7,447 matches
-
eveniment subit, [î ]și aranjau afacerile lor particulare. Paul, urmat de toată familia sa, se duse lângă mamă-sa, care nu dete nici un semn de cunoștință la aspectul copiilor săi adunați. Ea era imobilă pe saltea, fără semn de mișcare aparentă. Marele duce Alexandru, prințesele izbucniră în plânsete, formând în jurul ei tabloul cel mai atingător. Marile ducese, cavalerii și Curtea rămaseră îmbrăcați și în picioare toată noaptea, așteptând ultima suflare a împărătesei; marele duce, cu fiii săi, treceau din când în
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
a răsturnat filozofemele sceptice, foarte seducătoare tocmai prin profunditatea lor, cu lipsa de cugetare a Caradalelor și Pătărlăgenilor? Aceștia există ca orice carne cu ochi chiar daca n-ar gândi nimic, ba existența lor e cu atât mai vie și mai aparentă cu cât nu gândesc nimic și nu sunt nimic. Pe cât timp au diurne, lefuri, întreprinderi nici nu-i simți că sunt: vegetează liniștiți și blânzi. Din momentul în care nu le mai au își manifestă existența într-un mod zgomotos
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Claritatea revărsată asupra actelor marelui om de stat e binefăcătoare și, dacă nu ne-am teme ca totul să nu fie decât o comedie și ca noul cabinet, ieșit din sânul aceleiași majorități parlamentare, să nu fi făcând decât opoziție aparentă actelor și promisiunilor cabinetului demisionat, am putea spera că nu prea târziu s-a făcut lumină, că guvernele regelui vor putea încă reveni cu succes asupra celor compromise de guvernul principelui. Discursul călduros și de o admirabilă claritate a d-
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
multe rânduri, pentru a nu mai avea nevoie să pierdem azi multe vorbe, că prezidiul gol, fără puterea de-a aduce o hotărâre în caz de paritate de voturi, nu are nici cea mai mică valoare practică, că sunt bucate aparente cu care voiesc să mulțumească Austria, o formă goală, o aparență de prisos. România ne-ar putea-o recunoaște fără a se abate deloc de la pretențiunile ei. Cu toate astea nu știm nici măcar daca amabilitatea României va ajunge atât de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
așa mult de mine! Căci de când focul a fost așa aproape de mine mi se pare că a muri în apă este o plăcere, un deliciu, o mântuire ". [3 decembrie 1881] [""LE NORD" ZICE... "] "Le Nord" zice că, deși nici o modificație aparentă nu s-a întîmplat încă în relațiile dintre Austro-Ungaria și România și cu toate că ziarele celor două țări continuă a schimba recriminațiuni într-un ton foarte viu, se poate spera că suspendarea raporturilor nu va întîrzia de-a ajunge la capăt
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
al IX-lea Seminar de Medicină și Teologie Ortodoxă, Bistrița, mai 2010 publicat Medicii și Biserica 2011 Omul modern - Între știință și credință. (De ce are nevoie omul de știință și credință?) „Gândim la credință și cugetăm la știință” Nae Ionescu Aparenta contradicție semantică a celor doi termeni, știință și credință (În sens religios), Își are sorgintea În planul diferit În care fiecare se regăsește. Prima, operând În domeniul material, cu o conotație pragmatică evidentă, născută din necesitatea omului de a-și
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
small for date), ruperea prematură a membranelor și iminența de naștere prematură, sunt situații În care decizia medicală este foarte importantă și trebuie comunicată familiei. 2. perinatală În sala de naștere, În situațiile În care nou născutul prezintă simptomele morții aparente. Protocoalele specifice de resuscitare conduc În primă fază la recuperarea Într-un procent de peste 90% din nou născuții aflați În asemenea situație. Persistența anoxiei și tulburărilor hemodinamice conduc Însă la apariția sechelelor ridicând problema; cât trebuie să continuie reanimarea și
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
întâmpla și în romanul lui Kurt Vonnegut, Abatorul 5). Primul roman, V., ca mai toate creațiile lui Pynchon, are o structură complicată, labirintică. Robert Nadeau comentează semnificația literei ce dă titlul romanului, o frumoasă parodie a gândirii de tip ori-ori; aparentele opoziții ale celor două linii ce formează litera pot fi trasate nu disjunctiv, în direcția în care liniile se îndepărtează una de alta, ci conjunctiv, spre locul unde se întâlnesc (Nadeau: 161). În roman, Herbert Stencil caută tipare, forme, ordine
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
frumoasa literă în numele proiectului Saturn V, racheta care a dus în cele din urmă primii astronauți americani pe Lună. Până aici totul pare a fi clar în privința unor contexte și mesaje generale, dar lucrurile se complică chiar de la începutul textului. Aparenta derivă narativă a intrigii ce începe odată cu declanșarea primei alarme aeriene ce anunță sosirea misilelor trasând pe cer curcubeul gravitației și aducând moarte la sol, este dublată de o diversitate de voci, asumând stiluri foarte diferite, de la cel foarte impresionist
