9,447 matches
-
te gândești, c-a ei bătaie, Te strigă, dragoste să-ți dea? În timp ce tu, numai noroaie, Arunci nepăsător, în ea...? Nu te gândești că poate, mâine, Vei simți același....jar? Că vei mușca, ca dintr-o pâine, Din suferință și amar? Hai, spune-mi, de ce lovești, În inima mea sfiață? Cine ești tu, de îndrăznești, Să mi-o lași fără de viață? Citește mai mult Hai, spune-mi, de ce lovești,În inima ce....te iubește?De ce oare.....o strivești? Sub pasul tău
ANDREEA VĂDUVA [Corola-blog/BlogPost/370176_a_371505]
-
te gândești, c-a ei bătaie,Te strigă, dragoste să-ți dea? În timp ce tu, numai noroaie,Arunci nepăsător, în ea...? Nu te gândești că poate, mâine,Vei simți același....jar? Că vei mușca, ca dintr-o pâine,Din suferință și amar? Hai, spune-mi, de ce lovești,În inima mea sfiață? Cine ești tu, de îndrăznești,Să mi-o lași fără de viață?... XII. MÂNĂ ÎN MÂNĂ..., de Andreea Văduva , publicat în Ediția nr. 2329 din 17 mai 2017. Același drum, mână în
ANDREEA VĂDUVA [Corola-blog/BlogPost/370176_a_371505]
-
lumină, aer, lume nouă Și călătorim etern către țintirim. Scocul nădejdii sec, gândul coclit, Prin sânge trece cornul tristeții: Plânge, aripa ruptă, vag infinit În care coboară pâraiele vieții. La răsărit zările pară, Alămuri ruginite țipă strident, Vrerea uitată, surdă, amară, Și cortina lăsată funebru, atent. Poate mai știi idila de an, de zece, Crește-n noi amintirea cenușie, Toamna, moarte, visul falnic trece Și privim în ram pe Sfânta Marie. Publicată în „DRUM”, anul III,nr. 8 - 9, 24 aprilie
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/370178_a_371507]
-
îmbătrânim;Altă lumină, aer, lume nouăși călătorim etern către țintirim. Scocul nădejdii sec, gândul coclit,Prin sânge trece cornul tristeții:Plânge, aripa ruptă, vag infinitîn care coboară pâraiele vieții.La răsărit zările pară,Alămuri ruginite țipă strident,Vrerea uitată, surdă, amară,Și cortina lăsată funebru, atent.Poate mai știi idila de an, de zece,Crește-n noi amintirea cenușie,Toamna, moarte, visul falnic treceși privim în ram pe Sfânta Marie. Publicată în „DRUM”, anul III,nr. 8 - 9, 24 aprilie 1938
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/370178_a_371507]
-
Moștenitoare, țara va avea la loc o Regină a inimii! Dumnezeu a mărit iubirea, credința și respectul care nu pieriseră, dar nu s-au mai văzut decât peste o jumătate de veac, într-o țară cu cerul sumbru. Oricât de amară-i vreo clipă sau un răstimp, frumusețea este cea mai sigură înfrângere a lor. Privind-o pe Principesă, privind pe Alteța Sa Regală Principele Radu al României, un Principe pe potrivă de urcat la inimile românilor, prin decență, cultură, seriozitate, privim
ALTEŢA SA REGALĂ PRINCIPESA MOŞTENITOARE MARGARETA A ROMÂNIEI. TIMP, DESTIN, VOCAŢIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1182 din 27 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370198_a_371527]
-
lumină, aer, lume nouă Și călătorim etern către țintirim. Scocul nădejdii sec, gândul coclit, Prin sânge trece cornul tristeții: Plânge, aripa ruptă, vag infinit În care coboară pâraiele vieții. La răsărit zările pară, Alămuri ruginite țipă strident, Vrerea uitată, surdă, amară, Și cortina lăsată funebru, atent. Poate mai știi idila de an, de zece, Crește-n noi amintirea cenușie, Toamna, moarte, visul falnic trece Și privim în ram pe Sfânta Marie. ----------------------------------------------- Publicată în „DRUM”, anul III,nr. 8 - 9, 24 aprilie
POEZII PUBLICATE ÎN DIFERITE ZIARE ŞI REVISTE ALE VREMII de ION PENA în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370153_a_371482]
-
