4,171 matches
-
spus că au sosit pe lume trei miei. Vestea m-a umplut de o bucurie irațională și îndepărtată, aproape că nu mai vedeam nămeții de zăpadă de la fereastră. Dorul meu de casă i-a topit instantaneu. Eleonora este doctorandă în antropologie, originară dintr-un sat din Oltenia de sub munte, rămas în caietele Școlii Sociologice din Bucuresti, interesând generații succesive de etnografi. Eleonora îmi povestește despre calul trecut peste mormântul celor bănuiți că ar fi strigoi sau despre preparatele vrăjitorești făcute de
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
unul dintre cei mai apreciați și stimați filosofi români, ci și un împătimit al cultivării valorilor spirituale românești. A lăsat posterității o valoroasă operă științifică, constând din studii și articole pe teme de filosofie, sociologie, istorie națională și universală, cultură, antropologie, precum și mai multe cărți în calitate de unic autor: Facerea lumii, Editura Științifică, București, 1965; Raporturile interpersonale, Editura Politică, București, 1973; Automodelarea spirituală, Editura Politică, București, 1988; Calendar proromânesc, Editura Panfilius, Iași, 2000; Idealuri și dezamăgiri românești, Tipografia „Legart“, 2000; Patimile înstrăinării
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
de păpuși și marionete, în cadrul Universității de Arte „George Enescu“ din Iași. Între 1990-1992 a fost profesor universitar în cadrul Universității de Arte „G. Enescu“ Iași. Șefa Catedrei Secției de păpuși și marionete a susținut cursuri și lucrări practice la disciplinele: Antropologie teatrală, Teorie și practică în construcția regizorală a unui spectacol. A format 17 promoții de absolvenți actori-păpușarimarionetiști, care au completat trupele teatrale din toată țara. Din luna aprilie 2004 a fost director al Centrului de Cercetare „Arta Teatrului, studiu și
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
activitatea didactică și metodică a desfășurat și activitatea științifică, concretizată în peste 30 de lucrări de specialitate și de perfecționare profesională, studii, articole, comunicări și referate științifice în reviste de profil. În decursul activității didactice a predat disciplinele: Ontologia, Gnoseologia, Antropologie filosofică și socială, Istoria mișcării muncitorești internaționale, Materialism dialectic, Teoria cunoașterii, Etică. A îndrumat zeci de generații de studenți și profesori din învățământul preuniversitar, predând cu măiestrie cursuri de înaltă ținută, atrăgătoare, din diferite domenii, mereu actualizate. În cele trei
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
un efort constant și unanim apreciat pentru pregătirea studenților. În sprijinul procesului de învățământ a litografiat cursuri pentru studenți și a editat o serie de manuale: Filosofie. Curs (coautor), vol. 1-2, Iași, Editura Universității „Al. I. Cuza“, 1982; Curs de antropologie filosofică și socială, Iași, Editura Universității „Al.I. Cuza“, 1985. A publicat volumele: Dinamica procesului cunoașterii, Iași, Universitatea „Al.I. Cuza“, 1978; Teoria cunoașterii (coautor), Iași, Editura Universității „Al. I. Cuza“, 1978. Activitatea didactică și științifică a conf.univ.dr. Mihai Sărmășanu
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
1990 indiferent de calitate ! reprezintă o oglindă fidelă a mutațiilor umane (sociologice și altfel) pe care le-a cunoscut societatea românească în ultimii 15 ani. Din această perspectivă, valoarea producțiilor cinematografice este secundară interesului pe care un cercetător într-ale antropologiei îl poate găsi în oricare dintre titlurile apărute după 1990 ! Cum competența mea se oprește însă aici, nu pot decât să sper că un asemenea subiect este destul de incitant pentru a i se consacra un studiu serios ; ar fi, în
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