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
parte din ceea ce descrie Apostolul Pavel aici spunând că viața creștină este atât hristocentrică cât și hristomorfică. Acest ultim cuvânt, ca numeroase alte cuvinte din lexicul unui teolog, constituie poate pentru unii, la prima vedere, un termen stângaci. Și totuși aparenta lipsă de potri‑ vire exterioară ascunde o dulceață interioară, pentru că exprimă ideea că credința ne modelează după chipul lui Hristos. Prin credință, Dumnezeu ne remodelează până la asemănarea propriului Său Fiu. Paradigma vieții lui Hristos Începe să devină evidentă În viețile
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
oare la Harvard o nouă universitate de management pentru cei cu deficiențe etice și morale? Sîntem pe cale să ne transformăm într-o națiune de plîngăcioși hipersensibili? Deși ei există de cînd au apărut primii șefi pe lumea asta, cred că aparenta epidemie de șefi dificili din zilele noastre poate fi explicată prin convergența unui număr de factori. Modul în care se comportă oamenii a fost influențat de sporirea expectanțelor în ceea ce privește productivitatea, de creșterea nivelului de stres și de carențele în instruire
Cum să faci față unui șef dificil by Shaun Belding () [Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
de prost pe cît de crede. Adopți o atitudine defensivă și uneori depui eforturi exagerate, însă fără nici un rezultat. Degeaba te strădui; acest tip de șef dificil va privi întotdeauna rezultatele tale cu o doză de desconsiderare. De fapt, în pofida aparentei atitudini agresive, purtarea sa este mai degrabă un mecanism defensiv, nu altceva. Atîta vreme cît își alimentează convingerea că e mai presus de ceilalți, nu se simte amenințat de nimeni; ideea că le este superior celorlalți, într-un fel sau
Cum să faci față unui șef dificil by Shaun Belding () [Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
planul cuvântului înseamnă - la nivel reprezentativ-plastic - concentrare a „reportajului”, sinteză a „notației” în imagini dens materiale, „cristalizate” în linii ferme, - reducție la limită a confesiunii directe, în profitul obiectivării (întărită de un relativ eliptism al frazei și de absența legăturii aparente în versurile-imagini); iar la nivelul substanței verbale ca atare, avem de-a face cu o unificare timbrală a versului, joc al aliterațiilor, propagare în vers a sonurilor, menită să realizeze - cum va spune Ion Barbu mai târziu - depășirea individualității noționale
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
provocat - ca în Moartea vie a Eleonorei de Stephan Roll - de acea suprasaturație tropică prin care se evită sistematic expresia directă, deplasându-se atenția cititorului aproape exclusiv pe mecanismul asociativ de performanță „manieristă”, însă tendința e, în mare, aceeași: notația aparentă servește mereu ca punct de plecare pentru un întreg lanț asociativ, într-o scriitură „artistă”, în care metafora și comparația dețin rolul principal. Toată această rețea multiplu ramificată converge spre ceea ce în Pădurile orchestre se numește „sărbătoarea poemului”. Căci poemul
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
a schimba. Mișcarea pur cumulativă pregătește oarecum, la nivelul cantității, saltul calitativ al metamorfozării obiectelor: atitudine contemplativ-participativă ce-și află împlinirea în schimbare. Iar această schimbare are sensul unei revelații și al unei descătușări a puterilor regeneratoare închise în inerția aparentă a lumii, al dezvăluirilor esențialei transparențe și muzicalități a lucrurilor. Ca un adevărat romantic, Voronca trăiește sub imperiul aspirației la unitatea cu Totul cosmic, acordând imaginației și visului puteri transfiguratoare. Nu întâmplător imaginea baghetei magice și a substitutelor ei în
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
silește, de fiecare dată să revizuiești întreg universul”. Și totuși, oricâtă cutezanță ar pune poetul în acest demers, situând obiectele - cum cerea și André Breton - „față în față într-un mod brusc și surprinzător”, automatismul raportărilor nu e total, spontaneitatea aparentă ascunde adesea exercițiul rafinat-manierist al artificiului asociativ, iar motivarea punerii în relație nu cere întotdeauna eforturi neobișnuite. Nu-i vorbă că, în chiar cazul acelei „métaphore filée”, în care Michael Riffaterre vede un procedeu tipic suprarealist al semiozei, arbitrarul poate
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
Nu e de mirare că postmetafizicienii ne asigură că Heidegger a neantizat adevărul din artă, când tocmai în poezie acesta descoperă Casa Ființei, ca locuire poetică. Găsesc îndreptățirea de a pune toate aceste echivocuri, care sunt tot atâtea mistificări, în pofida aparentelor subtilități, pe seama falsificării cântarului adevărului. Teza la care ajunge, finalmente, Vattimo este aceea că arta, nefiind adevăr, este întotdeauna un fenomen epigonic. Și de astă dată, meritul de a fi pus problema i se atribuie lui Nietzsche, în sensul că
