15,686 matches
-
intervenție substanțială a guvernului în economie și o societate săracă din punct de vedere asociativ (posibil ca urmare a unei lungi perioade autoritare); partidele politice joacă un rol dominant în comparație cu puținele grupuri de interese operaționale, cum ar fi cele ale antreprenorilor industriali (dacă există), condiționând economia în diverse moduri (determinând, de exemplu, diverse nominalizări de patronaj în anumite sectoare economice publice). Semi-autonomia și semi-controlul se configurează ca tipuri intermediare. Primul este caracterizat de o societate civilă și elite cu o anumită
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
dacă există un lider puternic și ("central") în regiune. Această dimensiune duce, deci, la distincția dintre diferite coaliții dominante, compuse de anumiți actori instituționali (birocrația, armata), politici (partide, sindicate) și/sau socio-economici (grupuri oligarhice ale proprietarilor de pământuri, grupuri de antreprenori, burghezia comercială); eventual, liderul se relaționează și cu alți actori. Cu privire la sprijinul ideologic, bazat pe convingerile regimului, nu este suficientă stabilirea gradului de ideologizare. Este indispensabil să fie înțelese valorile care servesc legitimarea regimului (tradiționale, moderne etc.). În privința mobilizării, cuantumul
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
de la Cozia și Brâncoveni, Sf. Ioan - Focșani, Berzeuiți, Rămeți, Săraca, Mirăuți, Baia; catedrala catolică din Iași, Catedrala Episcopală a Romanului și multe altele. Restaurarea bisericilor Ițcanii Vechi și Coconi- Suceava, care i-au adus trofeul binemeritat al Calității al Asociației Antreprenorilor Români în Construcții ARACO și primirea ca Membru al Uniunii Arhitecților din România (1960) și de membru al Comisiei Naționale a Monumentelor istorice din România (anul 2000), unde a activat ca șef al Secției inginerie. În domeniul proiectării antiseismice, a
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
modern? italian? cu o tipologie arhitectural? unificat? prin fă?ade din c?r?mid? ?i piatr?, repetitive sau pu?în ornate. Realizarea acestor amenaj?ri urbane regale este tributar? �n mare m?sur? puterii pe care o au promotorii ?i antreprenorii, care prosper? datorit? cererii masive de construc?îi rezult�nd din cre?terea demografic? a Parisului (415.000 de locuitori �n 1637) ?i datorit? unei economii �nfloritoare. Insula Saint-Louis este parcelat? ?i dotat? �ncep�nd din 1612-1618. �n acela?i
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
structurilor lipsite de referin?e stilistice. Ra?ionalitatea func?ional? ?i arhi-tectonic? care eman? din aceste spa?îi fondeaz? f?r? ambiguitate simbolismul legat de aceast? institu?ie. 6. Urbanismul neoclasic �n Anglia �n acela?i timp afaceri?ți ?i antreprenori, unii arhitec?i englezi au controlul total al opera?iilor de modernizare urban? concepute �n cadrul mi?c?rîi neoclasice, f?r? a renega gustul pitorescului ?i al naturii. Este vorba, de exemplu, de urbanizarea localit??îi Bath, condus? de
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
saint-simonian?, care inspiră pe atunci numero?i ingineri ?i industria?i. �n majoritatea lor, arhitec?îi s�nt �n defensiv? �n fă?a dublei provoc?ri a dezvolt?rîi fulgurante a construc?iei metalice ?i a creativit??îi inginerilor ?i antreprenorilor �n acest domeniu. �ntr-adev?r, ?coală de Arte Frumoase de la Paris, care succede academiilor regale, �n 1793, �?i men?ine �nv???m�ntul fondat pe exerci?îi de compozi?ie, folosind stilurile mo?tenite de la Antichitatea clasic?, pe care laurea
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