ANDREI OIȘTEANU (n. 1948) este cercetător la Institutul de Istorie a Religiilor (Academia Română), conferențiar asociat la Centrul de Studii Ebraice, masterat (Universitatea din București) și președinte al Asociației Române de Istorie a Religiilor. Domeniile sale predilecte sunt etnologia, antropologia culturală, istoria religiilor și a mentalităților. Este doctor În științe umaniste (Universitatea din București) și membru al Uniunii Scriitorilor din România. Cărți publicate În limba română : Grădina de dincolo. Zoosophia, Dacia, 1980 ; Motive și semnificații mito-simbolice În cultura tradițională românească
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Cărți publicate În limba română : Grădina de dincolo. Zoosophia, Dacia, 1980 ; Motive și semnificații mito-simbolice În cultura tradițională românească, Minerva, 1989 ; Cutia cu bătrâni (roman), Meta, 1995 (ediția a II-a, Cartea Românească, 2005) ; Mythos & Logos. Studii și eseuri de antropologie culturală, Nemira, 1997 (ediția a II- a, 1998) ; Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central european, Humanitas, 2001 (ediția a II-a, 2004) (Premiul Uniunii Scriitorilor din România - Asociația București ; Marele Premiu al Asociației Scriitorilor Profesioniști
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În cultura română. Istorie, religie și literatură, Polirom, 2010 (ediția a II-a, 2011) (Premiul special al Uniunii Scriitorilor din România ; volum nominalizat pentru Premiul „Cartea anului 2010” acordat de România literară și „Fundația Anonimul”) ; Sexualitate și societate. Studiu de antropologie culturală, Polirom ( În curs de apariție). Cărți publicate În alte limbi : Cosmos versus Chaos : Myth and Magic in Romanian Traditional Culture. A Comparative Approach, The Romanian Cultural Foundation Publishing House, 1999 ; Das Bild des Juden in der rumä nischen Volkskultur
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
popular În spațiul cultural românesc. Dar și felul În care antisemitismul popular (inconștient și pasiv) l-a influențat pe cel politic (conștient și activ), de pe la jumătatea secolului al XIX-lea până În zilele noastre. Abordez tema din perspectiva și cu uneltele antropologiei culturale. Principala metodă constă În refacerea „portretului-robot” al evreului imaginar și evaluarea diferenței față de portretul evreului real (cu toate precauțiile pe care generalizările și aproximările identitare le impun). Deja Moses Schwarzfeld făcea disocierea - chiar dacă Într-o formă rudimentară și intuitivă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
din rasa și din forma nasului”. Pe la sfârșitul secolului al XIX-lea, Barrès căzuse În capcana „științei craniilor”, care punea În opoziție pe „dolicocefalii blonzi” („rasa ariană”) și pe „brahicefalii bruneți” („rasa semită”) <endnote id="(115, pp. 29-37)"/>. Fiziognomonie și antropologie În Antichitate și Evul Mediu, fiziognomonia era arta de a dezvălui caracterul individului cercetându-i trăsăturile chipului. Nici un detaliu fizionomic nu era de prisos, totul avea importanță : lățimea frunții, forma urechilor, distanța dintre ochi, poziția alunițelor etc., dar esențiale În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
antropologul Cesare Lombroso a Încercat să demonstreze - cu pretenții științifice - că nasul mare și Încovoiat este un stigmat fizionomic ce-l caracte- rizează pe „infractorul Înnăscut”, pe Homo criminalis <endnote id="(820)"/>. Lucrarea de față nu este un studiu de antropologie fizică, ci culturală. Dar chiar dacă nu măsurătorile antropometrice sunt scopul ei, merită să deschid aici o paranteză. Arthur Koestler susținea că există o „credință populară” conform căreia evreii „se pot recunoaște imediat” după anumite trăsături fizionomice. Portre- tul robot al
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
