3,979 matches
-
chiar decât nivelul de religiozitate. Cel mai mare contrast se înregistrează între creștinii occidentali și cei ce nu aparțin vreunei religii din națiunile occidentale cei care susțin cel mai puternic egalitatea, pe de-o parte, și credincioșii musulmani din societățile agrare, cel mai tradițional grup în privința egalității sexuale, pe de altă parte. Diferența se menține și în urma controlului cu variabilele menționate mai sus. Asta înseamnă că valorile religioase nu sunt doar produse ale condițiilor de viață faptul că musulmanii se întâmplă
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
medie pentru a se inversa pentru cele mai tinere. Din contră, bărbații se dovedesc a fi stabili în alegerea politică de-a lungul generațiilor. Aceeași constatare este valabilă și pentru societățile industriale, chiar dacă tendințele nu sunt atât de puternice. Societățile agrare nu prezintă o variație între grupele de vârstă, dar aici femeile sunt din totdeauna mai la stânga bărbaților, ceea ce sugerează că modelul occidental nu poate fi aplicat și acestor societăți, în care votul este mai curând legat de relații personalizate, facțiuni
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
Inglehart și Norris (2003). Bărbații sunt mai interesați de politică, discută mai frecvent politică, votează mai frecvent și sunt în proporții mai mari membri de partid și sindicat. Chiar dacă cele mai mari diferențe între bărbați și femei sunt în societățile agrare, diferențe semnificative persistă și în societățile post-industriale. Iar comparația grupelor de vârstă nu indică faptul că decalajul s-ar fi modificat în cazul noilor generații. Femeile născute înainte și după război se dovedesc mai puțin dispuse să voteze decât bărbații
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
indică însă o participare mai ridicată a femeilor în noile mișcări sociale. Bărbații participă mai des decât femeile în asociații civice în toate tipurile de societate, diferențele cele mai mici fiind în societățile post-industriale și cele mai ridicate în societățile agrare. Diferențele rămân și atunci când se compară grupele de vârstă. De altfel, lucrurile stau la fel și în privința altui tip de participare, adică protestul. Diferența dintre sexe remarcată în anii '70 există și azi, mai mică în țările dezvoltate și mai
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
textiliștilor, în 1933 grevele de la Atelierele C.F.R. Nicolina și Pașcani sau greva și demonstrațiile împotriva Dictatului de la Viena. Odată cu înființarea Universității din 1860, Iașul devine un centru universitar și leagăn al culturii. În același timp cu aplicarea noilor legi: electorală, agrară prin care se desfiițează pentru totdeauna ”claca” și se împroprietăresc țăranii; a învățământului prin care învățământul primar este obligatoriu și gratuit; a Codului Penal și Civil; Legea administrativă care a grupat mai multe sate formând comuna rurală, toate acestea au
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
sfințenie, dar știa să-și apere drepturile, atunci când angajatorul nu se ținea de cuvânt. Așa s-a întâmplat în anii 1888, când țăranii din Corni, Dumbrăveni și alte sate se răscoală împotriva moșierilor, care căutau să nu se aplice legea agrară a lui Cuza, iar în 1907, la Flămânzi, țăranii cer imperios să se facă dreptate, răscoală ce a ridicat toată România și a aprins dorința dreptății împotriva arendașilor, a moșierilor hrăpăreți. Din punct de vedere administrativ, din trecutul vremii, Botoșani
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
format un nou stat, care avea nevoie de noi legi, și Alexandru I. Cuza vine cu noile legi dintre care amintim: în 1863 secularizarea averilor mănăstirești, intrând în patrimoniul statului mii de hectare de pământ; în 1864 Legea electorală; Legea agrară care împroprietărește țăranii și desființează claca; Legea învățământului vine cu obligativitatea științei de carte a patru clase gratuit și prin acea lege la Dorohoi și Botoșani iau ființă școli pedagogice și agricole pentru formare de noi cadre bine instruite în
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
și cu ”îndrumarea” Moscovei s-a ajuns la instalarea noului guvern și din 6 martie s-a instalat guvernul condus de Petru Groza, care cu sprijinul Moscovei capătă mari puteri. În aprilie, guvernul a prezentat Proiectul de Lege al reformei agrare, care a fost salutat de tot poporul și în special de țăranii aflați între Siret și Prut. Prin înființarea Tribunalului Poporului s-au judecat criminalii de război, fasciștii, ca și pe toți acei ce erau suspectați a fi dușmani ai
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
