7,971 matches
-
se mulează-n ape Și-o altă lume încolțește-n gând. Acolo, memoria mea, închisă, umple cu durere un alt gol, Când căprioara a căzut ucisă Tristă intră mama în simbol. Vulnerabile stări de lună și de soare, Sub care alunecă fregate de idei, Le dedic mamei, din păcate tot mai rare, Când plâng în mine cohortele de miei. Cuvinte din livezi Soției mele, poeta Titina Nica Țene Când a trecut atâta amar de vreme? Iubito, peste noi zăpezi s-aștern
POEZII DEDICATE MAMEI, DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2258 din 07 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377584_a_378913]
-
o mică plăcere. Nu-mi scoate din minte iluzia supremă, Că ești muritoare, când eu te cred eternă! Nu mă lăsa să mă înec în visuri Nici în ale gândurilor abisuri! Nu încerca să-mi cânți o melodie, Precis voi aluneca în melancolie! Nu-mi trebuie nimic din Univers, Ce-mi doream, demult s-a șters! 25 noiembrie 1966 Referință Bibliografică: DORINȚE SINGULARE / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1709, Anul V, 05 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright
DORINŢE SINGULARE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1709 din 05 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377622_a_378951]
-
întrebând mirat ce te mai așteaptă în râpa vieții. Părăsit, uitat în singurătate, speri chiar și atunci când vezi că-i degeaba, pentru că-n a ta imobilitate șuieră graba. Te prelingi din punct spre virgulă-ntruna pândind crăpături în care s-aluneci, speriat că n-auzi în tine vreo strună, că te întuneci. Anatol Covali Referință Bibliografică: Locuiești demult La capăt / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1751, Anul V, 17 octombrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Anatol Covali
LOCUIEŞTI DEMULT LA CAPÃT de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1751 din 17 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378348_a_379677]
-
din mine-un fel de iarnă,/ Și ne-am pierdut ca pruncii în zarea unui dor./ Departe-n jos, amurgul, se ridica în mituri,/ Priveam de sus, doi îngeri, pe-a vieții drumuri strâmte,/ Și ți-am văzut doar umbra alunecând spre schituri,/ Și-am mai văzut un înger, cu aripile frânte.” (Contemplare) Referință Bibliografică: Ilarion Boca și lumina din Cuvânt / Alexandra Mihalache : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1751, Anul V, 17 octombrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Alexandra
ILARION BOCA ŞI LUMINA DIN CUVÂNT de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1751 din 17 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378353_a_379682]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > PROSTIA LA ROMÂNI ESTE DOMNIE... Autor: Florin Cezar Călin Publicat în: Ediția nr. 2300 din 18 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului - Oamenii umblă-n lume fără bani ! Stângând din dinți și doruri în desagă. - Alunecând prin viață sau prin ani ! Și pe aceasta tot o i-au în șagă. Potopul de blesteme nu-i departe, Ascunse-s în vâltoarea existenței. - Un potpuriu de vise destrămate ! Întreabă de culoarea pertinenței. Prostia văd că e la loc
PROSTIA LA ROMÂNI ESTE DOMNIE... de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2300 din 18 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378411_a_379740]
-
cum se deschide poarta raiului, dornică de noi nebunii. Cu pistonașul am mângâiat intrarea porții, iar tresăririle repetate și încordarea corpului îmi transmiteau că este gata de primirea oaspetului drag. Nu puteam să refuz o asemenea invitație... Am lăsat să alunece doritul oaspete pe poarta larg deschisă, printr-o mișcare ușoară și prelungită. O clipă mai târziu, m-am retras și am repetat mișcarea, într-un ritm mai alert. Iubita mea părea înnebunită... gura i se înfipse în umerii mei și
