5,509 matches
-
și transformare necesar exclusiv creșterii capacității de acțiune a armatei, de îndeplinire a oricărei misiuni încredințate. Apreciez în mod deosebit efortul întregului colectiv, a ofițerilor, maiștrilor militari, subofițerilor și personalului civil contractual, care de-a lungul existenței sale, a fost animat de simțul datoriei și de forța exemplului personal, convins că numai prin muncă și seriozitate va face față misiunii nobile și sacre de apărare a patriei. Îmi exprim convingerea că împreună, instituțiile noastre vor continua cu eficiență, profesionalism și responsabilitate
Arc peste timp : 1968 - 2013. In: Arc peste timp : 1968-2013 by Cezar COBUZ, Cătălin ŢÂRU () [Corola-publishinghouse/Science/302_a_593]
-
un mijloc expresiv specific unei arte, reflectă în cele din urmă o valoare unică, imaginea. Într-adevăr, o operă de artă, fie ea poetică, muzicală sau picturală, rămâne întotdeauna manifestarea exterioară a unei viziuni interioare și a sentimentului care o animă. Benedette Crace scria “ Dacă luăm o poezie oarecare și vrem să stabilim prin ce anume se caracterizează, discernem prezența a două elemente: un complex de imagini și sentimentul care îi insuflă viața. Poeziei lui Leopardi i se reproșează imaginea vizuală
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
mola, roată= rota, cupa= cuppa; dinte= dentem; măsea= maxilla în documentele medievale românești se arată că dacă stăpânirea voia să desființeze moara cuiva din diverse motive, atunci trimitea un agent executiv să strice "dinții" sau "măselele" sau "inima" (vezi lat. Anima) morii; piatră= ptrra; stătătoare= stare, statum; ciutură= cytola). Să presupunem că localnicii nu ar fi cunoscut această instalație tehnică înainte de sec. VIII, sau chiar XII și că ar fi aduso abia atunci de la unul din popoarele vecine. Cum se explică
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
literatura, filosofia ș morala de limbă greacă erau opera unor scriitori păgâni și expresia unor culturi păgâne. Sfântul Vasile a rezolvat problema cu eleganță, oferind el însuși exemplu unei opere împodobite cu citate și pilde împrumutate din cultura antică, dar animate de un spirit în întregime creștin. Spirit cultivat, Sf. Vasile nu a disprețuit cultura clasică, Omiliile sale cuprinzând referiri la Homer, Hesiod, Plutarh, Pitagora, Diogene, Platon. Îndemnul la însușirea culturii antice își are justificarea în convingerea că prin intermediul acesteia ajungem
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
s-ar părea că inteligența este mai importantă în domeniul științific, având un rol mai mic în artă. În știință este esențială „sensibilitatea la probleme” care trezește spiritul investigator; dar în artă importantă este sensibilitatea, ecoul afectiv la evenimentele care animă ideile și succesiunea imaginilor. Pe lângă actorii generali implicați în structura creativității, există și unii specifici, putând astfel distinge între ei creatorii. Acești factori diferențiază nu doar savanții de artiști, ci, mai mult, un fizician de istoric, pe un muzician de
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
caracteriali. În acest sens pot fi menționate trăsături ca: tendința de afirmare, încrederea în forțele proprii, perseverența, sociabilitatea, meticulozitatea, ambiția. Predispozițiile și capacitățile intelectuale nu sunt suficiente pentru înfăptuirea actului creator. Este nevoie de motivație, dorință, aspirație creatoare. Creatorii sunt animați de sentimentele trainice, adevărate pasiuni determinate de o anumită atitudine inovatoare care duce la un mod aparte de a privi ambianța, fenomenele, aparatele, oamenii. Succesele cauzează emoții puternice, intensificând „obsesiile creatoare” ale creatorilor. În lucrarea „Dimensiuni ale creației”, Dan Mihăilescu
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
și economic, dar eventualitatea fie și numai ipotetică a anulării autorității statelor este indezirabilă, întrucât statele sunt nu numai cele mai înalte forme de organizare colectivă coezivă, ci și singurele capabile să asigure simultan securitate și bunăstare. Prin opoziție, hiperglobaliștii animați de valori neoliberale consideră statul un construct anacronic, inadaptat și ineficient în epoca globalizării și salută triumful autonomiei individuale și al principiilor economiei de piață asupra statocentrismului. Dincolo de aceste evaluări mai mult sau mai puțin ireconciliabile, înrădăcinate în tradiții filosofice
Globalizarea între concept şi realitatea desemnată. In: RELATII INTERNATIONALE by Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1530]
-
interes. Marcuse și Habermas vor considera însăși știința și tehnica ca fiind „ideologia modernă”, iar Paul Ricoeur va exploata o posibilă legătură între știință și ideologie, pornind de la articolul Cunoaștere și interes a lui Habermas. Astfel, științele empirico-analitice ar fi animate de un interes tehnic sau de o acțiune instrumentală. Științele istorico-hermenentice, sunt puse în mișcare de un interes practic, al comunicării și înțelegerii interumane sau acțiunii comunicative; științele sociale, critice sunt și ele conduse de un interes: interesul pentru emancipare