nasul evreiesc” este mai frecvent decât la evrei. Un personaj din proza lui Panait Istrati, zugravul evreu din București Moriț Feldman, „părea un turc adevărat, cu nasul lui coroiat” <endnote id="(723, p. 548)"/>. La armeni, georgieni, oseți etc. - susțin antropologii - „nasul acvilin consti- tuie regula, și nu excepția”. În schimb, „printre adevărații semiți (cum ar fi beduinii puri, necorciți), această formă de nas nu apare mai deloc” <endnote id="(661, p. 83)"/>. 2. Păr, barbă și perciuni rituali În anul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
august 1901), filozoful român C. Rădulescu-Motru a adoptat o poziție vehementă Împotriva teoriilor rasiste și a legendelor pe care antisemiții le puneau pe seama evreilor. Au existat de asemenea, mai ales În Germania, pseudosavanți rasiști care au practicat un soi de „antropologie olfactivă”, printre care biologul Gustav Jaeger (În 1880) și antropologul Hans F.K. Günther (În 1922). Ei au glosat pe marginea ideii existenței unui foetor iudaicus ereditar, Încercând să demonstreze că, prin natura rasei lor, evreii ar degaja un neplăcut miros
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Hans F.K. Günther (În 1922). Ei au glosat pe marginea ideii existenței unui foetor iudaicus ereditar, Încercând să demonstreze că, prin natura rasei lor, evreii ar degaja un neplăcut miros particular (Geruchliche Eigenart) <endnote id=" (460)"/>. Un alt „profesor de antropologie” care s-a ocupat de „mirosurile rasiale” a susținut că glandele sudoripare ale multor evrei secretă o sudoare cu „miros de rânced, care este dezagreabil pentru noi” <endnote id="(560, p. 26)"/>. Expresii de tipul Alle Juden stinken ! („Toți jidanii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
explică fenomenul paradoxal că persoane discriminate negativ din punct de vedere social (negrese, țigănci, unguroaice, evreice etc.) sunt discriminate pozitiv din punct de vedere sexual. Erotismul exotic pare să fie mai puternic decât naționalismul șovin. Într-o excelentă lucrare de antropologie vizuală, tânărul istoric de artă Florin Pădurean a abordat recent problema stereotipurilor etnice (inclusiv a celor etnico- erotice) În arta vizuală românească <endnote id=" (910)"/>. Legături primejdioase Este evident faptul că o relație erotică Între, de exemplu, un țăran român
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
timpul de când există s-a Îndeletnicit numai cu ocupații intelectuale, n-a produs nici un geniu” <endnote id="(apud 517, I, p. 94)"/>. Tot În 1922, și tot În Apărarea Națională, A.C. Cuza lansează o cu totul altă teorie, chipurile antropologică („antropologia constată că jidanii sunt un amestec de rase diferind Între dânsele”), pentru a explica „sterilitatea nației jidănești În domeniul culturii”. „Știința antisemitismului - scrie el cu morgă academică - arată că această corcitură [= jidanul] nu poate servi cu nimic cultura celorlalte nații
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
personaj evreu din romanul bucovineanului Karl Emil Franzos Der Pojaz (Stuttgart, 1905) refuză obsesiv să se apropie de „orașul spurcat” Cernăuți (poreclit În epocă „Ierusalimul de pe Prut”), pentru că acolo „evreii mănâncă porc” <endnote id="(419, p. 16)"/>. Privind din perspectiva antropologiei culinare, vom Înțelege că distanța dintre „noi” și „ceilalți” este dată nu numai de zeii la care ne Închinăm, ci și de alimentele pe care le consumăm. „Evreii sunt diferiți - spune o informatoare din Austria - din cauza religiei lor. Vezi asta
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
blagoslovit”, de unde rezultă obligația rituală pentru creștini de a consuma carnea acestui animal. În fine, În cele două tipuri de legende, asocierea porcului cu Isus impune un paralelism esențial : evreii Îi urăsc pe amândoi, În timp ce creștinii Îi iubesc pe amândoi. „Antropologii - susține Ioan Petru Culianu - clasifică popoarele În «cele care iubesc porcul» și «cele care urăsc porcul»” <endnote id=" (61, p. 137)"/>. Indoeuropenii ar intra În prima categorie, iar semiții În cea de-a doua. Să ne aducem aminte că apostolii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