DRĂCUŞORUL DIN CASĂ de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1751 din 17 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378351_a_379680]
-
zare să mă sprijin aș vrea Atunci când, singură, mă cuprinde întristarea, Când nimeni nu m-ascultă și nu mă-nțelege Doar depărtarea suflete curate alege... Și liniștea să-nvăluie norii zgomotoși Să-mpace certăreții risipiți și furioși, Clipele care-n voie alunecă pe lângă mine Să se oprească când totul va fi bine... Atunci când am să devin o vagă amintire De pe umerii zării voi arunca câte o privire, Spre lumea aceasta în care nu mă regăsesc Si-n care n-a fost nimeni
MARIANA CIUREZU [Corola-blog/BlogPost/378283_a_379612]
-
umeri de zare să mă sprijin aș vreaAtunci când, singură, mă cuprinde întristarea,Când nimeni nu m-ascultă și nu mă-nțelegeDoar depărtarea suflete curate alege...Și liniștea să-nvăluie norii zgomotoșiSă-mpace certăreții risipiți și furioși, Clipele care-n voie alunecă pe lângă mineSă se oprească când totul va fi bine...Atunci când am să devin o vagă amintireDe pe umerii zării voi arunca câte o privire,Spre lumea aceasta în care nu mă regăsescSi-n care n-a fost nimeni să-mi
MARIANA CIUREZU [Corola-blog/BlogPost/378283_a_379612]
-
s-ating cu palma timpul, dar nu mi-a fost ursit... M-ascund printre cuvinte mi-e frică să vorbesc, doar aduceri aminte ușor gânduri răvășesc și speranța care minte mereu c-am să iubesc... O zi... și încă una alunecă din timpul, sortit a fi cununa ce-mi luminează chipul, spre noapte-n care luna va stinge anotimpul... Voi fi o amintire printre file de carte, o fărâmă de iubire plecată departe... Citește mai mult Meditații ... Cad clipele de-a
MARIANA CIUREZU [Corola-blog/BlogPost/378283_a_379612]
-
lui, o iubea enorm și ceea ce conta cel mai mult era faptul că și ea îi împărtășea iubirea, în aceeași măsură. Cu Ionuț în brațe, Laura rămase pierdută în visare, era așa fericită! Ochii i s-au închis și a alunecat încet într-un somn lin. Ultimul ei gând înainte de a adormi a fost ,că o aștepta iarăși o zi minunată, alături de Gabi și Ionuț. - VA URMA - Referință Bibliografică: D E S T I N E - ep.16 - / Luchy Lucia : Confluențe
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378429_a_379758]
-
Dania Badea Publicat în: Ediția nr. 1958 din 11 mai 2016 Toate Articolele Autorului Au izbucnit în ramuri tinere salcâmii Au izbucnit în ramuri tinere salcâmii, Ne- au subjugat în armonii nocturne Cu ropote de muguri ușori și parfumați Coboar- alunecând în gându- mi Păstăile gingașe, dar ferme, ciorchini catifelați. În suflet îmi ajunge licoarea- nmiresmată Idilice imagini din alte vremi s- arată, Pulsând în ropotul ulciorului de lut Că vinul în podgorii, un cântec de demult. Pe care salcâmul mi-
AU IZBUCNIT IN RAMURI TINERE SALCAMII... de DANIA BADEA în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378521_a_379850]
-
Iubirea ce îmi pare părăsită.Brăila, aprilie 2017... VII. PROSTIA LA ROMÂNI ESTE DOMNIE..., de Florin Cezar Călin , publicat în Ediția nr. 2300 din 18 aprilie 2017. - Oamenii umblă-n lume fără bani ! Stângând din dinți și doruri în desagă. - Alunecând prin viață sau prin ani ! Și pe aceasta tot o i-au în șagă. Potopul de blesteme nu-i departe, Ascunse-s în vâltoarea existenței. - Un potpuriu de vise destrămate ! Întreabă de culoarea pertinenței. Prostia văd că e la loc
FLORIN CEZAR CĂLIN [Corola-blog/BlogPost/378416_a_379745]
-
