5,707 matches
-
urmare a supărării sau ostilității, În timp ce a doua (instrumentalăă este orientată, În primul rând, În directia obtinerii unui castig material (bani, obiecte etcă, iar actul agresiv in calitate de mijloc de obținere a unor asemenea achiziții. O formă particulară de agresivitate instrumentală o constituie conflictul realistic de grup, formulare ce aparține autorilor americani Levine și Campbell.Specific pentru acest tip de conflict este faptul că anumite grupuri de dimensiuni diferite intră În raporturi competitive (de cele mai multe ori acutizateă pentru
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
de conflict este faptul că anumite grupuri de dimensiuni diferite intră În raporturi competitive (de cele mai multe ori acutizateă pentru o resursă de existentă limitată (teritoriu, locuri de muncă etc.ă. Menținerea stărilor conflictuale, cu manifestare efectivă, reciprocă, a agresivității, inclusiv fizice, conduce, din nefericire, În loc de câștiguri, mai ales la pierderi, de cele mai multe ori irecuperabile. 4. In funcție de forma de manifestare a agresivitatății, diferențiază: * Agresivitatea violentă și agresivitatea nonviolentă; Agresivitatea latenăa și agresivitatea manifestă; O altă tipologie
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
de muncă etc.ă. Menținerea stărilor conflictuale, cu manifestare efectivă, reciprocă, a agresivității, inclusiv fizice, conduce, din nefericire, În loc de câștiguri, mai ales la pierderi, de cele mai multe ori irecuperabile. 4. In funcție de forma de manifestare a agresivitatății, diferențiază: * Agresivitatea violentă și agresivitatea nonviolentă; Agresivitatea latenăa și agresivitatea manifestă; O altă tipologie a conduitelor agresive care combină mai multe criterii - planul agresiunii, verbal/fizic, gradul de deschidere, directă/indirectă, și tipul de implicare a agresorului, activă/pasivă-, a fost realizată
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
ă. Menținerea stărilor conflictuale, cu manifestare efectivă, reciprocă, a agresivității, inclusiv fizice, conduce, din nefericire, În loc de câștiguri, mai ales la pierderi, de cele mai multe ori irecuperabile. 4. In funcție de forma de manifestare a agresivitatății, diferențiază: * Agresivitatea violentă și agresivitatea nonviolentă; Agresivitatea latenăa și agresivitatea manifestă; O altă tipologie a conduitelor agresive care combină mai multe criterii - planul agresiunii, verbal/fizic, gradul de deschidere, directă/indirectă, și tipul de implicare a agresorului, activă/pasivă-, a fost realizată de J.Herbert
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
stărilor conflictuale, cu manifestare efectivă, reciprocă, a agresivității, inclusiv fizice, conduce, din nefericire, În loc de câștiguri, mai ales la pierderi, de cele mai multe ori irecuperabile. 4. In funcție de forma de manifestare a agresivitatății, diferențiază: * Agresivitatea violentă și agresivitatea nonviolentă; Agresivitatea latenăa și agresivitatea manifestă; O altă tipologie a conduitelor agresive care combină mai multe criterii - planul agresiunii, verbal/fizic, gradul de deschidere, directă/indirectă, și tipul de implicare a agresorului, activă/pasivă-, a fost realizată de J.Herbert În 1991
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
manifestare efectivă, reciprocă, a agresivității, inclusiv fizice, conduce, din nefericire, În loc de câștiguri, mai ales la pierderi, de cele mai multe ori irecuperabile. 4. In funcție de forma de manifestare a agresivitatății, diferențiază: * Agresivitatea violentă și agresivitatea nonviolentă; Agresivitatea latenăa și agresivitatea manifestă; O altă tipologie a conduitelor agresive care combină mai multe criterii - planul agresiunii, verbal/fizic, gradul de deschidere, directă/indirectă, și tipul de implicare a agresorului, activă/pasivă-, a fost realizată de J.Herbert În 1991 (cf. L.Șoitu
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
pasive fizice indirecte:refuzul de a realiza o sarcina, activitate, de a da curs unei rugăminți; 7. Agresiuni pasive verbale directe:refuzul de a vorbi; 8. Agresiuni pasive verbale indirecte: negativism; Și C. Păunescu (1994ă a identificat câteva forme ale agresivității prin cuvânt: 1. Ironia este definită ca o formă de agresivitate violenta În care enunțul exprimat ascunde semnificații latente (cu valoare agresivăă, diferite de mesajul propriu-zis. Ea constituie o modaliatte de agresare a unei persoane, Întâlnindu-se În situații marcate
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
a da curs unei rugăminți; 7. Agresiuni pasive verbale directe:refuzul de a vorbi; 8. Agresiuni pasive verbale indirecte: negativism; Și C. Păunescu (1994ă a identificat câteva forme ale agresivității prin cuvânt: 1. Ironia este definită ca o formă de agresivitate violenta În care enunțul exprimat ascunde semnificații latente (cu valoare agresivăă, diferite de mesajul propriu-zis. Ea constituie o modaliatte de agresare a unei persoane, Întâlnindu-se În situații marcate de jocul subtil al inteligentei, care urmărește să producă obiectului atacat
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