îndeplinirea sarcinilor propuse, la 11 iunie, prin lege, se face naționalizarea principalelor mijloace de producție din: industrie, minerit, transporturi, sectorul bancar, comerț, asigurări, mai ales că, în martie, țărănimea a intrat în posesia a 1.468.000 ha prin reforma agrară și se trece la o nouă economie planificată. Pentru ca P.C.R. să obțină succes deplin, cu reforma agrară din martie cu împroprietărirea țăranilor, care aveau suprafețe mici sau nu aveau deloc, câștigându i pe țărani și ținând cont că România este
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
minerit, transporturi, sectorul bancar, comerț, asigurări, mai ales că, în martie, țărănimea a intrat în posesia a 1.468.000 ha prin reforma agrară și se trece la o nouă economie planificată. Pentru ca P.C.R. să obțină succes deplin, cu reforma agrară din martie cu împroprietărirea țăranilor, care aveau suprafețe mici sau nu aveau deloc, câștigându i pe țărani și ținând cont că România este o țară eminamente agrară cu o ramură agricolă foarte puternică în economia țării, hotărăște a transforma agricultura
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
la o nouă economie planificată. Pentru ca P.C.R. să obțină succes deplin, cu reforma agrară din martie cu împroprietărirea țăranilor, care aveau suprafețe mici sau nu aveau deloc, câștigându i pe țărani și ținând cont că România este o țară eminamente agrară cu o ramură agricolă foarte puternică în economia țării, hotărăște a transforma agricultura în una nouă, prin colectivizarea ei. Toate aceste măsuri au putut fi realizate mai ales că românii erau sătui de toate greutățile petrecute și existența a multor
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
gradul de căpitan. În Sfatul popular schema posturilor a fost mărită cu un îngrijitor, un cantonier, un agent veterinar și în special s-a mărit rolul vicepreședintelui, care răspundea în egală măsură cu președintele. Aici, în comuna Hlipiceni, prin reforma agrară au fost împroprietărite circa 400 de familii, care s-au bucurat că au primit pământul lor, binecuvântând noul regim și s-au dezvoltat satele Victoria și Cobiceni. Dacă în Cobiceni și Dragalina nu erau localuri pentru școli, iar cadre sanitare
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
textiliștilor, în 1933 grevele de la Atelierele C.F.R. Nicolina și Pașcani sau greva și demonstrațiile împotriva Dictatului de la Viena. Odată cu înființarea Universității din 1860, Iașul devine un centru universitar și leagăn al culturii. În același timp cu aplicarea noilor legi: electorală, agrară prin care se desfiițează pentru totdeauna ”claca” și se împroprietăresc țăranii; a învățământului prin care învățământul primar este obligatoriu și gratuit; a Codului Penal și Civil; Legea administrativă care a grupat mai multe sate formând comuna rurală, toate acestea au
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
sfințenie, dar știa să-și apere drepturile, atunci când angajatorul nu se ținea de cuvânt. Așa s-a întâmplat în anii 1888, când țăranii din Corni, Dumbrăveni și alte sate se răscoală împotriva moșierilor, care căutau să nu se aplice legea agrară a lui Cuza, iar în 1907, la Flămânzi, țăranii cer imperios să se facă dreptate, răscoală ce a ridicat toată România și a aprins dorința dreptății împotriva arendașilor, a moșierilor hrăpăreți. Din punct de vedere administrativ, din trecutul vremii, Botoșani
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
format un nou stat, care avea nevoie de noi legi, și Alexandru I. Cuza vine cu noile legi dintre care amintim: în 1863 secularizarea averilor mănăstirești, intrând în patrimoniul statului mii de hectare de pământ; în 1864 Legea electorală; Legea agrară care împroprietărește țăranii și desființează claca; Legea învățământului vine cu obligativitatea științei de carte a patru clase gratuit și prin acea lege la Dorohoi și Botoșani iau ființă școli pedagogice și agricole pentru formare de noi cadre bine instruite în
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
și cu ”îndrumarea” Moscovei s-a ajuns la instalarea noului guvern și din 6 martie s-a instalat guvernul condus de Petru Groza, care cu sprijinul Moscovei capătă mari puteri. În aprilie, guvernul a prezentat Proiectul de Lege al reformei agrare, care a fost salutat de tot poporul și în special de țăranii aflați între Siret și Prut. Prin înființarea Tribunalului Poporului s-au judecat criminalii de război, fasciștii, ca și pe toți acei ce erau suspectați a fi dușmani ai
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
îndeplinirea sarcinilor propuse, la 11 iunie, prin lege, se face naționalizarea principalelor mijloace de producție din: industrie, minerit, transporturi, sectorul bancar, comerț, asigurări, mai ales că, în martie, țărănimea a intrat în posesia a 1.468.000 ha prin reforma agrară și se trece la o nouă economie planificată. Pentru ca P.C.R. să obțină succes deplin, cu reforma agrară din martie cu împroprietărirea țăranilor, care aveau suprafețe mici sau nu aveau deloc, câștigându i pe țărani și ținând cont că România este
