12,961 matches
-
ultimul timp, dreptul la afirmare. Vom căuta să deslușim, prin intermediul tipologiei anunțată încă din Introducere, aspectele esențiale din viața cotidiană a locuitorilor orașului Bacău - viața de familie, gusturile vestimentare și alimentare, modalitățile de petrecere a timpului liber, principalele locuri de agrement, comportamentele sociale deviante ș.a. IV. A. Familistul și universul domestic Urbanizarea - componentă esențială a procesului de modernizare a societății românești - a presupus, în primul rând, o delimitare treptată față de universul rural, un nou tip de „organizare” a spațiului și timpului
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
a subliniat importanța actului Unirii”. Programul a continuat cu „defilara trupelor militare și a școlilor secundare prin fața statuii lui Mihail Kogălniceanu” și s-a finalizat, conform tradiției, prin „retragerea cu torțele aprinse”. IV. D. Băcăuanul monden. Tipuri și locuri de agrement IV. D. 1. Modalități de petrecere a timpului liber Vizionarea spectacolelor de teatru și a producțiilor cinematografice În articolul intitulat „Bacăul în teatru și teatrul la Bacău”, publicat într-unul din ziarele locale în anul 1937, jurnalistul Israel A. Marcus
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
sau Panțarole, erau vizionate diferite „programe artistice”, se audiau recitaluri de pian și, nu în ultimul rând, se dansa în ritm de foxtrot, tango, shymy sau „în ritmul antrenantelor chansonete, executate de orchestra Regimentul 5 Artilerie Grea”. Tipuri comune de agrement: promenadele, bâlciurile și spectacolele de circ Dacă „lumea bună” a Bacăului avea rezervată, așa cum am arătat, paleta largă a diferitelor manifestări mondene, locuitorii din pătura de jos a societății aveau la dispoziție o infrastructură „proletară” de agrement. Ofertele erau, firește
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Tipuri comune de agrement: promenadele, bâlciurile și spectacolele de circ Dacă „lumea bună” a Bacăului avea rezervată, așa cum am arătat, paleta largă a diferitelor manifestări mondene, locuitorii din pătura de jos a societății aveau la dispoziție o infrastructură „proletară” de agrement. Ofertele erau, firește, diversificate și adaptate pentru posibilitățile fiecărui locuitor. Alături de cofetării, birturi, crâșme, bodegi, taverne își fac apariția și cafenelele și restaurantele. Timid, antreprenorii fac loc și programelor distractive. Afișele expuse la intrările în aceste locații încearcă să atragă
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
derula în fața privitorului, criticul și istoricul literar Constantin Călin, în monumentala sa lucrare „Dosarul Bacovia”, concluzionează: „domina o atmosferă de defulare, trivială, isterică. Finalmente, pentru foarte mulți, îndeosebi pentru creduli, mersul la iarmaroc constituia o experiență amară”. Printre modalitățile de agrement, s-au aflat și participările la spectacolele de circ - denumite în epocă „circ de varietăți” sau „teatru de scamatori și ilusiune”. În general, locul cel mai căutat pentru instalarea trupelor de circ a fost, atât în perioada modernă cât și
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
și despre interesul băcăuanilor pentru proba de marș, arătat, tot în octombrie 1937, prin participarea - doar cu încurajări - la „marșul demonstrativ susținut de fostul recordmen mondial Roze Rădulescu, pe distanța de 100 de kilometri”. IV. D. 2. Principalele locuri de agrement După informațiile oferite de Costache Radu, la mijlocul secolului al XIX-lea, unul dintre cele mai frecventate locuri de agrement a fost grădina publică amplasată „între gârla moarei paharnicului Iordache Popovici și Bistrița”. Grădina, care astăzi nu mai există, se umplea
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
marșul demonstrativ susținut de fostul recordmen mondial Roze Rădulescu, pe distanța de 100 de kilometri”. IV. D. 2. Principalele locuri de agrement După informațiile oferite de Costache Radu, la mijlocul secolului al XIX-lea, unul dintre cele mai frecventate locuri de agrement a fost grădina publică amplasată „între gârla moarei paharnicului Iordache Popovici și Bistrița”. Grădina, care astăzi nu mai există, se umplea de lume în zilele de sărbătoare, venită aici să se destindă și să asculte cântecele tarafului lui Angheluță. Cei
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
orașului, „după Negel și brazdele grădinarilor”. Grădina Publică Timp de mai bine de o jumătate de secol - de la înființarea sa (1864) și până la inaugurarea Parcului „Bistrița” în anul 1930 (Parcul Gherăești) -, Grădina Publică a fost „Kilometrul 0” al vieții de agrement din orașul Bacău. După cum precizează Ortensia Racoviță, „Grădina Publică a fost realizată de răposatul Dimitrie Cracti, pe când era prefect al județului Bacău” (1864) . Reprezentanții administrației locale au ales un amplasament ultracentral, „în capătul Șoselei Naționale Bacău-Focșani, pe locul din fața Bisericii
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