o modaliatte de agresare a unei persoane, Întâlnindu-se În situații marcate de jocul subtil al inteligentei, care urmărește să producă obiectului atacat un prejudiciu sau traumă psihică. 2. Sarcasmul este forma mai acută, mai pertinentă și mai traumatizantă de agresivitate prin limbaj. Daca ironia, sub forma ei obișnuită, nu are conotație clară de răutate, sarcasmul are corespondent patologic- sadismul- și vehiculează o Încărcătură considerabilă de răutate. 3. Calomnia constituie cea mai agresivă formă verbală. Deși pare un act spontan, ea
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
cu privre la denigrator, deoarece el nu face altceva decât să proiecteze asupra “adversarului” propriile sale insuficiențe morale. Comunicarea umană nu se reduce numai la canalul verbal sau ligvistic. In realitate, un rol considerabil În comunicare și implicit În comunicarea agresivității, Îl dețin elementele non-verbale, gestica, mimica, mișcările și atitudinile corporale. Privirea poate transmite uneori stări emotiv-conflictuale cu o mare Încărcătură agresivă. Dupa Încrucișarea privirilor, mișcarea miușchilor feței și atitudinea corporală se poate deduce ușor starea de atac sau de apărare
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
Încruntate pot exprima mai mult decât o pot face cuvintele. Pentru psihologii care se ocupă În special de motivație, dimensiunea comportamentală este aspectul cel mai important de luat În considerare; pentru ei, există, astfel, două tipuri de violență sau de agresivitate - una reactivă și alta deliberată. Vorbim de asemenea, de agresivitate instrumentală și emotională. Desigur, nici pe departe nu se poate considera că aceste tipologii epuizează toate criteriile de clasificare și toate formele de existență și manifestare a agresivității. Și aici
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
Pentru psihologii care se ocupă În special de motivație, dimensiunea comportamentală este aspectul cel mai important de luat În considerare; pentru ei, există, astfel, două tipuri de violență sau de agresivitate - una reactivă și alta deliberată. Vorbim de asemenea, de agresivitate instrumentală și emotională. Desigur, nici pe departe nu se poate considera că aceste tipologii epuizează toate criteriile de clasificare și toate formele de existență și manifestare a agresivității. Și aici, ca și În alte cazuri, utilizarea unor scheme de clasificare
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
sau de agresivitate - una reactivă și alta deliberată. Vorbim de asemenea, de agresivitate instrumentală și emotională. Desigur, nici pe departe nu se poate considera că aceste tipologii epuizează toate criteriile de clasificare și toate formele de existență și manifestare a agresivității. Și aici, ca și În alte cazuri, utilizarea unor scheme de clasificare forțează realitatea să se simplifice și să se subordoneze tendințelor de realizare a unei “ordini” științifice. 4. Surse de influențare a agresivității adolescenților Din nefericire sunt extrem de multe
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
formele de existență și manifestare a agresivității. Și aici, ca și În alte cazuri, utilizarea unor scheme de clasificare forțează realitatea să se simplifice și să se subordoneze tendințelor de realizare a unei “ordini” științifice. 4. Surse de influențare a agresivității adolescenților Din nefericire sunt extrem de multe asemenea surse și ele crează mari probleme sociale, pentru a căror rezolvare este nevoie de uriașe investiții materiale și eforturi socio-profesionale. Pentru o mai bună sistematizare vom Împărți aceste surse În patru categorii: 4
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
este nevoie de uriașe investiții materiale și eforturi socio-profesionale. Pentru o mai bună sistematizare vom Împărți aceste surse În patru categorii: 4.1. Surse ce țin mai mult de individ, de conduita și reactivitatea lui comportamentală; 4.2. Surse ale agresivității În cadrul familiei; 4.3. Surse ale agresivității furnizate de mediul social; 4.4. Școala ca factor de influențare a agresivității; 4.1. In prima categorie includem: Frustrarea, ce se menține ca una din cele mai frecvente surse de influențare a
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
eforturi socio-profesionale. Pentru o mai bună sistematizare vom Împărți aceste surse În patru categorii: 4.1. Surse ce țin mai mult de individ, de conduita și reactivitatea lui comportamentală; 4.2. Surse ale agresivității În cadrul familiei; 4.3. Surse ale agresivității furnizate de mediul social; 4.4. Școala ca factor de influențare a agresivității; 4.1. In prima categorie includem: Frustrarea, ce se menține ca una din cele mai frecvente surse de influențare a agresivității; * Atacul sau provocarea directă, fizică sau
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
categorii: 4.1. Surse ce țin mai mult de individ, de conduita și reactivitatea lui comportamentală; 4.2. Surse ale agresivității În cadrul familiei; 4.3. Surse ale agresivității furnizate de mediul social; 4.4. Școala ca factor de influențare a agresivității; 4.1. In prima categorie includem: Frustrarea, ce se menține ca una din cele mai frecvente surse de influențare a agresivității; * Atacul sau provocarea directă, fizică sau verbală, ce atrage, de cele mai multe ori, răspunsul agresiv al celui vizat; și nu