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
minerit, transporturi, sectorul bancar, comerț, asigurări, mai ales că, în martie, țărănimea a intrat în posesia a 1.468.000 ha prin reforma agrară și se trece la o nouă economie planificată. Pentru ca P.C.R. să obțină succes deplin, cu reforma agrară din martie cu împroprietărirea țăranilor, care aveau suprafețe mici sau nu aveau deloc, câștigându i pe țărani și ținând cont că România este o țară eminamente agrară cu o ramură agricolă foarte puternică în economia țării, hotărăște a transforma agricultura
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
la o nouă economie planificată. Pentru ca P.C.R. să obțină succes deplin, cu reforma agrară din martie cu împroprietărirea țăranilor, care aveau suprafețe mici sau nu aveau deloc, câștigându i pe țărani și ținând cont că România este o țară eminamente agrară cu o ramură agricolă foarte puternică în economia țării, hotărăște a transforma agricultura în una nouă, prin colectivizarea ei. Toate aceste măsuri au putut fi realizate mai ales că românii erau sătui de toate greutățile petrecute și existența a multor
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
gradul de căpitan. În Sfatul popular schema posturilor a fost mărită cu un îngrijitor, un cantonier, un agent veterinar și în special s-a mărit rolul vicepreședintelui, care răspundea în egală măsură cu președintele. Aici, în comuna Hlipiceni, prin reforma agrară au fost împroprietărite circa 400 de familii, care s-au bucurat că au primit pământul lor, binecuvântând noul regim și s-au dezvoltat satele Victoria și Cobiceni. Dacă în Cobiceni și Dragalina nu erau localuri pentru școli, iar cadre sanitare
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
M-am amuzat citind primele cronici la volumul meu de debut de cei care m-au etichetat ca poet rustic: dacă faci referiri la simboluri ale civilizațiilor din Egipt, Grecia, sau Tibet, nu cred că poți fi considerat un poet agrar. În mod paradoxal, cunoscând formele arhetipale de viață și artă în care s-a structurat civilizația Maramureșului, am avut mai ușor acces la codurile genetice ale divinității, la structurile stranii ale particulelor elementare, la realitățile cosmice ca stringurile sau găurile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
mai adăugau și multe abuzuri din partea autorităților, cum ar fi cele cu privire la împărțirea terenurilor rezultate ca urmare a tăierilor de pădure, „lefurile” erau mici sau de multe ori întârziau să apară, în ciuda muncii grele pe care oamenii o prestau. Reforma agrară din 1921 le-a mai încălzit sufletele locuitorilor acestor ținuturi, în speranța că vor primi ceva pământ. Anii de păstorire ai mitropolitului Nectarie Cotlarciuc traversează și o perioadă de criză, între 1929 - 1933, care a adus noi valuri de probleme
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
cărțile? Ia-le la rând, de la un raft până le termini, pe urmă începi și raftul celălalt și așa mai departe." "Nu, de ce, mi-a răspuns el senin, le aleg. Ce, ai impresia că mi-e indiferent ce citesc?" SOCIETATEA AGRARĂ Șl UMANISMUL Eseistul francez Jean Onimus m-a făcut să tresar citind într-un extras din Realités ce părere înaltă are el despre țărani. Iată ce scrie: "Cultura tradițională pe care noi o transmitem copiilor noștri, îndeosebi prin intermediul școlii, apără
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
transmitem copiilor noștri, îndeosebi prin intermediul școlii, apără umanismul, cu alte cuvinte un anumit număr de valori idealiste, care nu mai au nici o legătură cu viața practică și care sânt chiar contrazise de aceasta. Ea s-a format într-o societate agrară cu o economie săracă: această societate era, în acel timp, o societate a penuriei. Cultura exalta deci un anumit număr de valori, cum ar fi spiritul de sacrificiu, renunțarea, sublimarea pasiunilor, eroismul, care erau justificate de contextul vieții. Astăzi, noi
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
această societate era, în acel timp, o societate a penuriei. Cultura exalta deci un anumit număr de valori, cum ar fi spiritul de sacrificiu, renunțarea, sublimarea pasiunilor, eroismul, care erau justificate de contextul vieții. Astăzi, noi am ieșit din societatea agrară, trăim într-o societate industrială și tehnicistă, care este în tot mai mare măsură o societate a abundenței. Ea se fundamentează pe cu totul alte valori, cum ar fi eficacitatea, randamentul, utilitarismul, reușita materială, consumul etc, care împing cultura umanistă
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]