pe coastele ogale Cu grâu și flori și râurii zuvelcii. Poate-i mai bine, dreaptă în natură Să stai așa de dor de catapeteasmă, Arar să-mi joci în orele de sgură Pe canavaua gândului mireasmă. Prin jurul meu e colb amar și trudă, În creștet nici-un înger nu coboară Cu bozi în păr nu văd o paparudă Și chiar regina vântului e chioară. Căsoaie mari, cu pântece bălțate Sudalme sure bucură peisajul, Poemele sunt frânte, lăbărțate, Pe vârfuri e actor cabotinajul
POEZII PUBLICATE ÎN DIFERITE ZIARE ŞI REVISTE ALE VREMII de ION PENA în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370153_a_371482]
-
O iarnă rea, cu-aromă plumburie. Din piscuri mari de piatră și trufie Mă râd, bălane, stele somnoroase. E chinul meu trudind între hotare Nelimpezi înainte, nici în urmă Ca să culeg din vreme ce se curmă O zestre-abea, cu boabele amare. Visai un pod pe veacuri și pe spații Sub care-o lume proaspătă să crească Dar mărginit în coaja lui firească Se sparse visu’câteva vibrații. Drumeț, bătrân acuma de înfrângeri, Întorc în umbră aripile-acasă. Poema strâmbă doar le e
POEZII PUBLICATE ÎN DIFERITE ZIARE ŞI REVISTE ALE VREMII de ION PENA în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370153_a_371482]
-
DE LORELAI. FETIȚĂ DE 12 ANI Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului LORELAI Unirea Ma închin în fața celor care, Cu prețul vieții au apărat, Pământul sfânt, pământ pe care, Cu-amare lacrimi l-au udat. Ca stânca au fost neclintiți În lupta dură ce-au purtat, La gândul lor de-a fi uniți Neatârnare-au câștigat. Moldova, Țara Românească, Un tratat ele-au semnat, Laolaltă să trăiască În acest ținut bogat
POEZIE DE LORELAI. FETIŢĂ DE 12 ANI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370261_a_371590]
-
acum-, tu, care altădată ți-ai bătut joc de niște oameni drepți; tu care urai Biserica și care pedepseai pe tot cel ce-și ducea viața în sfințenie: cum o duci tu acum, după ce ți-ai sfârșit viața? Din ce amar îți este țesută soarta? (Soartă care s-a și văzut în clipele premergătoare vieții tale, când ai căzut dimpreună cu întreaga-ți oaste pe câmpul de luptă din Sciția, făcând de râsul geților mult trâmbițata forță a Romei!). Dar tu
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
vis. De-atunci mereu contururile mi-s cărări întortocheate prin rutine de care-al meu destin tot timpul plin e . Și tot ce-apoi în versuri am descris a fost un vis . Doinesc plângând Doinesc plângând, din fiecare gând lacrimi amare-n suflet picurând. Și fluierul meu frânt a jale sună de când uitarea-n mine se răzbună cu àripi de neliniște zburând. Cu degete de dor, din când în când, te-aud la poarta viselor bătând pe când ale-amintirii cornuri sună, iar
A FOST UN VIS DOINESC PLÂNGÂND de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1596 din 15 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/370282_a_371611]
-
cele mai grele pe câmpul de luptă. Într-un timp de răgaz dintre două bătălii însoțește finii săi, pe Ioaniș și Maria, în călătoria de nuntă la Constantinopol. Imaginea orașului, capitala celui mai vestit imperiu, le lasă oaspeților un gust amar. Micșorat mereu de înaintarea turcilor, imperiul este în agonie. O gardă de oșteni le prezintă onorurile ce se cuvin unui principe ce purtase lupte împotriva dușmanului comun, turcii. Biserica „Sfântul Demetrios” cu turlele aurite, termele lui Arcadios, Forumul Theodosie, dar
CÂND A RIDICAT ROMAN VODĂ CETATE DE SCAUN, ACOLO UNDE MOLDOVA SE VARSĂ ÎN SIRET de ION DOBREANU în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353244_a_354573]
-
