16,557 matches
-
monografii, „bestselleruri” și numeroase și eterne dezbateri. Disciplinele oferă locuri de muncă („șefi de departamente bogat investiți, lectorate plătite minimal, funcții de asistenți supuși exploatării”2), finanțări prin granturi de cercetare, contracte, bugete pentru laboratoare, burse și salarii. În plus, apartenența disciplinară și evoluția competitivă în cadrul acesteia conferă prestigiu: clasamente instituționale și departamentale, recunoaștere și apreciere în cadrul comunității academice, statut de „vedetă” științifică. Iată cum disciplina ajunge să constituie un criteriu de organizare pentru cunoaștere, pentru viața academică instituționalizată și pentru
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
Învățarea bazată pe proiecttc "5.3. Învățarea bazată pe proiect" „Elevii percep proiectele ca aparținându-le, ca fiind relevante pentru viața lor. Investindu-i cu libertatea și posibilitatea de a crea împreună propriul curriculum, le dăm sentimentul proprietății și al apartenenței la comunitatea clasei ș...ț. Atunci când copiii sunt liberi să-și aleagă propriile proiecte, integrarea cunoștințelor urmează cursul natural indicat de nevoile lor, de motivație și succes.” Steven Wolk, A democratic classroom Învățarea bazată pe proiecte este una dintre ideile
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
atitudini: democrația și interculturalitatea sunt valorile-cadru care au configurat concepția pedagogică a acestui proiect. Sunt elemente despre care se discută permanent, dar pe care realitatea vieții cotidiene le înfățișează deseori în mod diferit decât manualele academice. Respectul față de ceilalți, sensul apartenenței la o comunitate și cetățenia responsabilă se formează prin exercițiu și prin experimentare în situații concrete. • Învățarea de la colegi (peer learning). Așa cum spunea Léon Bloy, nu se știe niciodată cine dă și cine primește. Fiecare depozitează experiențe, idei și sentimente
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
Acest clivaj aparține exclusiv tradiției ulterioare, deși, cum voi arăta Îndată, el se poate Întemeia pe câteva aluzii evanghelice semiinocente. În plus, statutul de prostituată al Mariei Magdalena intră În contradicție, pe toată linia, cu informațiile furnizate de restul fragmentului: apartenența la burghezia sau, de ce nu?, la aristocrația locală din Magdala, posesoarea unei averi consistente, gustul libertății, imposibil de găsit la femeile de rang inferior (supuse fatum-ului social) și cu atât mai puțin la o prostituată silită să-și ducă
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
Însoți În toate imprejurările. Regalitatea și norocul sunt cele două atribute esențiale. Mai complicată este etimologia celui de-al doilea nume, Ð 'Iskarièthj, tradus În românește fie prin „Iscariotul”, fie prin „Iscarioteanul”. S-au propus următoarele ipoteze: Supranumele se datorează apartenenței la grupul zeloților: „Iscariot” ar proveni din deformarea termenului latinesc sicarius (de la sica, un „cuțit mare, Încovoiat”), intrat și În greacă sub forma sik£rioj. Termenul Înseamnă exact „cuțitar”, „bandit” și era folosit de soldații romani pentru a denumi grupurile
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
și de a fi dislocate În vederea Îndeplinirii unor misiuni la mare distanță de locațiile de reședință erau concepte ce nu se regăseau decât În mică măsură În viziunea asupra rolului armatei. Unitățile militare nu Îndeplineau standardele de operativitate cerute de apartenența la o organizație militară transatlantică aflată, la rândul ei, Într-un profund proces de transformare. Pe parcursul ultimilor ani, România a făcut progrese semnificative În stabilirea unui sistem de planificare compatibil cu cel al NATO. În prezent, există proceduri și responsabilități
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
organizațiile care au precedat-o reprezintă o comunitate de valori În care democrația, drepturile omului și statul de drept au un Înțeles concret din punct de vedere al beneficiilor pe care le au cetățenii din fiecare stat membru, indiferent de apartenența etnică, lingvistică sau religioasă. Această perspectivă normativă a stat la baza tuturor directivelor și politicilor antidiscriminare ale Uniunii, generând astfel instrumente de gestionare a relațiilor majoritate - minoritate În cadrul statelor membre ale UE. Totuși, succesul UE În rezolvarea conflictelor etnopolitice, inclusiv
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
Sorin Titel). Comunitățile rurale din zona de munte a Banatului evidențiază un specific care își pune amprenta pe caracterele personajelor și face ca întâmplările mărunte și aparent nesemnificative să fie învestite cu semnificații majore. Prozatorul alege eroi care își dezvăluie apartenența la un spațiu geografic și prin nume. Medicul Afilon Jurchescu, din romanul Anotimp al ninsorilor albastre (1975), este un astfel de personaj tipic. Povestea relației sale cu Ioana, o ciudată și dificilă femeie, dobândește o turnură lirică, deseori poetizantă. Proza
BANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285605_a_286934]
-