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
speranțele eminesciene. Așadar, nu naționalism șovin, nu internaționalism și cosmopolitism, ci transnaționalism în ethosul transmodernității. Nu o ideologie care profetizează și propovăduiește dispariția națiunilor este lucrativă în condițiile globalizării, căci aceasta ar duce la biruința omogenizării în defavoarea diversităților. Lumea, sub aparentul ritm înzecit al progresului, și-ar intensifica opacitatea, după spusa lui Eminescu, și ne-am trezi, în pofida așteptărilor, la o "egalitate" în "întunericul nedreptății și a barbariei". Un discipol al lui Ernest Gellner, Alain Dieckhoff, observa că antiteza naturală, benefică
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
Nietzsche de semn întors, fiindcă anunțând întoarcerea lui Dumnezeu în lume, uită s-o anunțe și pe cea a diavolului. Or, numai un simulacru de filosofie teologică putea să facă o asemenea greșeală. Concluzia: convertirea lui H.-R Patapievici este aparentă, spre a da o nouă fațadă ateismului postmodernist. Încât alarma foarte zgomotoasă a postmoderniștilor radicali contra cărții lui Patapievici nu prea are obiect. Observatorul cultural, condus de Ion Bogdan Lefter, a declanșat o campanie de o rară violență contra unuia
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
sosie să i se substituie. Alții admit varianta propriei crucificări, dar ca pe un spectacol scurtat la o singură zi (agonia pe cruce durând câteva zile), ceea ce a făcut posibilă plecarea din mormânt viu, în sens biologic, după o moarte aparentă. După înscenarea eșuată, a fugit cu soția (și copii, conform părerii altora) în sudul Franței actuale, în comunitatea de evrei. Altă ipoteză arată că ucenicii lui Iisus nu cunoșteau toate aceste planuri și, bineînțeles, crucificarea i-a înspăimântat și i-
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
moarte timpurie. Ei devin niște surse din care alții storc bani. Sacii cu bani circulă de la unii la alții. După 1989, oamenii și-au câștigat libertatea de a-și purta singuri de grijă: poți fi pradă sau prădător, în haosul aparent, dar bine organizat de profitori (prădători). Victor Săhleanu, 1977, scrie: Numai că acum ECHILIBRUL s-a dezechilibrat în biosferă și s-a stricat mediul de viață, amenințând cu moartea prin asfixiere, pe oameni și pe animale, din cauza epuizării rezervei de
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE by NARIH IVONE () [Corola-publishinghouse/Science/810_a_1736]
-
Dumnezeu. Dac] divinitatea este bun] și dreapt], atunci de ce r]ul este atat de r]spândit și puternic în lume? R]spunsul a fost c] r]ul este rezultatul activit]ții lui Angra Mainyu (care prefigură diavolul), si, în ciuda triumfului aparent al r]ului în aceast] lume, balanța se va echilibra în lumea de dincolo doar prin r]spl]tirea binelui și pedepsirea r]ului. A fost subliniat] ideea c] cei care vor face bine vor fi r]spl]titi cu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
El afirm] c] exist] o realitate moral] imuabil], dar pe care societ]țile umane și practicile lor variate o ignor]. Că orice alt tip de cunoaștere, cunoașterea a ceea ce este bine depinde de capacitatea de a trece de v]lul aparentelor și de a descoperi realitatea imuabli] a Formelor Ideale. Platon respinge astfel ideea c] morală și legile sunt constructe pur convenționale. Pe baza concepției antice, teoria poate fi înțeleas] că o încercare de a ar]ta c] acțiunile umane sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și acționeaz] așa doar din dorința de a avea o reputație bun] în afaceri, neezitând s] însele atunci când i se ofer] o ocazie sigur]. În consecinț], pentru scopurile noastre obișnuite, trebuie s] încerc]m s] ne concentr]m pe conformitatea aparent] cu maximele datoriei mai degrab] decât pe pretenția c] o acțiune a fost realizat] pe baza unei astfel de maxime. Kant consider] c] acțiunea realizat] pe baza unei maxime valoroase moral este acțiune „în conformitate cu datoria”. O astfel de acțiune este
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
este acțiune „în conformitate cu datoria”. O astfel de acțiune este obligatorie, iar omisiunea ei este interzis]. În mod evident, multe dintre aceste acțiuni se conformeaz] datoriei, deși nu au fost f]cute din datorie. Touși, chiar și acest] noțiune a datoriei aparente este considerat] indispensabil] într-o situație pentru individul care acționeaz] din datorie. Aceast] viziune este în puternic contrast cu teoriile contemporane ale datoriei care o identific] cu cursurile aparente de acțiune. Întrebarea lui Kant - „Ce trebuie s] fac?”, primește - astfel
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]