nemiloasă! Vina mea care să fie? Rău la nimeni n-am făcut; Pustiit să fiu întruna!... iar copilul în mormânt?... Doamne, viața mi-e distrusă și-ntunecată mereu... Sfine bun, te rog, primeșește lângă Tine fiul meu. Din durerea mea amară, dă otravă și s-o beie... Soartei care m-au lovit, în pustie să îmi steie! Fiindcă-a stins a vieții clipă... unui înger adorat; Sfinte bun, du-mă la el, fii de-a-pururi lăudat! 02 Noiembrie 2015 Marin Voican-Ghioroiu Cununi
DUREREA UNUI PĂRINTE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353284_a_354613]
-
Căci de pleacă nu mai vine, timpul vieții, trecător... Chiar de gândul nu mă lasă să mai uit de-acel... oftat Il las liber, căci se-ntoarce Când tristețea a uitat. Insă cum să uit de Rele Când citesc despre... amar? Inima îmi sângerează Căci mor tineri! Ce coșmar! ”Condoleanțe”, strigă Statul Insă de ce a lăsat S-aibă loc o tragedie? De-ocrotire, a uitat? Funcțiile-s importante Și mulți bani, dacă se poate. De popor nici că îi pasă Că
NU MAI VREAU! de DOINA THEISS în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353297_a_354626]
-
dintre români și unguri. Ea există, dar e răspândită mai rar. Refugiaților le acordăm un minim de subzistență, dar ce facem cu vocile care ne-ndeamnă să le opunem acelorași refugiați un minim de rezistență? Priviți individual, e vai și-amar de capul lor; “sunt de compătimit” ar fi prea puțin spus. Priviți însă ca popor care ”vine, vine, vine, calcă totul în picioare”, ne cam bagă spaima-n oase. Mocnim așadar înfierbântați sub ”evul aprins”, îndoindu-ne de propriile decizii
MERE ŞI MITRALIERE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353286_a_354615]
-
o putere în stat. Dedusese și tâlcul versurilor eminesciene din Împărat și proletar: Religia - o frază de dânșii inventată,/ Ca cu a ei putere să vă apese-n jug,/ Căci, de-ar lipsi din inimi speranța de răsplată,/ După ce-amar muncirăți mizeri viața toată, / Ați mai purta osânda ca vita de la plug? Transformarea religiei în instrument de supunere a maselor, și-a dat și ea seama, a fost un aspect minor, derivat din rolul formator. Cu trecerea vremii, a dedus
CAPITOLUL 1 (PRIMA PARTE) de ANGELA DINA în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353301_a_354630]
-
din 28 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Mi-e frig ca noaptea destrămată de cer, de cuvinte, de timp asfințit mi-e zbor un cocor flămînd după zările tale cu drumuri pustii că tremur prin scripeții inimii ca o toamnă amară de mine, de ieri, de dor, de departe. Mi-e întuneric ca ziua învinsă de iluzii, de frig, de Cratylus captiv în fața unui perete fără ușă, mi-e tîrziu ca ploaia ce curge prin venele unui amnezic șovăitor și neliniștit
ELEGIE de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353356_a_354685]
-
MUNȚILOR Autor: Costică Nechita Publicat în: Ediția nr. 2270 din 19 martie 2017 Toate Articolele Autorului Curg munții peste noi fără oprire Răpuși de cei fără de saț și plini de nesimțire! Pădurile-au rămas doar amintire, Iar rădăcinile își plâng amara prăvălire. Prin albiile pline de uimire Ce unduiau pe lângă drumuri vechi de coviltire Curg munții peste noi fără oprire Răpuși de cei fără de saț și plini de nesimțire. Multe se-adună sub a mea privire! Până și cerul e sătul
RONDELUL MUNȚILOR de COSTICĂ NECHITA în ediţia nr. 2270 din 19 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353374_a_354703]
-
sau poate-un dor, prin lume rătăcitor.. Sunt șoaptă, sau sunt fior care-nvaluie ușor.. Sunt un fulg, sau poate-o rază alungând umbre, viteaza.. Sunt deșert, sau verde oază alintându-se-amiază.. Sunt cuvânt sau sunt tăcere picurând slove cu miere.. Sunt amar și sunt plăcere, zbor înalt, sau doar cădere. Sunt apus, sunt dimineață, trup de vânt sau trup de ceață. Sunt viscol, zefir ușor, crivaț adunat fuior. Flacără-s, sau sunt de gheață, doar culoare, sau nuanța.. Bucurie-s, suferința, credința