poetic vitalist, cu exprimare viguroasă, uneori frustă, încă necizelată. Cele 19 „epistole” care alcătuiesc placheta (referirea la Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie e evidentă) arborează un entuziasm auster, un anumit triumfalism tensionat: eul liric își clamează jubilația apartenenței (la patrie, la popor) și a participării la devenirea obștească. Rostirea e deseori prolixă, uneori greoaie sau „aspră”, frazarea ideatico-imagistică e mai degrabă descriptiv-narativă, tonul e declamatoriu. Volumele ulterioare atestă o evoluție către limpiditatea expresiei și o atenuare a tentei
BARGAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285640_a_286969]
-
vizează atașamentul față de patrie, de grupul etnic-național din care faci parte și sunt expresia originii și identității tale; dă sentimentele umanitare sunt forma cea mai largă a sentimentelor altruiste și ele exprimă apropierea, iubirea și Înțelegerea față de oameni, indiferent de apartenența acestora la o anumită rasă, etnie, sex, convingeri politice sau religioase. Sentimentul umanitar este unul de fraternitate și solidaritate universală, o atitudine filantropică În sensul cel mai larg al cuvântului. Sentimentele ideale au ca obiect valorile absolute: morale, culturale, spirituale
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
eram Împreună cu celălalt, care acum Îmi lipsește. Dorul este efectul despărțirii mele de celălalt. El este Însă, concomitent, dorința de a mi se restitui, de a mi se Înapoia ceea ce aveam cu și de la celălalt. Dorul afirmă, În felul acesta, apartenența mea la trecut. Speranța este deschiderea sau proiecția mea către viitor. Dorința este nevoia mea de a fi cu celălalt În prezent. Se poate spune, prin urmare, că sentimentele temporale ale persoanei În raporturile sale cu ceilalți sunt dorul, dorința
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
mine. În felul acesta, iubirea devine o completare reciprocă a doi parteneri. Iubirea dintre părinți și copii se bazează pe atracția parentală, pe identificarea proiectivă a fiecăruia În celălalt. Este relația de continuitate a părinților În și prin copii, precum și apartenența copiilor la părinți. Iubirea este atracție pasională, spre deosebire de prietenie, care este o atracție simpatetică. Iubirea Încălzește inima și alimentează imaginația. Ea este o intimitate care se consumă fizic și sufletește Între doi parteneri. Din acest motiv, spre deosebire de prietenie, În cazul
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
individ/mulțime Viața În cetate impune persoanei o dublă orientare, atât din punct de vedere psihologic, cât și sociocultural și moral-religios: aceea de „a-fi-ea-Însăși” și de „a-fi-conform-cu-societatea”. Din combinarea acestor două dimensiuni, rezultă identitatea cetățeanului, marca acestuia care-i atestă apartenența la o anumită cetate, cu toate câte decurg de aici (limbă, mod de gândire, de conduită, aspirații, idealuri etc.Ă. Aceste sisteme de valori sufletești și morale vor sta la baza raportului dintre individ și mulțime În cetate. Cetatea Îi
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
mai putea fi răsturnată sau Întoarsă. Odată intrat În Cetate, omul se schimbă și nu o mai poate părăsi. Ieșirea din cetate echivalează cu anularea persoanei. Fiecare individ aparține unei cetăți cu care se identifică. Cetatea deține semnificația arhetipală de apartenență paternă. Ea devine „patria” pentru individ. Plecarea din cetatea sa Îl va face pe om să-și piardă identitatea, rădăcinile, iar dacă va intra Într-o altă cetate, străină de a sa, nu se va mai putea recunoaște și nici
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
cu un anumit model și sistem de valori, În care este recunoscută Însăși sursa existenței omului și a cetății sale. Apărarea și conservarea cetății este echivalentă cu apărarea și conservarea ființei umane Însăși, a vieții și a continuității sale. Sentimentul apartenenței omului la cetatea sa este cel care Îi va diferenția, În decursul istoriei, pe oameni În sfera civilizației, considerată ca „viață În cetate”. Fiecare cetate are oamenii săi, cu ideile, sentimentele, conduitele și aspirațiile lor. Acestea vor configura identitatea civică
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
de identitate, comune tuturor membrilor aceleiași cetăți. Acestea sunt sentimentele naționale din societățile moderne, formă a identității colective a indivizilor, reflectată atât În planul conștiinței morale a individului, cât și În planul conștiinței colective a comunității umane respective. Este sentimentul apartenenței și al identificării omului cu Cetatea. De acestea va depinde atât destinul omului, cât și cel al cetății sale. În sfera psihologiei morale, existența echilibrului În cetate se Întemeiază pe cinstea și devotamentul cetățenilor acesteia. Crizele sufletești și morale, care
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
și califică un condamnat urmărind o scală care merge de la mai moral la mai puțin moral, de la mai curat la mai murdar și, în final, de la mai uman la mai puțin uman. Parametrii utilizați pun în evidență comunitatea morală de apartenență. Obținerea de la deținuți a unor informații ce privesc istoria personală, date despre copilărie și familie, istoricul folosirii alcoolului și drogurilor, problemele din perioada adultă, istoricul relației cu victima, activitățile criminale anterioare, detalii ale crimei etc. s-a realizat cu ajutorul interviului