1992. 137. Artur Gorovei, Credinți și superstiții ale poporului român, Editura Socec, București, 1915. 138. Pelle János, Az utolsó vérvádak. Az etnikai gyulölet és a politikai manipuláció kelet-európai történetébol, Budapesta, 1996. 139. Andrei Oișteanu, Mythos & Logos. Studii și eseuri de antropologie culturală, Editura Nemira, București, 1997 (ediția a doua, 1998). 140. Mihail Șolohov, Donul liniștit, traducere de Cezar Petrescu, Editura Univers, București, 1986, vol. I, pp. 7-10. 141. Simeon Fl. Marian, Sântul Ioan cel Nou de la Suceava. Schiță istorică, Editura Carol
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Mythe Aryen. Essai sur les sources du racisme et des nationalismes, Éditions Complexe, Paris, 1987. 206. Gail Kligman, Nunta mortului. Ritual, poetică și cultură populară În Transilvania, Editura Polirom, Iași, 1998. Îi mulțumesc lui Gail Kligman - profesoară de sociologie și antropologie culturală la University of California (Los Angeles) - pentru informațiile și explicațiile pe care mi le-a dat privind imaginea evreului În mentalitatea tradițională a oamenilor din Maramureș. 207. Iuliu Zanne, Proverbele românilor, vol. VI, Editura Socec, București, 1901. 208. Radu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Rumänischen Colinde (Weinachtslieder), Musica, Budapesta, 1968. 594. Vasile Conta, Opere complete, București, 1914. 595. Simeon Fl. Marian, Înmormântarea la români. Studiu etnografic, Academia Română, București, 1892. 596. Ioana Popescu, „The Shadow, the Trace, the Measure and the Photograph”, În revista de antropologie Martor, București, nr. 4, 1999, pp. 161-172. 597. Ștefan Postelnicu, „Antisemitismul și teologia ortodoxă românească”, Contemporanul - ideea europeană, nr. 37, 28 septem brie 2000, p. 14. 598. Yirmiyahu Yovel, Hegel, Nietzsche și evreii. O enigmă Întunecată, Editura Humanitas, București, 2000
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
manuscris inedit din 1915. 820. Cesare Lombroso, L’anthropologie criminelle et ses récents progrès, Félix Alcan, Paris, 1890. 821. Ligia Livadă-Cadeschi, „Un francez În Valahia anilor 1830. Alphonse Royer și amintirile sale de călătorie”, În Symposia. Caiete de etnologie și antropologie, nr. 1, Editura Aius, Craiova, 2002, pp. 255-268. 822. Dan Horia Mazilu, Voievodul dincolo de sala tronului. Scene din viața privată, Editura Polirom, Iași, 2003. 823. Nicolae Filimon, Escursiuni În Germania meridională. Nuvele, postfață și bibliografie de Paul Cornea, Editura Minerva
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Sebastian and Mircea Eliade : Chronicle of a Broken Friendship”, În volumul Local History, Transnational Memory in the Romanian Holocaust, ed. Valentina Glajar și Jeanine Teodorescu, Palgrave Macmillan, New York, 2011, pp. 119-133. 872. Valentin-Veron Toma, Adrian Majuru, Bucureștiul subteran. Nebunia. O antropologie istorică românească, Editura Paralela 45, Pitești, 2006, p. 149. 873. Gregor von Rezzori, Memoriile unui antisemit, traducere din limba germană de Catrinel Pleșu, Editura Kriterion, București, 1994. 874. Ion Barbu, Poezii, ediție Îngrijită de Romulus Vulpescu, Editura Albatros, București, 1970
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Cluj, luându-și bacalaureatul la Liceul Andrei Șaguna din Brașov, în anul 1928. În perioada 1928-1932 a urmat cursurile Facultății de Istorie și Geografie din Cluj. Și-a perfecționat pregătirea printr-o specializare la Viena, între anii 1934-1935, în domeniul antropologiei fizice și etnografiei, în cadrul Muzeului de Istorie Naturală (secția de antropologie, condusă de prof. Victor Lebzelter). Pe când era student, la începutul anului 1931 a fost numit preparator, apoi asistent și șef de lucrări la Muzeul Etnografic al Ardealului. În 1939
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]