7,295 matches
-
-Iași, 1997). Pe direcția de deplasare, deluviul de alunecare a suferit o comprimare datorită rezistenței opuse de baza versantului, precum și de malul stâng care a fost dislocat pe 100125 m în zona centrală a alunecării, suprafața de alunecare trecând pe sub albia Bahluiului. Începând din amonte spre aval, pe valea Bahluiului, alunecarea a ridicat albia râului pe circa 400 m lungime, după care, un meandru al râului a rămas neafectat pe 150 m lungime, alunecarea rămânând pe malul drept. Dup această porțiune
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
datorită rezistenței opuse de baza versantului, precum și de malul stâng care a fost dislocat pe 100125 m în zona centrală a alunecării, suprafața de alunecare trecând pe sub albia Bahluiului. Începând din amonte spre aval, pe valea Bahluiului, alunecarea a ridicat albia râului pe circa 400 m lungime, după care, un meandru al râului a rămas neafectat pe 150 m lungime, alunecarea rămânând pe malul drept. Dup această porțiune stabilă a Bahluiului, alunecarea a trecut din nou pe malul stâng ridicând albia
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
albia râului pe circa 400 m lungime, după care, un meandru al râului a rămas neafectat pe 150 m lungime, alunecarea rămânând pe malul drept. Dup această porțiune stabilă a Bahluiului, alunecarea a trecut din nou pe malul stâng ridicând albia râului pe încă 100 m lungime până la intersecția bazei alunecării cu latura ei estică. Cele două ridicări ale albiei râului, de circa 1 m fiecare, au creat o acumulare de apă atât în amonte, cât și în mijlocul alunecării, acolo unde
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
lungime, alunecarea rămânând pe malul drept. Dup această porțiune stabilă a Bahluiului, alunecarea a trecut din nou pe malul stâng ridicând albia râului pe încă 100 m lungime până la intersecția bazei alunecării cu latura ei estică. Cele două ridicări ale albiei râului, de circa 1 m fiecare, au creat o acumulare de apă atât în amonte, cât și în mijlocul alunecării, acolo unde albia râului nu a fost dislocată. Prin ridicarea albiei râului Bahlui, acumularea de apă nu afectează malul stâng deoarece
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
râului pe încă 100 m lungime până la intersecția bazei alunecării cu latura ei estică. Cele două ridicări ale albiei râului, de circa 1 m fiecare, au creat o acumulare de apă atât în amonte, cât și în mijlocul alunecării, acolo unde albia râului nu a fost dislocată. Prin ridicarea albiei râului Bahlui, acumularea de apă nu afectează malul stâng deoarece acesta este reprezentat de un nivel mai ridicat (o treaptă aluvială). În malul drept însă, nivelul mai ridicat al apei umezește corpul
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
bazei alunecării cu latura ei estică. Cele două ridicări ale albiei râului, de circa 1 m fiecare, au creat o acumulare de apă atât în amonte, cât și în mijlocul alunecării, acolo unde albia râului nu a fost dislocată. Prin ridicarea albiei râului Bahlui, acumularea de apă nu afectează malul stâng deoarece acesta este reprezentat de un nivel mai ridicat (o treaptă aluvială). În malul drept însă, nivelul mai ridicat al apei umezește corpul alunecării de teren, cu repercusiuni asupra stabilității viitoare
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
5 m. în malul stâng al râului Bahlui, se apreciază că adâncimea suprafeței de alunecare este de circa 10 m. Reexaminarea alunecării pe teren, după topirea zăpezii, în luna martie 1997, în baza observațiilor făcute în teren, inclusiv în zona albiei râului Bahlui, s-a constatat că procesul de alunecare tinde spre o stabilizare relativă, limitele alunecării fiind aproape aceleași ca cele conturate în luna ianuarie 1997. Baza alunecării este în general stabilă, nepericuloasă, avansarea ei peste terenul stabil, gen brazdă
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
în terenuri neproductive. Au fost deteriorate drumuri comunale pe o lungime de circa 2,5 km, inclusiv două poduri din care unul pe valea Pârcovaci și distruse drumurile de exploatare agricolă pe circa 2 km. De asemenea, a fost afectată albia râului Bahlui, talvegul acestuia fiind ridicat cu 1 m pe circa 500 m lungime. Măsuri de prevenire și oprire a evoluției alunecărilor Pentru eliminarea efectelor negative determinate de factorii naturali și socialeconomici, manifestate în special prin reactivarea și dezvoltarea cu
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
Sectorul mijlociu al râului Bahlui, care are aici un curs de 15,3 Km. La intrare, în aval de hotarul cu satul Hodora, șesul Bahluilui este mai îngust, lărgindu-se treptat până la 1,5 Km în dreptul satelor Tansa și Ulmi. Albia minoră are maluri abrupte de 10 - 12 m la intrare, ceea ce conduce la revărsări în porțiunea numită Șesul Hucului. Afluenții pe care-i primește Bahluiul în sectorul mijlociu, pe teritoriul comunei Belcești, sunt pâraiele: 1. Gurguiata (Valea Plopilor, Valea Mare