SUNT de CORINA NEGREA în ediţia nr. 2059 din 20 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/353370_a_354699]
-
încrustate simplu numele și datele astrale: Mihai Eminescu, 1850-1889. Urmează un text testamentar a lui Eminescu, scris, dăltuit în limbile română și italiană: „Dumnezeul Geniului m-a sorbit din popor cum soarbe soarele un nour de aur din marea de amar”. ,,Il Dio del Genio mi ha tratto a se dal popolo, com il sole trae a se una nube d’oro dal mare di mestizia”. În continuare este menționat (încrustat) numele instituției române care s-a implicat (inclusiv financiar) în
EMINESCU POET NAȚIONAL ȘI UNIVERSAL de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/353365_a_354694]
-
Acasa > Impact > Relatare > CÂINE Autor: Angela Dina Publicat în: Ediția nr. 1542 din 22 martie 2015 Toate Articolele Autorului Străbătuse, de când plecase, amar de drum. Lăsase oile la adăpost și în grija unui tovarăș, cu vorba că se întoarce până va da iarba. Era musai să-și vadă satul din lunca Dunării. Plecase de mic printre străini, găsindu-și loc între oierii de sub
CÂINE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353420_a_354749]
-
fi acolo...ascuns pe undeva O dulce alinare a ce a fost cândva... Vei străluci ca zorii când noaptea se sfârșește Întrezărind cu anii o viață de poveste... Înlănțuiți vom trece de-a timpului hotare Pășind peste regrete și lacrime amare... Doar tu și eu...un tot ce s-antregit acum Vom presăra speranțe pe al iubirii drum... Și tu ...și eu Și tu și eu vom fi aici Când iarna va pleca învinsă Și primăvara va veni Cu brâu de ghiocei
POEMELE IUBIRII 10 de MARIA LUCA în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353429_a_354758]
-
care atunci când ți se spărgea în gură, îți împrăștia în cerul gurii o aromă deosebit de plăcută. Acest strugure era greu de cules, deoarece se scutura foarte ușor. La prima atingere neatentă, boabele se împrăștiau sub butucul viței, făcându-ți viața amară la adunat, însă, după fierberea mustului, acest soi de strugure îi împrumuta vinului un gust deosebit de aromat, așa cum ar fi acum Busuioaca de Bohotin. Dar, raportată la suprafața de viță și cantitatea de struguri culeasă din via părintească, aroma era
DULCE COPILĂRIE . (DIN CICLUL AMINTIRI ALE COPILĂRIEI ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353350_a_354679]
-
incident a produs un adevărat cutremur. De aceea, primul lucru pe care l-am făcut, când am ajuns la internat, a fost să-mi adun toate lucrurile și să fug la gară pentru trenul către Constanța. După o asemenea experiență amară, nimic nu mă mai putea reține în acest oraș și odată ajuns acasă la țară, nu am mai vrut să plec înapoi, nici dacă mă omora tata în bătaie cu biciul. Cu nu știu ce alte aranjamente, tot printr-o rudă de-
DULCE COPILĂRIE . (DIN CICLUL AMINTIRI ALE COPILĂRIEI ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353350_a_354679]
-
la icoana făcătoare de minuni a primului sărut plătește taxele de a iubi apoi cu tălpile goale cu luna îndoită în formă de dor se duce spre tine pe mine mă cunoaște mă ține de mână îmi dă bomboane mai amare cu câte un pas de tine nu mai știe pune mâna pe umăr și întreabă daca ești Referință Bibliografică: dacă ești / Vasile Pin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1152, Anul IV, 25 februarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014
DACĂ EŞTI de VASILE PIN în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353481_a_354810]