procedeul st�lpi ?i grinzi, de inginerul francez F. Hennebique (1892), măi �nt�i la cl?dîrî industriale (filaturile Barrois, Lille, 1896), contribuie la l?rgirea c�mpu-lui tehnologic al modernismului care se na?te. A. Perret (1874-1954), arhitect ?i antreprenor, folosind o osatur? de beton armat �ntr-o cl?dîre de �nchiriat pe strada Franklin, la Paris (1903), distribuie liber spa?iul de locuit ?i re�nno-ie?te ordonarea de la fă?ad?. �ncep�nd cu 1901, elve?ianul R. Maillart (1872-1940
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
semnul unei recunoașteri mai slab definite, dar efectuate, a unei ruperi a societății între cei care conduc și, respectiv, cei conduși. O a treia categorie socială afectată în mod direct de relația de putere a fost cea a micilor speculanți. Antreprenori într-un spațiu care nu le permitea prin regulile sociale să-și exercite abilitățile, au căutat firave spărturi în zidul cetății comuniste ridicat de relația de putere. Oricât de bine ar fi știut să servească interesul personal al celorlalți, nu
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
decent. Cu toate acestea, distanțele sociale dintre grupuri par a fi tot mai mari și mai greu de recuperat. Tocmai de aceea este important să ne întrebăm: Cum este justiția socială condiționată de capitalul social al fiecăruia? Care este rolul antreprenorilor sociali și al companiilor, prin programele de responsabilitate socială, în această încercare de a genera egalitate, echitate socială? Voi încerca în lucrarea de față să răspund acestor întrebări, fără a lua în calcul rolul statului, prin două studii de caz
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
doar la nivelul diferențelor dintre state, ci și dintre grupuri mai mici sau chiar indivizi. Antreprenoriatul social În ceea ce eu am imaginat a fi "mixul" de justiție socială, un rol determinant îl joacă antreprenoriatul social. Pentru a înțelege ce înseamnă antreprenor(iat) social și de ce este acesta important în ecuația justiției sociale, trebuie să definim mai întâi termenul de antreprenor. Termenul de antreprenor nu poate fi reprezentat de definiția oferită de Dicționatul Explicativ al Limbii Române, respectiv cea de "persoană care
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
eu am imaginat a fi "mixul" de justiție socială, un rol determinant îl joacă antreprenoriatul social. Pentru a înțelege ce înseamnă antreprenor(iat) social și de ce este acesta important în ecuația justiției sociale, trebuie să definim mai întâi termenul de antreprenor. Termenul de antreprenor nu poate fi reprezentat de definiția oferită de Dicționatul Explicativ al Limbii Române, respectiv cea de "persoană care conduce o antrepriză"18, definiție pe care o consider incompletă și neadaptată realității 19. Se pare că termenul de
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
a fi "mixul" de justiție socială, un rol determinant îl joacă antreprenoriatul social. Pentru a înțelege ce înseamnă antreprenor(iat) social și de ce este acesta important în ecuația justiției sociale, trebuie să definim mai întâi termenul de antreprenor. Termenul de antreprenor nu poate fi reprezentat de definiția oferită de Dicționatul Explicativ al Limbii Române, respectiv cea de "persoană care conduce o antrepriză"18, definiție pe care o consider incompletă și neadaptată realității 19. Se pare că termenul de antreprenor (entrepreneur) a
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
Termenul de antreprenor nu poate fi reprezentat de definiția oferită de Dicționatul Explicativ al Limbii Române, respectiv cea de "persoană care conduce o antrepriză"18, definiție pe care o consider incompletă și neadaptată realității 19. Se pare că termenul de antreprenor (entrepreneur) a fost "inventat literalmente" în jurul anului 1800, de către economistul francez Jean Baptiste Say care definea antreprenorul drept acea persoană care "transferă resursele dintr-o zonă de productivitate mai scăzută într-una cu productivitate mai înaltă și profit mai mare