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
profil transversal mai mult sau mai puțin simetric. Nisipurile, care formează cea mai mare parte din substratul litologic al zonei central sudice a unității, favorizează, în cazul defrișării , eroziunea torențială, evoluția rapidă a glacisurilor proluvio - coluviale și colmatarea rapidă a albiilor majore ale râurilor și a lacurilor antropice. Este îngrijorătoare din această perspectivă situația acumulărilor de la Solești ( de pe râul Vaslui), acumularea de la Căzănești - Frenciugi ( de pe Stavnic) și altele. Specific acestui sector al Podișului Moldovei este și netezimea interfluviilor, de natură structurală
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
strat de balast. Relieful antropic propriu -zis este reprezentat prin ridicarea barajului de la Lacul de acumulare Tungujei. Aceasta intervenție antropică are implicații în procesul eroziv și de acumulare. În amonte de lacul de acumulare se observa o suprafața supraînălțată a albiilor, proces denumit și “agradare progresivă”, (L. Leopold, 1964), proces explicat direct prin formarea unor microdelte și o migrare a curbei de remu pe albia râului, altfel spus, este efectul noului nivel local de bază. În 1964, americanul L. Leopold, arăta
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
eroziv și de acumulare. În amonte de lacul de acumulare se observa o suprafața supraînălțată a albiilor, proces denumit și “agradare progresivă”, (L. Leopold, 1964), proces explicat direct prin formarea unor microdelte și o migrare a curbei de remu pe albia râului, altfel spus, este efectul noului nivel local de bază. În 1964, americanul L. Leopold, arăta că panta realizată după depunere in asemenea albii, variază între 30 si 60 % din panta inițială, iar în primii 5- 7 ani are loc
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
1964), proces explicat direct prin formarea unor microdelte și o migrare a curbei de remu pe albia râului, altfel spus, este efectul noului nivel local de bază. În 1964, americanul L. Leopold, arăta că panta realizată după depunere in asemenea albii, variază între 30 si 60 % din panta inițială, iar în primii 5- 7 ani are loc o agradare accelerată a albiilor, concomitent cu o deplasare a zonelor de acumulare spre amonte și o reducere evidentă a pantei. Măsurătorile de după 30
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
efectul noului nivel local de bază. În 1964, americanul L. Leopold, arăta că panta realizată după depunere in asemenea albii, variază între 30 si 60 % din panta inițială, iar în primii 5- 7 ani are loc o agradare accelerată a albiilor, concomitent cu o deplasare a zonelor de acumulare spre amonte și o reducere evidentă a pantei. Măsurătorile de după 30 ani, au evidențiat o tendință de apropiere de condiția de echilibru de dinaintea amenajării lacului, respective de condiția: panta finală= panta inițială
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
zi ce trece se observă o accentuare a procesele geomorfologice (surpări, alunecări de teren, eroziune în suprafață, eroziune în adâncime), fie datorită utilizării în mod necorespunzător a terenurilor (agricultură intensivă, despăduriri), fie amenajărilor de baraje și altor lucrări hidrotehnice pe albii, care, în final, au efecte asupra dinamicii albiilor. Prin sesizarea acțiunii distrugătoare a proceselor geomorfologice asupra activităților omenești, plantelor, animalelor, această cercetare urmărește să prezinte 28 activitățile umane generatoare de riscuri, în perspectiva unei dezvoltări durabile. Se vizează sintetizarea rezultatelor
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
procesele geomorfologice (surpări, alunecări de teren, eroziune în suprafață, eroziune în adâncime), fie datorită utilizării în mod necorespunzător a terenurilor (agricultură intensivă, despăduriri), fie amenajărilor de baraje și altor lucrări hidrotehnice pe albii, care, în final, au efecte asupra dinamicii albiilor. Prin sesizarea acțiunii distrugătoare a proceselor geomorfologice asupra activităților omenești, plantelor, animalelor, această cercetare urmărește să prezinte 28 activitățile umane generatoare de riscuri, în perspectiva unei dezvoltări durabile. Se vizează sintetizarea rezultatelor obținute printr-o analiză complexă a proceselor geomorfologice
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
de la versanți la lunca propriu-zisă." (Băcăuanu et al., 1980). Aluviunile alcătuiesc luncile și terasele râului Bahluieț, în măsura în care acestea nu sunt acoperite cu depozite de altă natură. Depozitele aluvionare, ce alcătuiesc luncile râului Bahluieț se găsesc doar cu câțiva metri deasupra albiei minore a acestuia și au o alcătuire petrografică variabilă cu nisipuri și luturi loessoide. În ceea ce privește constituția petrografică a teraselor din bazinul hidrografic al Bahluiețului, acestea sunt alcătuite din nisipuri în bază și depozite de loess la partea superioară. Procesele pedogenetice