fi aproape imposibil să facem o trecere în revistă a acestor „unități”, în perioada interbelică numărul lor depășind cu mult cifra de 100. În zilele călduroase de vară locuitorii orașului erau invitați să consume, în restaurantele sau în spațiile de agrement special amenajate, în special bere, vin sau bragă. O bună parte dintre cei care comercializau aceste băuturi își procurau, în fiecare iarnă, „gheață bună și curată din albia râului Bistrița, din sus de podul de fier, de unde se aprovizionau toate
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
O bună parte dintre cei care comercializau aceste băuturi își procurau, în fiecare iarnă, „gheață bună și curată din albia râului Bistrița, din sus de podul de fier, de unde se aprovizionau toate ghețăriile din oraș”. Cele mai frecventate locuri de agrement erau grădina halei de bere „Eden” (administrată de Ecaterina G. Leonescu), berăria „L. Löbel” din strada Bacău-Piatra nr. 9, terasa din apropierea fabricii de bere „Grivel”, precum și cea deschisă în incinta parcului „Bistrița” (1930), Bufetul-Restaurant din Grădina Publică, cafenelele deținute de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
prin intermediul stipulațiilor contractuale semnate cu Primăria Bacău, să pună la dispoziția vizitatorilor condiții minimale de găzduire. În plan concret, de cele mai multe ori, investițiile antreprenorilor s-au rezumat la revopsirea și „peticirea” gheretelor-băi. Odată cu înființarea Direcțiunii Plăjii Bistriței (1930), locul de agrement situat pe malul drept al râului a cunoscut un amplu proces de modernizare. La începutul lunii august 1930, aici a fost inaugurată o „Stațiune Aeroși Helioterapică, prevăzută cu tot confortul modern (cabine higienic întreținute, scări de coborât în apă) și
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
perioadei interbelice, singura zonă a Bacăului ce a purtat însemnele unei minime regularizări inginerești - textură stradală de tip rectangular, ce introduce o delimitare între artera majoră a cartierului și străzile secundare de circulație, un spațiu comercial central, o zonă de agrement sub forma unui mic parc. Datele statistice privind harta etnică a economiei locale scot în evidență dominația aproape totală exercitată de membrii comunității evreiești. Aceste realități ale economiei locale sunt cu atât mai relevante cu cât, în marea majoritate a
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
tinde sărmana noastră politică autohtonă? Pentru ce se fac legile în țara asta, pentru ce există Guvern, Parlament, Procuratură, Școală, Biserică? Oare numai pentru a reglementa transferurile bănești, pentru a controla sferele de interese, cercurile de afaceri, de presă, de agrement, de trafic și așa mai departe? Unde este omul în acest conglomerat de legi și lupte politico-gangstericești? Atâta vreme cât dezbaterile noastre publice, învățământul și ministerele nu vor conștientiza că cea mai importantă problemă în biata noastră societate este Omul, vom rămâne
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
pentru una pe care o presupun mai dreapt, dar care prezint riscuri, valoarea moral a faptei e realizat. Deci, actul moral ar fi, dup Ralea, o form conștientizat și deliberat prin care, cu prețul unor privațiuni, suferințe ori renunțri, (refuzând agrementul prezent, refularea plcerii de moment, rezistența la comoditatea sufleteasc în schimbul unei perspective ce pare mai dreapt se atinge pragul nobleței umane. Etica arat c valorile care reprezint forțele și, mai ales, raporturile între ele nu constituie adevrate valori, ci nonvalori
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
în fața ochilor un miraj amăgitor, ci o realitate încântătoare frumoasa grădină Cișmigiu. Prinții Bibescu și Știrbei au scos această perlă din mlaștini insalubre odinioară, secate din ordinul lor distrugerea unui focar de infecție și transformarea lui într-un loc de agrement, nu e aceasta o dublă binefacere pentru București? Astăzi, terenurile mlăștinoase asanate, traversate de o derivație a Dâmboviței, sunt acoperite de o vegetație luxuriantă și de lacuri conturate capricios. Mlaștina a făcut loc verzilor peluze, aleilor drepte, potecilor șerpuite, parterelor
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
în vale, trasând cotituri sinuoase precum inelele unui șarpe gigantic. Panoramele se succed și sunt admirabile în varietatea lor. Uităm pericolele coborârii pentru a ne arunca privirile pe versantele de deal încoronate de codri, împodobite de vii, de grădini de agrement, de vile capricioase, împestrițate, vopsite în culori vii; privirile se îndreaptă spre mănăstiri bogate, ale căror forme elegante se desenează albe pe cerul albastru. În fundul văii se află o pajiște străbătută de Bahlui, pârâiaș ce se varsă în Prut la
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
găsim o compensație în horticultură; să nu ne lăsăm înșelați. În pofida afirmațiilor contrare ale unui povestitor binevoitor care vede grădini peste tot, în București nu există decât trei sere, dintre care una în ruine, trei sau patru grădini particulare de agrement și patru grădini de zarzavaturi cu adevărat demne de acest nume, ținute de un francez și de niște germani; rarele împrejmuiri cultivate de băștinași nu produc decât legume grosolane; cultura vegetalelor alese e exclusă; preparatele dulci ar rămâne necunoscute aici