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
sunt și ele conduse de un interes: interesul pentru emancipare, autonomie și independență, numit de Habermas și autoreflecție. (cf. P. Ricoeur, 1999:333-336). Prin urmare, chiar disciplinele însărcinate cu critica formelor ideologice sunt într-o anumită măsură contaminate ideologic, fiind animate de un interes (chiar dezideologizant). Aceasta ne duce cu gândul la un „conflict al ideologilor”, deoarece, „în fiecare moment, există în lucru un număr de discursuri ideologice aflate în competiție, în interiorul formațiunii sociale generale; iar miza în ce privește modul în care
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
devenir cu totul paradoxal. Acest devenir este definit ca spațiu care, pentru a se actualiza, are nevoie să fie orientat. Este definit ca stare a ființei traversată de o direcție care oferă linia schimbării. În spațiul acesta de continuitate contrastantă animat de tensiuni antagoniste, privirea nici nu progresează în profunzime, nici nu se stabilizează pentru a crea iluzia referențială. În felul acesta, profunzimea se împarte între survenir, când apare un contrast puternic și ritmul este viu și devenir, când contrastul se
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
noi direcții pentru cercetări ulterioare. Manifestându-se, așadar, ca publicist, literat, lingvist, filolog, folclorist, economist, jurist, filosof, etc. Hasdeu a fost, înainte de toate, cel mai mare istoric român al generației sale și al întregului secol al XIX-lea, un secol animat de activitatea științifică și creatoare a unor nume precum I. Heliade-Rădulescu, M. Kogălniceanu, N. Bălcescu, S. Bărnuțiu, Al. Odobescu, Titu Maiorescu, Gr. Tocilescu, ș.a.m.d. Ajutat de cunoașterea în adolescență a zece limbi străine ( iar mai târziu a douăzeci și opt
Intui?ii romantice ?i accente critice ?n opera istoriografic? a lui B.P. Hasdeu by Claudia Furtun? () [Corola-publishinghouse/Science/83578_a_84903]
-
noi direcții pentru cercetări ulterioare. Manifestându-se, așadar, ca publicist, literat, lingvist, filolog, folclorist, economist, jurist, filosof, etc. Hasdeu a fost, înainte de toate, cel mai mare istoric român al generației sale și al întregului secol al XIX-lea, un secol animat de activitatea științifică și creatoare a unor nume precum I. Heliade-Rădulescu, M. Kogălniceanu, N. Bălcescu, S. Bărnuțiu, Al. Odobescu, Titu Maiorescu, Gr. Tocilescu, ș.a.m.d. Ajutat de cunoașterea în adolescență a zece limbi străine ( iar mai târziu a douăzeci și opt
INTUIȚII ROMANTICE ŞI ACCENTE CRITICE ÎN OPERA ISTORIOGRAFICĂ A LUI B.P. HASDEU. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1726]
-
în domeniul științific, având însă un rol mult mai mic în artă (în pictură sau muzică, de exemplu). În știință este esențială „sensibilitatea la probleme", care trezește spiritul investigator; dar în artă importantă este sensibilitatea, ecoul afectiv al evenimentelor care animă ideile și succesiunea imaginilor. Putem defini inteligența ca fiind capacitatea de a rezolva rapid și eficient o anumită sarcină, problemă, care în cea mai mare măsură are un caracter inedit. În cadrul activităților didactice, această capacitate s-ar exprima prin ușurința
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
modalități delincvente, distructive. * Persoanele creative au spirit de aventură, aspiră la realizare și recunoaștere, merg dincolo de sarcinile primite, sunt ușor de impresionat, le place să povestească despre descoperiri și invenții. * Curiozitatea superioară este o trăsătură creativă clasică. Persoana creativă este animată de o puternică curiozitate, indiscreție, un mod copilăresc de a se uimi și a fi intrigat. Are o nevoie imperioasă de a înțelege universul înconjurător. Curiozitatea produce interese largi, hobby-uri neobișnuite și o natură experimentatoare. * Umor și playfulness joaca
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
de realizat. Un exemplu de asemenea sistem dinamic neliniar îl reprezintă evoluția vremii. În finalul acestui capitol să observăm similitudinea atractorului din gândirea modernă cu gândirea filosofului antic grec Aristotel (384-322 î. Hr care introducea termenul entelehia ca forța ce animă desfășurarea evenimentelor în Univers spre un scop; apoi cu gândirea vedică, care îl consideră pe Brahma drept creator al Universului din Haosul primordial. Aș vrea să cred că acest prim capitol v-a deschis apetitul intelectual pentru căutarea unor răspunsuri
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
prost. Imediat apare un nou compromis și de obicei o relație mai proastă ca prima. Aceste combinări sunt din ce în ce mai periculoase pentru tineri. Se erodează dragostea, iubire, speranța, ce apare în prima relație sexuală, această dragoste este însă-și motorul ce animă viitoarea căsnicie. Dispare iubirea, apar unele îndoieli. Copii din căsnicii de compromis sunt mai puțin iubiți, doriți. Copii iubiți, doriți sunt mai inteligenți mai afectuoși mai iubitori față de copii lor. De obicei fata are de unde alege cu cine să fie
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