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
dimensiuni, terasamente; · subsidența datorată extragerii apei; · accentuarea eroziunii terenurilor prin schimbarea covorului vegetal; · deșertificarea prin dezvoltarea agriculturii intensive; · creșterea meteorizației datorită intensificării poluării; · accentuarea dinamicii proceselor de mișcare în masă prin dezvoltarea agriculturii intensive, prin activități inginerești; · efecte asupra dinamicii albiilor prin amenajări de baraje și alte lucrări hidrotehnice pe albie. Relieful ocupă un loc important în structura oricărui sistem fizico-geografic sau antropic, datorită funcției sale primare de suport al acțiunii celorlalte elemente naturale și chiar antropice. Relieful este o componentă
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
schimbarea covorului vegetal; · deșertificarea prin dezvoltarea agriculturii intensive; · creșterea meteorizației datorită intensificării poluării; · accentuarea dinamicii proceselor de mișcare în masă prin dezvoltarea agriculturii intensive, prin activități inginerești; · efecte asupra dinamicii albiilor prin amenajări de baraje și alte lucrări hidrotehnice pe albie. Relieful ocupă un loc important în structura oricărui sistem fizico-geografic sau antropic, datorită funcției sale primare de suport al acțiunii celorlalte elemente naturale și chiar antropice. Relieful este o componentă derivată în sistemul abiotic, fiind rezultatul interacțiunilor interne și externe
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
procesele actuale, pantele, densitatea fragmentării, solul, vegetația și utilizarea terenurilor. Pentru realizarea hărții sunt necesare și cartările terenului, inclusiv actualizarea bazei topografice sub raportul limitei pădurilor sau a altor elemente. Legenda este structurată după treptele majore de relief (culmi, versanți, albii) și detaliat în funcție de intensitatea și specificul fenomenelor ce au caracter de risc. La acestea se adaptează hașuri (hașuri distanțate în arealele cu risc slab sau absent și hașuri foarte dese în areale erodate cu risc excesiv, suprapuse terenurilor cu pante
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
se scutură prin vibrații; Curățarea obiectelor acoperite de zăpadă prin topirea ei; Curățirea tablei prin sablare; Spălatul pisicii; Curățarea parbrizului autovehicolului; „Igiena” pe care și-o întreține musca; Eroziunea stâncilor în fața vântulu;i Ceapa (prazul) cu foițe care se decojesc; Albia râurilor; Năpârlirea animalelor; Obiectivul aparatului foto. Din această listă pot fi preluate, pe rând, mai multe analogii care vor duce, prin prelucrare, la diferite soluții. Iată trei exemple: Prima analogie reținută: Ochiul, care în natură se curăță singur. Se realizeză
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
astăzi Kasia în Uttar Pradesh. Moartea i-a fost simplă, dar incinerarea vrednică de un prinț. Timp de șapte zile, cei din tribul Malla au cinstit, prin muzică și dansuri, pe mortul înfășurat în nenumărate văluri și depus într-o albie plină cu ulei, acordându-i astfel funeraliile unui conducător. Numeroși adepți l-au omagiat aducându-i parfumuri, ghirlande de flori și ofrande frumos mirositoare. În cea de-a șaptea zi, trupul lui Buddha a fost incinerat în prezența venerabilului Mahăkăśyapa
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
școală cu o foarte bună reputație. Sosește însoțit de tatăl său, în luna august, în capitala toropită de arșiță, în care viața își urma cursul ei patriarhal: „Dâmbovița necanalizată, joasă, murdară, trecea tot mai jos de biserica Domnița Bălașa, însă albia ei era mai apropiată de strada Carol... Acolo era și un vad de unde luau sacagiii apă, iar noi, elevii, ne scăldam vara. Cheiul Dâmboviței nu exista, grădina bisericii Domnița Bălașa nu exista, spitalul și ospiciul nu erau clădite, Palatul de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
a face loc Palatului de Justiție 5 și stradei din dosul său. Toată regiunea aceea de pe vremuri a dispărut și a lăsat locul unor radicale transformări. Dâmbovița necanalizată, îngustă, joasă, murdară, trecea tot mai jos de biserica Domnița Bălașa, însă albia ei era mai apropiată de strada Carol 6, apoi cotea la stânga în dosul Liceului Sf. Sava7 și uda grădina din dos a Insti tutului Buchholtzer. Acolo era și un vad de unde luau sacagiii apă, iar noi, elevii, ne scăldam vara
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
luau sacagiii apă, iar noi, elevii, ne scăldam vara. Cheiurile Dâmboviței nu existau, grădina bisericii Domnița Bălașa nu exista, spitalul și ospiciul nu erau clădite. Palatul de Justiție nu exista. Pe marginea gârlei, cam pe terenul pe unde trece astăzi albia ei, era o casă măricică, în care era instalat Institutul de băieți Șeicaru. Când am intrat în pensionat m-am pomenit în altă lume decât aceea în care trăisem. Amestecul de tot felul de elevi, lipsa unei discipline severe, licența
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]