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
cea de "persoană care conduce o antrepriză"18, definiție pe care o consider incompletă și neadaptată realității 19. Se pare că termenul de antreprenor (entrepreneur) a fost "inventat literalmente" în jurul anului 1800, de către economistul francez Jean Baptiste Say care definea antreprenorul drept acea persoană care "transferă resursele dintr-o zonă de productivitate mai scăzută într-una cu productivitate mai înaltă și profit mai mare"20. Seamus Nevin consideră însă că "părintele antreprenoriatului" este economistul irlandezo-francez Richard Cantillon care, la începutul secolului
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
dintr-o zonă de productivitate mai scăzută într-una cu productivitate mai înaltă și profit mai mare"20. Seamus Nevin consideră însă că "părintele antreprenoriatului" este economistul irlandezo-francez Richard Cantillon care, la începutul secolului XVIII, făcea referiri la antreprenoriat, asociind antreprenorul cu acea persoană care-și asumă riscuri 21. Marx vedea antreprenorul ca pe un asupritor, cel care "epuizează muncitorii" pentru a se îmbogății pe sine22. Cât despre Joseph Schumpeter, acesta afirma că, dintre toți indivizii, există doar o minoritate de
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
mai înaltă și profit mai mare"20. Seamus Nevin consideră însă că "părintele antreprenoriatului" este economistul irlandezo-francez Richard Cantillon care, la începutul secolului XVIII, făcea referiri la antreprenoriat, asociind antreprenorul cu acea persoană care-și asumă riscuri 21. Marx vedea antreprenorul ca pe un asupritor, cel care "epuizează muncitorii" pentru a se îmbogății pe sine22. Cât despre Joseph Schumpeter, acesta afirma că, dintre toți indivizii, există doar o minoritate de persoane care au capacitatea de a imagina că lucrurile pot fi
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
care are puterea de a transforma una dintre noile combinații în realitate. Omul de acțiune al lui Schumpeter caută dezvoltarea și schimbarea și este capabil să treacă de la idee la asumarea riscului și a incertitudinii, adică de la idee la acțiune. "Antreprenorul este Omul nostru de acțiune în sfera economiei. El este lider economic, un lider real, nu doar aparent, cum este liderul static"23. Antreprenorul va determina schimbarea prin mobilizarea persoanelor statice și prin cooperarea cu ceilalți. În finalul acestui proces
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
capabil să treacă de la idee la asumarea riscului și a incertitudinii, adică de la idee la acțiune. "Antreprenorul este Omul nostru de acțiune în sfera economiei. El este lider economic, un lider real, nu doar aparent, cum este liderul static"23. Antreprenorul va determina schimbarea prin mobilizarea persoanelor statice și prin cooperarea cu ceilalți. În finalul acestui proces se va ajunge nu doar la dezvoltare, înțeleasă ca schimbare dinăuntrul sferei economice și nu ca răspuns la fenomenele externe, ci și la profit
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
toate acestea, majoritatea cercetătorilor definesc termenul de antreprenoriat social ca fiind "activitatea antreprenorială cu un scop social"25 sau "generarea de venituri obținute de asociații, în urmărirea rezultatelor sociale"26. Elementul care leagă, sub o formă sau alta, toate definițiile antreprenorului social este obiectivul acestuia: generarea de valoare socială și nu de beneficii sociale stakeholder-ilor27. Altfel spus, antreprenoriatul social nu urmărește să crească și mai mult discrepanțele dintre societăți, ci încearcă să le diminueze, fiind astfel instrumentul perfect în crearea justiției
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