dictat ! Îmi este chiar impus să îmi fac casă. În timp ce viitorul tău abstract, Încearcă să-mi găsească și mireasă. - Prostia la români este domnie ! Citește mai mult - Oamenii umblă-n lume fără bani ! Stângând din dinți și doruri în desagă.- Alunecând prin viață sau prin ani ! Și pe aceasta tot o i-au în șagă.Potopul de blesteme nu-i departe,Ascunse-s în vâltoarea existenței.- Un potpuriu de vise destrămate !Întreabă de culoarea pertinenței.Prostia văd că e la loc
FLORIN CEZAR CĂLIN [Corola-blog/BlogPost/378416_a_379745]
-
Acasa > Poezie > Credinta > ÎNVIEREA Autor: Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 1952 din 05 mai 2016 Toate Articolele Autorului Cuvintele dor răstignite pe trup, semnifcația lor plânge-n durere divină alunecă printre degete pe cruce curge odată cu sângele pe lângă piroane. Arde lacrima umilinței noastre, se scrijelește pe scoarța copacilor în versuri părăsite de sunete cu ne-ncepute și nesfârșite mărturisiri. În sufletul lemnului ori al pietrei seva amară cu nimic nu se
ÎNVIEREA de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1952 din 05 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378841_a_380170]
-
accesări:accesări- număr total de voturi:voturi- număr total de cititori:cititori->accesări / articol->accesări / cititor->voturi / articol->cititori / articol I. DIN STEAUA..., de Mihai Lupu, publicat în Ediția nr. 2353 din 10 iunie 2017. Din steaua care-a răsărit Alunecă o rază, Noroadele iluminând Simțirea să stea treaza. Pe cât de mult va străluci, Vă lumină mai tare, Cuvântul viu va dăinui Spre-a lumii împăcare. El, Eminescu,-i adevăr Ce-n fala veșnicește; Sa il urmăm și-o să aflăm Cum
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/378755_a_380084]
-
și Cuvântul era la Dumnezeu și Cuvântul era Dumnezeu.”( Ordinea cuvintelor în manuscrisul grec este Dumnezeu era Cuvântul...) Raia ROGAC: Cum credeți acum că omenirea e pe treaptă de evoluție sau invers? Iulia GOREA-COSTIN: Înclin să cred că omenirea a alunecat îndeajuns de la sacru la profan și e foarte aproape de renaștere, de înțelegerea propriei divinități. Raia ROGAC: Nu-mi pot imagina viața fără lecturi, cât timp vă rămâne pentru cititul zilnic și care metodă preferați, clasică sau virtuală? Iulia GOREA-COSTIN: Am
DESĂVÂRŞIREA ESTE VISUL MEU CEL MARE ! de RAIA ROGAC în ediţia nr. 1952 din 05 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378835_a_380164]
-
umbră și strigătul ierbii din roua dimineții toate ne sunt puse la dispoziție și soare și umbră și ploaie și vânt iarbă și flori din belșug vitrine și trotuare și pomi și păduri marketinguri magazine tramvaie și mersul pe jos alunecăm încântați printre garduri din flori de cuvinte pași peste flori de ploaie și vânt din despletirea ochilor de priviri și despletirea ploii de proprii picuri din Lorniț și de la Ogrădeasa pe cumpăna Ardealului stropi de priviri până în umbră 27-iunie 2016
POEZII de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2006 din 28 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378906_a_380235]
-
Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1973 din 26 mai 2016 Toate Articolele Autorului visări naiade nude dizolvate-n seară, infante silfice, regine caste, plutesc sfios în aerul de vară în vicii dulci și în miresme faste. ca umbrele alunecă, se clatină, cu ochii lor nimic nu se măsoară, au părul un fuior de platină, scăldate în lumina cea de vară. m-a mângâiat o mână de femeie și-a dispărut pe înstelatul cer, și umbra ei n-a vrut
DOUĂ POEZII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378972_a_380301]
-
adevărul, în oglindirea lumii, în afară? E timpul tăcerii, e timpul liniștii! CĂLĂTORIA CONTINUĂ Pentru o clipă, o stea ai devenit, o mică stea, coborâtă, aici, pe pământ. Vezi, călătorule?! Ești tu, ești liber, sclipire de lumină! Între două tăceri aluneci, ai traversat, rătăcitor, milenii, tărâmuri, timpuri, lung a fost drumul, mereu te-ai căutat. În liniștea imperceptibilă, mai subțire ca ploaia, capabilă să-ți vadă-n suflet, îți asculți lacrimile. Ceasurile s-au oprit, viitorul e spart aici. Privește totul