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
de cost, de vreme ce erau plătite de chiriași. Proprietarii, de altfel, nu pregetau să le vină acestora în ajutor, oferindu-le la prețuri exorbitante perdele provenite din propriile lor magazine. Filantropia imobiliară este într-adevăr pentru ei doar o ocupație de agrement. În mod obișnuit acești prinți ai timpului nostru se îndeletniceau cu vânzarea stămburilor și a catifelelor. Jonas se extaziase în fața avantajelor apartamentului și trecuse repede peste neajunsuri. "Fie cum vrei", îi spusese el proprietarului când venise vorba de plata caloriferului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
principală de suprafață de aprovizionare cu apă este râul Nistru, cursul căruia mărginește orașul pe o lungime circa de 17 km. în hotarele administrative ale orașului fondul forestier constituie 15 ha: parcuri 50 % din suprafața totală, scuare - 20%, zona de agrement - 30%. în anii 2000-2001 suprafața spațiilor verzi s-a extins cu 2,5 ha, s-a construit parcul ce poartă numele lui Ion și Doinei Aldea-Teodorovici, de lângă Palatul de Cultură. Pe teritoriul orașului activează peste 2.000 agenți economici, cea
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
întrecerea. Prin ea se pot valorifica acumulările obținute în antrenamentul sportiv. Ca element definitoriu al sportului, întrecerea sportivă pleacă de la premisa că orice activitate fizică trebuie să aibă un cadru competitiv pentru a putea fi considerată sport (ex. înotul de agrement nu poate fi considerat sport, ci activitate fizică). De altfel, întrecerea este prezentă în toate subsistemele sportului și, așa cum afirma Cârstea (1993, p. 20), dacă nu există întrecere, nu există nici sport. Mai mult, Dragnea și Mate Teodorescu, (2002, p.
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
fizica obiectelor de artă. Asta pentru că, în ochii lui, de aceste figuri și volume depindeau rațiunile noastre de a supraviețui morții lui Dumnezeu. Ministrul a dus o politică a artei în funcție de o anumită idee despre Om, și nu de un agrement decorativ sau de o frenezie speculativă. Astfel, ne-a amintit, în cunoștință de cauză și într-o frumoasă limbă franceză, că veritabilele trăsături de uniune într-o comunitate merg de sus în jos. Indivizii nu pot fi făcuți să se
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
pentru a crea un good business climate); să construiască strategii de marketing urban; să gândească facilități fiscale pentru investitori (cu beneficii pentru oraș pe termen mediu și lung); să amelioreze calitatea mediului; să înfrumusețeze aleile pietonale, piețele publice, zonele de agrement; să afle soluții viabile pentru implicarea tuturor locuitorilor etc. Se afirmă că viitorul Europei va reflecta în largă măsură viitorul orașelor sale. Societățile nu se mai bat azi cu armele. Ele răzbat, rezistă, se impun sau se sting după cum știu
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
turiști), este invitat să respecte Agenda 21, să rezolve problemele diverselor grupuri sociale, să-și constituie și promoveze brand-ul, să facă proiecte câștigătoare, strategii de marketing urban, să amelioreze calitatea mediului, să înfrumusețeze aleile pietonale, piețele publice, zonele de agrement, să se ocupe de toate cartierele. Studiile de teren ar trebui să stea la baza deciziilor responsabililor politicilor orașului. Diagnosticele teritorializate ar putea contribui la mobilizarea actorilor și a mijloacelor adecvate. Regenerarea urbană este un amplu proces de ameliorare a
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
natural: stocurile de apă subterană, solul etc. • încurajarea creșterii capitalului natural prin reducerea nivelului actual de exploatare, de exemplu, a energiilor neregenerabile; • investiții pentru micșorarea presiunii asupra resurselor de capital natural prin extinderea capitalului natural cultivat, cum sunt parcurile de agrement din afara orașelor, parcuri ce au rolul de a micșora presiunea asupra pădurilor naturale; • creșterea eficienței în folosirea finală a produselor: transportul urban ecologic, construcții eficiente din punct de vedere energetic. Noi, orașele, suntem conștiente că săracii sunt mai afectați de
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
de foarte căutată calitate folosind deșeurile de la o crescătorie de ciuperci din apropiere. A ajuns să pună pe picioare o adevărată afacere prin crearea acestui gunoi natural de marcă ("Earthcare Organic Compost"). Mediul (natural și construit) are funcții cultural-educaționale, de agrement. Oamenii locului răspund de păstrarea peisajului și de amenajarea teritoriului. În multe cazuri însă, oamenii nu țin seama de mediu, de estetica lui. Cum poate fi motivată și concertată reflexia colectivă asupra mediului și peisajului ca expresie a identității comune
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]