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
inculpatei relevă multă durere, frustrare și nemulțumire vizavi de comportamentul mamei. Simptomele copilului sunt expresia climatului psihosocial în care se formează, se dezvoltă ca entitate biopsihosocială. O persoană care în perioada copilăriei nu și-a satisfăcut nevoia de valorizare, afecțiune, apartenență își structurează personalitatea având sentimentul inutilității, nesiguranței, al lipsei de valoare - caracteristici evidente în modul de a gândi și de a acționa al inculpatei.) In: Descrie-mi, te rog, cum a decurs viața ta cu bunicul, bunica? (În momentul întrebării
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
viața mea, o perioadă bună, frumoasă. În amărăciunea ei, în sărăcia ei a avut grijă de mine, cu ce-a dat Dumnezeu... (Inculpata vorbește frumos despre bunici, are amintiri plăcute în legătură cu această perioadă a copilăriei. Nevoia stringentă de dragoste, de apartenență, de siguranță îi declanșează inconștient inculpatei un mecanism substitutiv, ea adresându-se surorii mamei - care locuia cu familia, soț și fiică la bunici - cu apelativul mamă, aceasta având față de inculpată o atitudine protectivă, plină de afecțiune. În jurul vârstei de șapte
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
al doilea război mondial, terapia de grup s-a dezvoltat în special în Statele Unite, asfel încât astăzi aceasta presupune un grup de oameni care se întâlnesc în mod repetat pentru a-și discuta problemele. Factorii terapeutici de grup sunt: sentimentul apartenenței la grup, învățarea din succesele și greșelile altora, descoperirea problemelor similare și la alții, altruismul, învățarea din reacțiile altora față de propriul comportament, modelarea comportamentului și posibilitatea de exprimare a emoțiilor (Yalom, 1983; Whitaker, Lieberman, 1964; Pinney, 1970). Terapia de susținere
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
încerca să reducă nivelul de consum al alcoolului prin deschiderea unui centru de recuperare. De asemenea, alcoolismul din rândul adolescenților ar putea fi abordat prin programe școlare de educare a abilităților necesare abstinenței în situațiile de presiune a grupului de apartenență sau de referință (peer pressure). Problema care apare este că acest model nu influențează membrii comunității ce nu aparțin, în mod direct, grupului considerat problematic. O serie de studii arată faptul că persoanele care consumă alcool doar ocazional și moderat
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
sprijin disponibil scade gravitatea percepută a stresorilor, scade anxietatea, crește abilitatea de adaptare, efectul asupra abuzului de substanțe, integrarea socială ridicată alături de un bun sprijin emoțional fiind corelată cu rate mai scăzute ale abuzului de tutun și alcool. În concluzie, apartenența la o rețea socială este condiția minimă pentru a putea beneficia de acțiuni de suport, în timp ce suportul perceput reflectă în mare măsură tranzacțiile interpersonale. Astfel, deși suportul social este o resursă de mediu diferită de resursele individuale, totuși nu trebuie
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Este bineînțeles cunoscut efectul negativ al acestuia asupra persoanelor care conduc automobile și asupra sistemului imunitar, însă, mai ales în rândul tinerilor, percepția este complet diferită. Consumul de băuturi alcoolice și de țigări este frecvent asociat cu prestigiul social, cu apartenența la „un grup popular” din liceu sau chiar din școala generală. Articolul 32 încearcă în esență să evite falsa relație între alcool și prestigiu social, adică faptul că popularitatea unor tineri (în general minori) este dependentă integral de consumul de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
valoare îndrăznețe, practică un comentariu moderat, animat de vibrație și căldură. Între grupările de la „Gândirea” și de la „Sburătorul”, balanța înclină firesc spre cea dintâi, printr-o afinitate de structură temperamentală și morală. Criticul nu are îndeobște apercepții doctrinare sau de apartenență la un grup. El este un lector senin, candid, evident sincer și atunci când își rostește admirația, și când își dezvăluie rezervele, ba chiar propriile limite de înțelegere. Scrie despre poezie, dar mai ales despre roman, dezvoltând, uneori, idei pertinente asupra
BADAUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285532_a_286861]
-
avut prevăzute măsuri de prevenție suficiente, în raport cu resursele financiare și tehnice disponibile. Tinerii care la 18 ani ies din instituțiile publice de ocrotire sau din familiile de plasament nu sunt susținuți decât ocazional, întâmplător, în procesul dificil de inserție socială; - apartenența teritorială/comunitară a individului/grupului, care face ca el să nu-și satisfacă o anumită nevoie din cauza deficitului de resurse în comunitate, deși există o soluție formală în sistem și ea funcționează în alte comunități. De exemplu, în mediul rural
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]