CĂLĂTORIA (POEME) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378949_a_380278]
-
tine se naște totul... FEREASTRĂ SPRE NOUA LUME Sunetul pianului răsună în jurul meu, îl simt aproape, amplu, puternic și delicat, mă cheamă, m-așteaptă, intrările și ieșirile respiră prin fiecare notă suplă, prin alungiri, ecouri, reverberații. Cufundă lumea-n tăcere. Alunec și rămân cu el, e parte din mine în notele ce se leagănă să m-adoarmă. Niciun sunet în plus. Trezită într-o mare de alb, privesc în jur, perdeaua flutură la ferestrele larg deschise. Lumina împânzește toată camera lungă
CÂNTUL (POEME) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378940_a_380269]
-
aștri. Am nevoie de clipele care vin și trec prin noi din clepsidra veșniciei, de muzica ce lasă să curgă timpul în inimile noastre, ca un foc ascuns în exilul unui destin, răscolind tot universul, de pierderea mâinilor noastre ce-alunecă liber în briză și culoare, de fascicolul sărutului ce trece prin lumina stelelor, de interludiul parcurs de ceața ce-adună praful nopții, lăsând, în urmă, o dâră a tăcerii și melancoliei. Dacă tu ești Cerul, atunci mâna mea e întinsă
CÂNTUL (POEME) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378940_a_380269]
-
Acasa > Poezie > Delectare > VUIETUL MĂRII Autor: Iulia Dragomir Publicat în: Ediția nr. 1964 din 17 mai 2016 Toate Articolele Autorului Înotam. Brațele sufletului spintecau orizontul. În spuma orelor, cascada privirii aluneca din orice unghi în centrul atracției, exact cum îmi șuierase vântul, așa cum îmi confirmaseră așezările, caii de mare ai inimii. Ascultam vuietul mării. Înotam. Și visele se scurgeau printre degetele cuvintelor. Ecoul lor mă dezbrăca de iluzii. Le auzeam cum
VUIETUL MĂRII de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 1964 din 17 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379066_a_380395]
-
umăr la umăr sase-șapte oameni deodată și ceva mai înalt decât acela pe care se afla. Curiozitatea îi dădea ghes și ar fi vrut să înainteze câțiva pași și pe acesta, să vadă ce era mai încolo. Sfera luminoasă a alunecat mai departe trecând de noua intrare, așteptându-l. Privi la ea, apoi la intrarea ce se oferea îmbietoare, gândindu-se că făcând doi, trei pași, n-avea ce pierde. S-a apropiat și surpriza a fost foarte mare când încercă
CORIDORUL de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379082_a_380411]
-
Ce-ți încălzesc privirea când clipele-s mai reci, Sau rouă-n zori să-ți fiu. Ce-ai vrea să-ți mai fiu, oare, De, prin frânturi de gânduri, mi-aș face-acum poteci? Nu știu de-mi auzi pașii ce-alunecă ușor Sub pleoapele-ți închise, sperând să mă găsesc În visu-n care,-o clipă, tu vei opri din zbor Un gând sau o frântură în care-ți sunt, firesc, Iubirea ce-ți pătrunde, ca ploile târzii, Prin pori, în miez
FRÂNTURI DE GÂNDURI de SILVIA RÎȘNOVEANU în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379098_a_380427]
-
la vale. Printre ei caprele negre țopăie nepăsătoare dintr-un țanc pe altul. De la Omu traseul turistic duce pe lângă stația meteorologică spre culmea Bucșoiu, apoi coboară prin Hornurile Mălăiești către Diham și Pârâul Rece... Când cobori spre Râșnov privirile îți alunecă pe versantul masivului Postăvarul, unde se află Cetatea Râșnov. De la Râșnov se deschid mai multe rute, una spre Brașov, alta prin Zărnești către Făgăraș, dar cea mai spectaculoasă este spre sud către trecătoarea Rucăr-Bran și vestitul Castel Bran. Șoseaua șerpuiește
CRONICĂ DE ȘTEFAN DUMITRESCU (USR) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379084_a_380413]