in the Late Modern Age, Polity Press, Cambridge, 1991, p. 129. 17 Paul J. Zak și Stephen Knack, "Trust and Growth", în The Economic Journal, vol. 111, nr. 470, 2001, pp. 295-321. 18 DEX, Dicționarul Explicativ al Limbii Române, art. "Antreprenor", Ediția 2009. 19 Romulus Oprica, Influența capitalului social în evoluția în carieră - percepții ale managerilor de top, teză de doctorat, Universitatea din București, 2014. 20 Mihaela Vlăsceanu, Economie socială și antreprenoriat. O analiză a sectorului non-profit, Editura Polirom, Iași, 2010
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
O analiză a sectorului non-profit, Editura Polirom, Iași, 2010, p. 155. 21 Seamus Nevin, "Richard Cantillon - The Father of Economics", în History Ireland, vol. 21, nr. 2, 2013, pp. 20-23. 22 Karl Marx, citat de Dorin Bodea, Manager, lider sau antreprenor?, Result Development, București, 2014. 23 Joseph Schumpeter, The Theory of Economic Development: An Inquiry into Profits, Capital, Credit, Interest, and the Business Cycle, Edward Elgar Publishing, Northampton (MA), 2006, p. 172. 24 R. L. Martin și S. Osberg, "Social Entrepreneurship
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
de afaceri - crearea unei rețele transfrontaliere”, implementat de Primăria Ungheni și Patronatul pentru Dezvoltarea IMM-urilor. Proiectul a fost finanțat prin Programul Phare, s-a desfășurat în 2008 și 2009 și a cuprins funcționarea unui centru de afaceri pentru femeile antreprenor, întocmirea unor baze de date, desfășurarea unor sesiuni de traning, organizarea unor întâlniri pentru schimb de bune practici în antreprenoriat între femeile din România și cele din Republica Moldova, susținerea nor seminarii. * „Asociația Regiunilor de frontieră din Moldova și stabilirea unei
Republica Moldova, România şi Uniunea Europeană. Două decenii de colaborare. Bilanţ şi perspective by Sînzianu Iulian, Mătăsaru Viorel () [Corola-publishinghouse/Science/91759_a_92389]
-
și Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad” Iași, Centrul Republican pentru Ameliorarea și Reproducția Animalelor Republica Moldova. * Oficiul Județean de Consultanță Agricolă (OJCA) Vaslui, în parteneriat cu Fundația Universitară pentru Sprijinirea Producătorilor Agricoli „Haralamb Vasiliu” Iași, OJCA Iasi, OJCA Botoșani, Asociația Antreprenorilor Rurali - Chișinău, Centrul de Inițiativă Privată Ungheni și alte instituții a organizat pe 26 ianuarie 2009, deschiderea oficială a proiectului de cooperare transfrontalieră „Marca de Produs - modalitate de promovare a regiunii transfrontaliere”, finanțat, de asemenea, de Uniunea Europeană, prin Programul de
Republica Moldova, România şi Uniunea Europeană. Două decenii de colaborare. Bilanţ şi perspective by Sînzianu Iulian, Mătăsaru Viorel () [Corola-publishinghouse/Science/91759_a_92389]
-
americani aleg să filmeze pentru că aici natura e rareori scrijelită de dinții civilizației. Sau locul unde vrăjitoarele sunt vizibile, un loc exotic cu înapoiați, s-ar vedea. Nici din Europa, România nu se vede altfel. În Mediaș a ales un antreprenor francez să-și mute firma nu pentru că muncitorii ar fi mai specializați ci pentru că ar fi mult mai mici costurile cu forța de muncă. Câțiva francezi, concediați în Franța au venit la Mediaș, curioși să înțeleagă cum se poate trăi
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
argint din Potosi, în Peru și din Zacatecas, în nordul Mexicului. După descoperirea amalgamului, introdus în America în 1556, producția crește considerabil și argintul constituie de acum înainte aproape întreaga cantitate de metale prețioase furnizate de Lumea Nouă. Extrase de către antreprenori particulari, acestea sînt topite în lingouri și marcate în atelierele regale. Lingourile sînt trimise către Sevilla, sub o pază deosebită, din porturile Veracruz, Carthagena și Nombre del Dios. Începînd din secolul al XVI-lea, aceste metale prețioase care irigă comerțul
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]