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
În cadrul familiei; 4.3. Surse ale agresivității furnizate de mediul social; 4.4. Școala ca factor de influențare a agresivității; 4.1. In prima categorie includem: Frustrarea, ce se menține ca una din cele mai frecvente surse de influențare a agresivității; * Atacul sau provocarea directă, fizică sau verbală, ce atrage, de cele mai multe ori, răspunsul agresiv al celui vizat; și nu de puține ori, șirul răzbunărilor devine practic nesfârșit (acte teroriste, răzbuăari tip vendetă, care fac multe victime din persoane nevinovateă; * Durerea
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
ce atrage, de cele mai multe ori, răspunsul agresiv al celui vizat; și nu de puține ori, șirul răzbunărilor devine practic nesfârșit (acte teroriste, răzbuăari tip vendetă, care fac multe victime din persoane nevinovateă; * Durerea fizică și morală poate duce la creșterea agresivității; În urma unor cercetări efectuate, L. Berkowitz a ajuns la concluzia că stimularea agresivă poate determina Într-o masură mult mai mare decât frustrarea agresivitatea ostilă ; Căldura - foarte multe cercetări au constatat o legatură directă Între temperaturile Înalte și manifestarea agresivității
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
vendetă, care fac multe victime din persoane nevinovateă; * Durerea fizică și morală poate duce la creșterea agresivității; În urma unor cercetări efectuate, L. Berkowitz a ajuns la concluzia că stimularea agresivă poate determina Într-o masură mult mai mare decât frustrarea agresivitatea ostilă ; Căldura - foarte multe cercetări au constatat o legatură directă Între temperaturile Înalte și manifestarea agresivității; de exemplu, studiul diferitelor tulburări sociale din SUA a conchis asupra faptului că, la o temperatură mai mare de 100” F , probabilitatea de a
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
agresivității; În urma unor cercetări efectuate, L. Berkowitz a ajuns la concluzia că stimularea agresivă poate determina Într-o masură mult mai mare decât frustrarea agresivitatea ostilă ; Căldura - foarte multe cercetări au constatat o legatură directă Între temperaturile Înalte și manifestarea agresivității; de exemplu, studiul diferitelor tulburări sociale din SUA a conchis asupra faptului că, la o temperatură mai mare de 100” F , probabilitatea de a aparea tulburari sociale (răzmeriteă se apropie de 45 % ( cf. L. M. Carlsmith și Anderson. C.A
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
apropie de 45 % ( cf. L. M. Carlsmith și Anderson. C.A., 1979 cit În, N. Mitrofan,1996) * Aglomerația, În mijloacele de transport, În dormitorul unui camin de colegiu, În casa de locuit etc., apare În calitate de agresor stresor și poate crește agresivitatea; Alcoolul și drogurile; nu numai În rândul specialiștilor, ci și În rândul nespecialiștilor este recunoscut demult faptul că alcoolul, consumat mai ales În cantități mari, se constituie Într-un important factor de risc În comiterea unor acte antisociale bazate pe
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
de multe ori, infractorii ce au comis abdominabile acte de violență, Încearcă să se apere În fața organelor juridice prin faptul că au fost “sub influența alcoolului”; consumat În cantități mari, alcoolul reduce mult luciditatea și realismul perceptiv, cuntribuind la accentuarea agresivității, atât prin potențarea ei directă, cât și prin neluarea În considerare a caracteristicilor agresorilor și a neplăcerilor provocate propriei persoane și celor apropiați (P. Iluâ ă. Drogurile pot, de asemenea, să afecteze comportamentul agresiv, Însă, În ce masură se poate
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
categorii de vârstă, fie În forma de imagini (poze din reviste, dar, mai ales, filmul, caseta videoă, fie În formă scrisă (reviste, cărțiă. Printre multe alte aspecte , cercetătorii și-au pus problema dacă asemenea surse pot sau nu să provoace agresivitatea. Răspunsurile sunt diferite, În funcție de rezultatele cercetăriilor efectuate. Pornind de la teoria etichetării a lui Schachter, Dolf Zillmann a formulat teoria transferului excitației. Conform acestei teorii, ceea ce este important, nu este sursa reală a provocării, ci percepțiile pe care le are
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
a lui Schachter, Dolf Zillmann a formulat teoria transferului excitației. Conform acestei teorii, ceea ce este important, nu este sursa reală a provocării, ci percepțiile pe care le are individul privitor la această provocare. Pentru a verifica efectele provocării sexuale ale agresivității, Zillmann a oferit spre vizionare la trei grupe de subiecți un film provocator sexual (pentru primul grupă, un film despre box foarte violent (al doilea grupă și un film documentar (interesant și neprovocatoră. Toți subiecții, după vizionare, au fost supărăti
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]