescența cumplită; acum avea patruzeci și doi de ani și, obiectiv vorbind, Încă era departe de moarte. Ce mai putea spera de la viață? Probabil câteva felații pentru care, știa, se va resemna tot mai ușor să plătească. O viață ce urmărește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
și mai scurte, Bruno se lăsa cuprins de-o relaxare Întristată. Obiectivul principal al vieții lui fusese unul sexual; să și-l schimbe nu mai era cu putință, acum o știa. Prin asta, Bruno era reprezentativ pentru epocă. Pe vremea adolescenței sale, competiția economică feroce pe care societatea franceză o cunoștea de două secole se Îmblânzise Întrucâtva. Din ce În ce mai mult, imaginarul social accepta că, În mod normal, condițiile economice trebuiau să tindă spre o anume egalitate. Modelul social-democrat suedez era adesea citat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
casiere de supermagazin - care, din fericire, a izbucnit În râs și n-a catadicsit să depună plângere. Patrick Castelli era, ca și el, dintr-o familie burgheză și Învăța bine; destinele lor economice promiteau să fie comparabile. Cele mai multe amintiri din adolescența lui Bruno erau de acest ordin. Mai târziu, mondializarea economiei a dat naștere unei competiții mult mai dure, care avea să spulbere visurile de integrare a Întregii populații Într-o clasă mijlocie generalizată, cu o putere de cumpărare crescând regulat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
se părea o evidență. Cu toate astea, porțiuni masive din propria lui istorie se cufundaseră Într-o uitare definitivă. Erau luni, erau ani Întregi pe care parcă nu i-ar fi trăit deloc. Făceau excepție acei ultimi doi ani ai adolescenței, atât de bogați În amintiri, În experiențe formatoare. Memoria unei vieți omenești seamănă cu o istorie consistentă a lui Griffiths, Îi explicase, mult mai târziu, fratele său vitreg. Erau În apartamentul lui Michel, beau Campari, era o seară de mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
vârsta ta. Cât ai stat la noi, am avut cu toții impresia că ai dificultăți În plan sexual.» Modul occidental de a trăi sexualitatea, adăugă ea, e total dereglat și pervertit. În multe societăți primitive, inițierea se făcea firesc, la Începutul adolescenței, sub controlul adulților din trib. «Sunt mama ta», mai preciză ea. Se abținu să-i spună că pe David, fiul lui di Meola, Îl inițiase chiar ea În 1963. David avea atunci treisprezece ani. În prima după-amiază, s-a dezbrăcat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
erau foarte apropiați; totuși, urma bacul, iar sfârșitul anului, inevitabil, avea să-i despartă. Michel se schimbase: acum asculta Jimi Hendrix și se tăvălea pe mochetă, era foarte pătruns; la mult timp după ceilalți, Începea să manifeste semne vădite de adolescență. Și el, și Annabelle păreau stingheriți, se luau de mână mai rar. Pe scurt, cum rezumase Bruno situația În discuțiile cu psihiatrul, „totul se bulibășea”. După povestea cu Annick, pe care, În amintirea lui, avea tendința s-o vadă mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
Îi recunoștea atingerea. Nu strângea tare, Îi ținea doar mâna Într-a sa, ca Înainte; Michel spera foarte mult că ea Îi va recunoaște atingerea. Această femeie avusese o copilărie cumplită, de la șapte ani trudise la fermă, printre semi-brute alcoolice. Adolescența fusese prea scurtă ca să-i lase o amintire reală. După moartea soțului, muncise În uzină, crescându-și totodată cei patru copii; În plină iarnă, mergea să aducă apă din curte, pentru toaleta familiei. La peste șaptezeci de ani, ieșită de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
ce-i ridica sânii, culegea de pe frânghie chiloțeii de dantelă puși la uscat În ajun. Bruno simțea că e gata să explodeze În atmosferă și să cadă peste camping sub formă de zdrențe unsuroase. Ce se schimbase, În fond, din adolescența lui? Avea aceleași dorințe, cu conștiința că probabil nu le va putea Împlini. Într-o lume care nu prețuiește decât tinerețea, oamenii sunt puțin câte puțin devorați. La prânz, remarcă o catolică. Nu era greu, purta la gât o cruce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
aceea, Bruno Îi povesti Christianei lucruri pe care nu le povestise nimănui niciodată, nici măcar lui Michel - și cu atât mai puțin psihiatrului. Îi vorbi despre copilăria lui, despre moartea bunicii și despre umilințele din internatul de băieți. Îi povesti despre adolescență și masturbările din tren, la câțiva metri de fete; Îi povesti despre verile din casa tatălui său. Christiane asculta mângâindu-i părul. Își petrecură săptămâna Împreună, iar În ajunul plecării lui Bruno cinară la un restaurant din Saint-Georges-de-Didonne, specializat În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
or, Mai Lin; fetele erau politicoase și surâzătoare, era bine. Tot atunci am Început să consult un psihiatru; nu mi-l mai amintesc foarte bine, cred că purta barbă - dar poate confund cu un film. Am Început să-mi povestesc adolescența, vorbeam mult și despre saloanele de masaj - simțeam că mă disprețuiește, asta Îmi făcea bine. Oricum, l-am schimbat În ianuarie. Cel nou Îmi plăcea, Își ținea consultațiile lângă Strassbourg-Saint-Denis, ieșind de la el puteam să fac un tur pe la peep-showuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
Yessayan, de Patricia Hohweiller; de fapt, pe ele nu le uitasem niciodată; Însă nimic din ce vedeam pe stradă nu mi le amintea În mod special. Am trecut pe lângă mulți tineri, imigranți - mai ales negri, mult mai mulți decât În adolescența mea, asta era o reală schimbare. Apoi m-am prezentat la liceu. Pe director l-a amuzat că sunt un fost elev, a vrut să-mi caute dosarul, eu Însă am schimbat subiectul, am reușit să evit. Aveam trei clase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
Rushdie; În schimb, mușchii reacționau bine, În câteva săptămâni mi-am făcut deltoizi și pectorali absolut onorabili. Problema, problema nouă, era chiar sexul meu. Astăzi poate părea incredibil, dar În anii 70 mărimea sexului masculin nu conta cu adevărat; În adolescență, am avut toate complexele fizice posibile, cu excepția ăstuia. Nu știu cine a deschis discuția, probabil poponarii; mă rog, tema e prezentă și În romanele polițiste americane; În schimb, e total absentă la Sartre. Cum-necum, la dușurile de la Gymnase Club am devenit conștient
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
un bărbat; uneori, noaptea, mi-e frică, Îmi vine greu să adorm. Există tranchilizante, există somnifere; dar nu e suficient. De fapt, aș vrea ca viața să treacă foarte repede. Michel rămase tăcut; nu era surprins. Majoritatea femeilor au o adolescență febrilă, se interesează mult de băieți și de sex; apoi, puțin câte puțin, obosesc, nu prea mai au chef să desfacă picioarele, să se cabreze ca să-și arate fundul; caută o relație tandră pe care n-o găsesc, o pasiune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]