Descartes, dar și unele ce vizează modul în care a fost concepută natura exclusiv spirituală a sufletului. Este vorba despre acele pasaje în care Augustin expune structura intimă a actului dubitativ ca teren pe care cogito-ul va fi așezat. Astfel, animat de dorința de a-și cunoaște propria natură, sufletul se caută pe sine, iar primul lucru pe care-l descoperă este ignoranța în care se află în legătură cu propria-i ființă. Aceeași dorință îl face să se întrebe ce poate iubi
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
mod distinct”, se observă că acesta lasă în imaginație o imagine deja abstractă și se ajunge la ideea conform căreia intelectul, prin abstracție, extrage din particular universaliile.) Tot în secolul al XIII-lea Ioannes din La Rochelle scrie Summa de anima, impregnată de un puternic spirit filosofic. Spre deosebire de Guilelmus care, ca și Descartes, a subliniat apăsat identitatea dintre suflet și facultățile lui, Ioannes face o distincție clară între acestea, ierarhizîndu-le și precizîndu-le funcțiile astfel: simțul percepe corpurile ; imaginația, similitudinile corpurilor ; intelectul
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
urmă că imaginile singulare sunt luminate de Intelectul Agent și primite sub formă de inteligibile în Intelectul posibil, exterior spiritului uman singular și unic pentru specia umană, ei spun, cum a făcut-o de exemplu Siger de Brabant în De anima intellectiva: “Dacă intelectul depinde de corp în măsura în care el depinde de imagini în actul intelecției, el nu depinde ca subiect în care s-ar afla înțelegerea însăși, ci ca obiect “. Vocabularul averroist al imaginii sau mai curînd al lui intentio, concepută
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
special cele profetice, abundă în simboluri în așa măsură încât prefigurarea simbolică apare ca o trăsătură definitorie pentru spiritualitatea vetero‑testamentară, dovadă a unei religiozități dinamice, tinzând spre viitorul mesianic, spre împlinirea timpului. Creștinismul însuși care trăise împlinirea timpului era animat de același dinamism și era orientat spre același viitor - adică venirea a doua a Domnului, parusia - și instaurarea împărăției lui Dumnezeu. De aceea noua spiritualitate rămâne ata‑ șată de simbol și pornind de la faptul istoric al întrupării Domnului, va face
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
Moise, conducătorul poporului evreu, evocă puterea, acțiunea, hotărâ‑ rea, răspunderea, dar și răzbunarea într‑un fel. În Moise, artistul voia să în‑ truchipeze deopotrivă virtuțile personajului biblic și pe ale celui care îi făcuse comanda. Deși înfățișat șezând, Moise este animat de un elan lăuntric care te face să te aștepți ca într‑o clipă să se ridice și să poruncească. Ținuta, dimen‑ siunile, poziția și contururile brațelor și ale picioarelor, totul și fiecare în par‑ te au viața lor, converg
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
Personajul principal, central al panoului - Mântuitorul - nu mai este Judecătorul divin plin de maiestate senină așa cum ni l‑a prezentat Giotto și nici măcar înconjurat de nimbul grației păgâne ca în creația fericitu‑ lui Raffaelo! Christul lui Michelangelo este un uriaș animat de o putere gran‑ dioasă, un adevărat zeu al răzbunării care trăsnește pe vinovați. Lucrarea pare să nu mai amintească de ziua iertării și a judecății; este ziua mâniei, ziua răzbunării: dies irae, dies illa! Artistul prin această lucrare, Judecata
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
mai vechi lucrări făcute de mâna omului. Totuși când au fost descoperite în secolul al XIX‑lea pe pereții unor grote sau pe stânci în Spania și în sudul Franței, arheologii au refuzat mai întâi să creadă că niște reprezentări anima‑ liere atât de vii și naturale au fost făcute de oamenii din perioada glaciară. Dar, treptat descoperirea în aceleași regiuni a unor instrumente rudimentare din piatră sau os a adus certitudinea că bizonii, mamuții și renii au fost într‑adevăr
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
este problema de bază. Formele desenate pe hârtie sau pictate pe pânză, ca și cele realizate din diferite materiale în sculptură și construcții, sunt în și prin sine nu numai imobile din punct de vedere fizic, dar și statice, nefiind animate de forțe însuflețitoare. O minge de lut nu se dilată și nu se contractă și nici chiar desenul unei săgeți nu se îndreaptă nicăieri. Se pot vedea astfel de forme în ceea ce noi numim o modalitate încărcată sau săracă - o
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
intactă, dar privitorul, convins de importanța locomotivei, ar decide să se așeze mai curând în fața ei decât în fața mijlocului pânzei. Din nou centrul compoziției s-ar muta spre dreapta. Acum locomotiva ar sta în locul său ca o masă statică, nemaifiind animată de o poziție excentrică. Și totuși, în fapt, privitorul nu s-ar simți liber să examineze această stare de lucruri. El ar fi incomodat de senzația că nu stă în locul potrivit. Pictura insistă pe coordonarea privitorului cu propria ei structură
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]